Pe terenul de pe strada Crinilor colţ cu Lt. Călin din municipiu al cărui proprietar este omul de afaceri Marius Negrea, teren folosit în ultimii ani pe post de parcare, va apărea foarte curând un imobil exclusivist. Săptămâna trecută, buldozerele au muşcat din terenul cu pricina şi au început lucrările de construcţie.Investiţia se potriveşte cu imobilele din vecinătate precum nuca în perete, având în vedere că în partea dreaptă a imobilului se află un cimitir, cel mai vechi din Bistriţa, şi o clopotniţă, iar la circa 20 m în partea stângă este Biserica Ortodoxă de la Apollo. Pe de altă parte, Negrea visează să vândă primăriei un bloc cu 68 de apartamente pe care l-a construit în Subcetate, cu aproximativ 1,9 milioane euro.

 

Omul de afaceri Marius Negrea, proprietarul Consult Imobil, a avut în plan încă din anul 2009 să ridice un imobil exclusivist pe terenul de pe strada Crinilor care îi și aparține. Primele demersuri au fost făcute în anul 2010, când Negrea a demolattrei case pentru a face loc noii investiții care urma să treacă de două milioane de euro.

Autoritățile locale i-au dat toate avizele necesare, iar Protopopiatul Ortodox care deține terenul din vecinătate pe care stă bătută de vreme o mică bisericuță din lemn și o parte din cel mai vechi cimitir românesc din Bistrița, și-a dat și el acordul. Condiția era ca blocul să nu umbrească moștenirile istorice de lângă, iar Consult Imobil, societatea comercială a omului de afaceri să refacă stricăciunile în cazul în care cimitirul ar fi afectat în timpul lucrărilor.

Potrivit planurilor puse la punct în 2011, imobilul este prevăzut cu spații pentru birouri, săli de conferințe, sală de fitness, spații comerciale, parcare subterană și locuințe de lux. Evident, spaţiile respective se adresează celor potenți financiar, având în vedere faptul că un apartament în imobilul respectiv era estimat la 100.000 de euro.

 

Documentele din arhive arată că în zonă ar fi fost un cimitir

Proiectul în sine este unul îndrăzneţ, care ar da un plus de valoare zonei respective, însă odată cu transpunerea lui în realitate, urmele primei biserici româneşti din Bistriţa, plus cimitirul aflat în imediata vecinătate, ar trece în umbră, la propriu, întrucât odată cu apariţia a ditamai imobilului acestea nu s-ar mai observa deloc.

Pe lângă toate acestea, potrivit unor documente aflate la Arhivele Naţionale Bistriţa reiese faptul că cimitirul, din care astăzi mai este vizibilă doar o mică parte, s-a întins pânăînspre Bulevardul Decebal.

Arheologii spun însă că zona respectivă nu intră în raza rezervaţiei arheologice Bistriţa – oraş medieval. „Documentaţia acumulată din urmărirea diverselor lucrări de construcţii şi infrastructură din zona arată că terenul nu deţine niveluri de locuire antice şi medievale. La începutul secolului XX şi în urma aplicării reformei agrare din anul 1921 au fost deschise noi parcele, oraşul extinzându-se în această zonă. Diagnoza arheologică realizată în vederea stabilirii potenţialului arheologic de pe parcelele invocate au constatat că terenul este liber de sarcină arheologică”, se menţionează în adresa Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, ataşată la dosarul prin care Marius Negrea solicita, în 2010, Consiliului Local Bistriţa aprobarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Crinilor, nr. 2-8.

Însă în aceeaşi adresă este menţionat şi faptul că în anul 1793, românii greco-catolici din Bistriţa au achiziţionat terenul din strada Crinilor unde au ridicat prima biserică româneasca din localitate, care a funcţionat până în 1895, după care a fost donată românilor din Lechinţa. „În jurul bisericii au fost practicate între 1795 şi 1871 o serie de înmormântări, semnalate în teren şi prin cruci de piatră”, se mai preciza în documentul citat.

Semnalările din teren prin crucile de piatră fac însă referire la ceea ce se mai vede astăzi cu ochiul liber în terenul rămas în zona respectiva cu destinaţie de cimitir. Acolo practic sunt la vedere doar vreo 15 pietre funerare, aflate în spatele bisericuţei de lemn.

 

Un profesor de istorie a cercetat situaţia

Iosif Uilăcan, profesor de istorie din Bistriţa, a descoperit la Arhivele Naţionale mai multe documente din care reiese că în zona respectivă exista un cimitir mult mai mare, a cărui suprafaţă se întindea până aproape de actualul Bulevard Decebal. În septembrie 201, profesorul Uilăcan a sesizat municipalitatea, în numele Asociaţiei Profesorilor de istorie din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu privire la acest aspect, cu atât mai mult cu cât proiectul lui Negrea a fost făcut public încă din 2009. Prin sesizarea respectiva, profesorul bistriţean atrăgea atenţia municipalităţii că locul în care s-a construit prima biserica românească, între anii 1790-1792, este destinat să ajungă, nu un punct de reper în istoria romanilor bistriţeni, ci unul în care îşi va face apariţia o oarecare construcţie de beton.

