Așa cum am arătat într-un articol publicat în primăvara acestui an, năsăudeanca Saveta Rus în învins în instanță CEC Bank, judecătoarea Lăcrimioara Tina Bujor ajungând la concluzia că femeia a fost indusă în eroare, astfel că, consimțământul i-a fost viciat atunci când a semnat contractul de credit pentru suma de 250.000 lei, bani de care au beneficiat soții Irina și Gavril Carșai, în 2007. Atunci când a semnat actele, Saveta Rus era convinsă că ea figura ca girant, nu ca titular de credit. Și nu a fost singura în această situație, ci și alte 9 persoane.

În aceeași situație s-a aflat și soțul Savetei Rus, Simion, care și el a cerut în instanță anularea contractului. Dosarul lui Simion Rus a fost judecat de judecătorul Mugurel Arin Boțu, care a ajuns la aceeași concluzie ca și judecătoarea Bojor. Bineînțeles, CEC Bank nu a acceptat o astfel de decizie și a atacat-o în apel, la instanța superioară, respectiv la Curtea de Apel Cluj. În acest dosar, un prim termen a fost stabilit la jumătatea lunii septembrie.

Executați silit de CEC Bank

Soții Saveta și Simion Rus au ajuns executați silit după ce soții Irina și Gavril Carsai și fiul lor Florin au beneficiat, în 2007, de peste 2,5 milioane lei de pe urma a 12 credite bancare contractate prin interpuși. Însă cei care figurau drept titulari ai contractelor de împrumut știau că sunt giranți. Habar nu aveau bieții oameni despre faptul că soții Carșai pregătiseră, cu ajutorul ofițerului de credite Viorica Fustoș, acte false, în care ei figurau pe post de directori cu niște salarii imense pentru acea vreme (și chiar pentru prezent), de 9.000 lei. Conducerea CEC de la acea vreme s-a făcut că nu vede și nu pricepe despre ce este vorba în propoziție și a dat undă verde împrumuturilor. Aceeași conducere a fost spălată de procurorii DIICOT care au intrat pe fir în același an. Chiar dacă cei trei Carșai au fost condamnați la închisoare și puși să plătească toate cele 10 credite bancare plus dobânzi și penalități, total care ajunge la peste 3,5 milioane lei, CEC Bank nu a fost interesată de asta și i-au executat pe cei care figurau drept titulari în contractele de credit, deci și pe Saveta și Simion Rus. Și asta pentru că, aceeași sentință penală, deși clară cu privire la cine trebuie să plătească paguba, chiar dacă prevedea și anularea actelor false, conform art. 170, 348 Cod procedură penală, nu a indicat cu subiect și predicat care sunt acestea. Drept urmare au fost anulate doar actele care au stat la baza întocmirii dosarului de credit – adeverințe de salariu și cărți de muncă, nu și contractul de credit.

Soții Rus au cerut în instanță anularea contractelor de credit

După ani de zbateri și proteste în stradă, soții Rus au cerut în instanță anularea contractelor de credit. Primul care a primit o decizie favorabilă pe fond a fost Simion Rus, în luna decembrie a anului trecut.

În luna martie acest an, a fost pronunțată decizia și în dosarul Savetei Rus, dosar judecat de judecătoarea Lăcrimioara Tina Bujor. Recent decizia a fost motivată.

“Potrivit contractului de credit nr. RQ07062960072246 din 28.09.2007, CEC BANK SA, prin Sucursala Bistriţa-Năsăud, a acordat reclamantei un credit în cuantum de 250.000 lei, pe o perioadă de 25 de ani, pentru nevoi personale.

Creditul a beneficiat de garanţia imobiliară constituită de numiţii Carşai Irina şi Carşai Gavril asupra unui imobil (casă de locuit şi teren aferent) situat în Bistriţa, localitatea componentă Viişoara. Creditul a fost acordat în baza cererii de credit nr. 2557/27.09.2007, a adeverinţei de salariu nr. 21/27.09.2007 şi a contractului individual de muncă, precum şi a acordului de transmitere, prelucrare şi consultare a informaţiilor la SC Biroul de Credit SA.

Suma de bani acordată în baza contractului de credit a fost pusă la dispoziţia reclamantei prin virarea acesteia în cont, nefiind ridicată în numerar de reclamantă, în calitate de titular al contului. Reclamanta, în calitate de titular al contului a dispus la data de 28.09.2007, deci în ziua încheierii contractului de credit, plata sumei de 249.369 lei în contul lui Carşai Irina”, a scris judecătoarea Bojor în motivare.

Dosarul în care au fost inculpați cei trei Carșai, dovada supremă pentru anularea contractelor

Din același document reiese faptul că judecătoarea a consultat și dosarul penal în care cei trei Carșai au fost condamnați, dosar în care au fost depuse de procurorii DIICOT dovezi concludente din care a reieșit că și oamenii care figurau ca și titulari de credite, în total 10 la număr, au fost înșelați, nu doar CEC Bank.

Prin sentinţa penală nr. 80/F/2012 (desfiinţată în parte prin decizia penală nr. 491/A/2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj) pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul penal nr. 2705/112/2019, Carşai Irina a fost condamnată penal pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, dispunându-se şi anularea actelor ce au stat la baza încheierii contractului de credit nr. RQ07062960072246/28.06.2007.