„Acolo s-au făcut înmormântări, documentate din anul 1799, sunt trecute în registre de stare civilă din 1799. Cu siguranţă însă că acestea existau şi înainte odată cu construcţia bisericii. Crucile care se păstrează sunt de după 1870, aproximativ. Dar pentru înmormântările începute din 1792 – 1793 există documente. Acolo însă s-au făcut înmormântări pânăîn 1886, când primăria a interzis să se mai facă aşa ceva în cimitirul bisericii”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, profesorul Iosif Uilăcan. El a mai precizat că odată cu sesizarea adresată Primăriei Bistriţa a ataşat şi copii ale documentelor care atestă faptul căîn zonă există un cimitir, peste care, conform proiectului lui Marius Negrea, urmează să apară imobilul de beton. „Eu le-am dat documentele înainte ca planul urbanistic să fie aprobat de Consiliul local. Planul urbanistic a fost aprobat în decembrie anul trecut (n. r. – 2010), iar eu le-am înmânat documentele în septembrie”, a spus profesorulUilăcan.

După cum se poate observa din declaraţiile profesorului Iosif Uilăcan, dar şi din faptul căPUZ-ul a fost aprobat de Consiliul local, municipalitatea nu a fost deloc interesată de existenţa vreunui cimitir în acea zonăşi mai ales de întinderea lui. Faptul că acolo au fost construite case mai ales după 1948, odată cu venirea la putere a regimului comunist când nimic nu a contat, a făcut ca Primăria Bistriţa, dar şi aleşii locali să facăîn acest caz ureche şută la sesizarea profesorului şi a mers mai departe.

Interesant este faptul că şi alţi istorici bistriţeni susţin varianta profesorului Uilăcan, dar despre acest aspect vom reveni în numărul viitor.

 

Cimitirul existent, amenajat de primărie

O perioadă destul de lungă cimitirul,din care astăzi se mai vede doar o parte, a fost lăsat în paragină ani buni. Marius Negrea declara la un moment dat în mass media bistriţene căîl va amenaja pe cheltuiala sa. Nu s-a întâmplat asta, fiindcă acesta a fost „pus în valoare” de Primăria Bistriţa.

„El nu este proprietarul terenului pe care există cimitirul, ci a terenului alăturat. Nu este niciun cimitir acolo. Nici dincoace nu era un cimitir, la modul vizibil în exterior. A fost o punere în valoare a ceea ce exista. Pietrele acelea erau unele la pământ, altele înclinate. Noi nu am făcut ce trebuia să facă domnul Negrea”,declara cu ceva ani în urmă pentru Gazeta de Bistriţa, Mihai Ruşti, purtătorul de cuvânt al municipalităţii.

Lucrările efectuate de municipalitate cu privire la „punerea în valoare”a cimitirului existent au fost însă „modeste”, acestea rezumându-se la curățarea terenului și realizarea unei alei din plăci de beton până la pietrele funerare, asta în condițiile în care Protopopiatul anunța ample intervenții de restaurare şi chiarse dorea și ridicarea unei bisericuțe din lemn.

Conform documentaţiei depusă de Consult Imobil la Primăria Bistriţa în vederea aprobării PUZ-ului de pe Crinilor nu reiese de nicăieri că Marius Negrea ar fi avea obligaţia sa reamenajeze cimitirul existent, ci doar că a fost de acord ca în momentul începerii construcţiei să fie o supraveghere arheologică din partea specialiştilor în domeniu de la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. În acest sens a fost încheiat un contract între cele două părţi „pentru a se evita eventualele profanări de morminte posibile a se mai găsi în perimetrul alocat construcţiei”, după cum se precizeazăîn adresa Complexului Muzeal depusă la Primăria Bistriţa.

Singurul lucru la care se obliga Consult Imobil este, potrivit acordului cu Protopopiatul Ortodox Român Bistriţa, a fost „să refacă fundaţia vechii bisericuţe, în perspectiva refacerii ei din lemn, aşa cum a fost odinioară”. Cimitirul va fi refăcut pe banii firmei doar în cazul în care acesta va fi afectat în vreun fel în timpul construirii imobilului.

 

Proiect amânat de ani buni

Deși proiectul a fost anunțat cu surle și trâmbițe și chiar a reușit să adune toate documentele necesare, Marius Negrea nu l-a materializat, concentrându-și atenția asupra altor zone, precum Calea Moldovei sau Subcetate.

În portofoliul societății comerciale deținute de Marius Negrea – Consult Imobil, publicat chiar pe site apar nu mai puțin de şapte imobile, situate pe străzile Împăratul Traian, Andrei Mureșanu, Subcetate, Calea Moldovei sau Arinilor. Dintre cele 7 imobile, potrivit aceluiași site 4 sunt ocupate, în timp ce în blocurile de pe străzile Arinilor, Subcetate și Calea Moldovei mai sunt încă apartamente disponibile.

 

Cu proptele în primărie

Proiectul de pe strada Crinilor colţ cu Lt. Călin nu este singurul al omului de afaceri care ridică semne de întrebare.