În considerentele Sentinţei penale nr. 80/F/2012 s-a reţinut că, Carşai Irina a indus în eroare persoanele interpuse prin care a luat credite de la unitatea bancară, referitor la calitatea în care au semnat actele din dosarele de creditare. Carşai Irina racola persoane interpuse (printre care şi reclamanta din cauză), urmărind ca acestea să nu conştientizeze faptul că creditele vor fi luate pe numele lor, expunându-le în mod mincinos împrejurarea că titulara creditelor va fi Carşai Irina, care va garanta cu imobilele sale sumele împrumutate şi tot ea va fi responsabilă cu rambursarea tuturor sumelor împrumutate, iar interpuşii vor avea simpla calitate de giranţi”, se arată în documentul citat.

CEC știa unde merg banii. Consimțământ viciat

Astfel, instanţa a reținut că la momentul semnării contractului de credit, consimţământul Savetei Rus a fost viciat prin inducere în eroare cu privire la obiectul contractului ce urma să îl semneze.

Susţinerile reclamantei, în sensul că nu i s-a explicat ce semnează, sunt confirmate de angajatul băncii, Fustoş Viorica, persoană ce avea sarcina analizei formale a documentelor depuse în vederea acordării unui credit, angajat ce a declarat că nu le-a explicat persoanelor interpuse că vor fi titularii contractului de credit, considerând că acest lucru i s-a spus de către o altă persoană, Carşai Irina, ce nu avea nicio calitate în unitatea bancară.

Potrivit declaraţiilor numitei Fustoş Viorica, conducerea sucursalei băncii cu care reclamanta a încheiat contractul de credit, cunoştea că reclamanta nu contractează creditul pentru ea, ci pentru numita Carșai Irina, sumele de bani obţinute fiind transferate în contul numitei Carşai Irina imediat după aprobare.

Din declaraţiile lui Carşai Irina din dosarul penal nr.2075/112/2012, a numitei Fustoş Viorica, coroborate cu împrejurarea virării sumei acordată cu titlu de împrumut în contul numitei Carşai Irina, chiar în ziua obţinerii creditului, rezultă că reclamanta a semnat contractul de credit din cauză având convingerea că semnează în calitate de girant şi nu de titular de credit.

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 746336 din 6.10.2008 concluzionează că semnăturile de pe cererea de credit, acordul de 6 consultare a fişierelor, contractul de credit şi graficul de rambursare au fost executate de reclamantă, în timp ce scrisul de completare de pe aceste acte a fost executat de alte persoane.

Martorii audiaţi în cauză relevă că reclamanta a avut convingerea că doar a garantat creditul contractat de patroana acesteia, numita Carşai Irina şi că aceasta a procedat la fel şi cu alţi angajaţi, expunându-le în mod mincinos împrejurarea că titulara creditelor va fi ea, că ea va garanta cu imobilele sale sumele împrumutate şi tot ea va fi responsabilă cu rambursarea tuturor sumelor împrumutate.

În consecinţă, reclamanta, deşi a semnat contractul de credit, a avut convingerea că semnează în calitate de garant pentru sumele împrumutate de Carşai Irina.

Astfel, devin incidente dispoziţiile art. 954 din Codul civil de la 1864, potrivit cărora „Eroarea nu produce nulitate decât când cade asupra substanţei obiectului convenţiei”. Ori, probele administrate în cauză susţin teza avansată de reclamantă potrivit căreia aceasta a fost în eroare cu privire la substanţa obiectului convenţiei, având convingerea că semnează un alt gen de contract, consimţământul fiind viciat prin inducerea în eroare a reclamantei.

Lipsa cauzei şi cauza ilicită invocate de reclamantă, nu vor mai fi analizate, atât timp cât s-a reţinut existenţa erorii ce conduce la nulitatea contractului de credit. Raportat la considerentele de fapt şi de drept mai sus relevate, tribunalul va admite acţiunea şi în consecinţă va constata nulitatea absolută a contractului de credit nr. RQ07092960129825/28.09.2007, încheiat între părţi”, a precizat judecătoarea Bojor în motivare.

1 COMENTARIU

  1. Mai OAMENI BUNI, de fiecare data cand vreti/acceptati prosteste sa fiti GIRANTI pentru cineva, mergeti mai intai la un avocat si cu el la un notar public, unde sa incheiati un CONTRACT DE GIR , prin care sa solicitati garantii fata de beneficiarul creditului , IN SENSUL CA IN EVENTUALITATEA CA NU-SI PLATESTE RATELE, beneficiul contractului sa treaca din oficiu asupra ” noului platitor ” si daca beneficiarul si-a constuit o casa sa zicem din banii imprumutati, atunci acea casa sa treaca din oficiu in proprietatea celor care devin platitori in continuare si transformarea girantilor in titulari de drept al beneficiilor ( fructelor, roadelor ) contractului incheiat .Va explica notarul si avocatul cu este aceasta poveste …
    Girantii n-au cum sa ” scape ” de plata in contul beneficiarului, daca au fost prosti si au acceptat asa ceva… dar cel putin daca platesc in continuare, sa devina ei beneficiarii acestor credite si nu ” borfasul ” sau ” nemernicul ” care nu plateste si care i-a tras pe sfoara .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.