În anul 2008, când Primăria Bistrița era condusă de democrat-liberalulVasile Moldovan, Consult Imobil reușea să obțină avizele necesare pentru construirea unui bloc pe strada Împăratul Traian, asta în ciuda faptului că spațiul nu permitea ridicarea unui asemenea bloc, iar la vremea respectivă Gazeta de Bistriţa a prezentat cazul şi revolta oamenilor din blocurile 37 şi 39 între care urma sărăsară construcţia lui Negrea.

Distanța dintre blocul în cauză și cele din vecinătate este atât de mică încât le privează de lumină naturală, dar și de intimitate. Culmea este faptul că locatarii din blocurile vecine au cerut înainte de materializarea investiției lui Negrea ca în locația cu pricina să se amenajeze fie o parcare, fie un loc de joacă pentru copii. Ambele cereri au fost respinse la acea vreme de municipalitate, iar în final blocul a fost ridicat.

Nu este greu de intuit faptul că Marius Negrea este foarte tare agreat şi de Ovidiu Creţu, în condiţiile în care pe proiectul actual de pe Crinilor apare şi numele arhitectului Ştefan Tămaş, şeful Serviciului Urbanism din cadrul Primăriei Bistriţa. Numele lui Tămaş nu apare în calitate de reprezentant al municipalităţii, ci în calitate de şef de proiect din partea SC AMI Proiect SRL, firma care a întocmit Planul Urbanistic Zonal (PUZ) „Construire clădire multifuncţională cu destinaţia de spaţii comerciale, birouri şi locuinţe” în municipiul Bistriţa, str. Crinilor, nr. 2-8, al cărui beneficiar este Consult Imobil SRL. Mai mult decât atât, administratorul şi asociat unic al SC AMI Proiect SRL este nimeni alta decât Marcela Tămaş, soţia şefului Serviciului Urbanism din cadrul Primăriei Bistriţa.

La momentul la care Ştefan Tămaş a întocmit PUZ-ul pentru Negrea, în 2009, el nu era încă angajatul Primăriei Bistriţa, lucru care s-a întâmplat abia în 2010. Numai că în 2010, în calitate de şef Serviciu urbanism, Tămaş a semnat documentaţia care însoţea PUZ-ul cu pricina în vederea aprobării de către consilierii locali.

 

Marius-Negrea

Vrea să vândă un bloc municipalităţii

Investiţiile lui Marius Negrea în domeniul imobiliar nu sunt atât de fructuoase pe cât a sperat, fiindcă nu mulţi sunt bistriţenii care îşi permit să achiziţioneze apartamente noi nouţe în municipiu, fie şi prin intermediul unor credite bancare. Dovada stă şi în oferta pe care Marius Negrea a făcut-o la finele anului trecut, Primăriei Bistriţa, de la care speră să scoată nişte bănuţi frumoşi. Mai precis discutăm despre un bloc cu 68 de unităţi locative (62 fiind apartamente cu două camere, iar 6 cu trei camere) pe care firma lui Negrea l-a construit în Subcetate, bloc din care se pare că nu a vândut nici un apartament, nici măcar prin programul Prima Casă.

Blocul ofertat Primăriei Bistriţa se află în imediata vecinătate a terenului pe care Agenţia Naţională de Locuinţe urma să ridice nu mai puţin de cinci blocuri ANL cu 200 de unităţi locative. Pentru trei din cele cinci blocuri a fost începute lucrările de execuţie, însă din cauză că firma care a câştigat licitaţia – Cipt Partener SRL – a avut la un moment dat mari probleme de ordin financiar şi a intrat în insolvenţă, în final contractul a fost reziliat de Agenţia Naţională de Locuinţe. Partea proastă este însă că procedurile pentru atribuirea contractului cu privire la finalizarea investiţiei nici măcar nu au fost demarate, municipalitatea nu a mai repartizat nici măcar o locuinţă în ultimii ani tinerilor sub 35 de ani. Iar pe lista primăriei sunt nu mai puţin de 2.500 de solicitări pentru locuinţe ANL.

Speculând situaţia ca fiind una favorabilă, Marius Negrea a făcut o ofertă Primăriei Bistriţa, în decembrie 2014. Potrivit adresei înaintate municipalităţii, preţul total se ridică la aproape 1,9 milioane euro.

bloc negrea subcetate bloc negrea imparatu traian

1 COMENTARIU

  1. „problema” o descifrez in felul urmator:
    – Bistrita are nevoie imperioasa de locuinte pt tineri (avand in vedere cele 2500 cereri catre ANL)
    – cat timp a ridicat Cipt Partener blocuri de doi lei, toata lumea fost multumita indiferent de calitatea lucrarilor si pret
    – Cipt Partener a intrat in insolventa, lucrarile au fost abandonate, nu se intrevede ca se vor construi noi locuinte tip ANL
    – Negrea are un bloc gata facut la standarde astfel incat sa le vanda bucata cu bucata si a fost dispus sa vanda la pret mediu 27.000 euro/ap
    – Primaria era dispusa sa achizitioneze imobile pt tineri si avea si bani, dar mai importanta e partia de schi
    – afacerea a picat, deci toata lumea e multumita

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here