Compania Națională de Investiții a finanțat în ultimii 5 ani cămine culturale în peste 10 comune din județul nostru. Două dintre ele au costat împreună 3 milioane de lei și sunt situate în două cătune cu 100 de locuitori. Culmea, ambele cătune aparțin de comuna Sânmihaiu de Câmpie.

Satul Sălcuța din comuna Sânmihaiu de Câmpie va avea propriul cămin cultural. Acesta este finanțat prin Compania Națională de Investiții, care și-a dat acordul pentru a pune pe masă în jur de două milioane de lei pentru ca locuitorii satului Sălcuța să aibă unde face nunți, înmormântări și alte cumetrii.

Compania Națională de Investiții, aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru construirea și dotarea unui cămin cultural în satul Sălcuța, în plină pandemie, mai exact anul trecut în luna august.

La ultimul recensământ, satul Sălcuța nu avea mai mult de 100 de locuitori. De asemenea, n-are alte facilități mult mai importante pentru locuitorii săi, precum rețelele de apă și canal.

Licitația a fost organizată deja, ofertele urmând să fie deschise chiar de Ziua Femeii, pe 8 martie. Pentru proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări pentru noul cămin cultural s-a alocat suma de 1,2 milioane de lei. Restul până la 2 milioane de lei vor merge, cel mai probabil, în dotări, finanțarea asigurând și dotarea căminului cultural.

CNI finanțează două cămine culturale în cătunele comunei

Acesta nu este singurul cămin cultural din Sânmihaiu de Câmpie finanțat de Compania Națională de Investiții. În 2018 s-a finalizat un cămin cultural situat în satul Stupini, pentru care CNI aloca peste 750.000 de lei. Potrivit ultimului recensământ, ca și în Sălcuța, în satul Stupini viețuiesc puțin peste 100 de suflete.

Mai mult, CNI finanțează și reabilitarea căminului cultural din Zoreni, un alt sat din comuna Sânmihaiu de Câmpie, de data aceasta cu 325 de locuitori, potrivit ultimului recensământ. Pentru reabilitarea căminului cultural din Zoreni, Compania Națională de Investiții a alocat 250.000 de lei.

Sânmihaiu de Câmpie mai apare pe lista de proiecte a Companiei Naționale de Investiții cu un proiect de modernizare de drumuri de interes local. Deocamdată nu apare nicio informație despre stadiul acestui proiect, care a fost aprobat spre finanțare în vara anului trecut.

Peste 10 milioane de lei au mers pe cămine culturale în județ

Aceste investiții fac parte din Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Subprogramul „Așezăminte culturale”. În ultimii 5 ani, zeci de comune au beneficiat de fonduri prin acest subprogram. Mai bine de 10 miloane de lei au mers pe reabilitarea sau construirea unor cămine culturale în tot județul.

Printre localitățile unde CNI a finanțat ridicarea de cămine culturale se numără Lechința, care a primit peste un milion de lei pentru o asemenea invetiție. Și în satul Visuia, cu nici 400 de locuitori, a fost amenajat un cămin cultural, care a costat peste 830.000 de lei.

A fost reabilitat căminul cultural din Țăgșoru, un sat cu nici 300 de locuitori ce aparține de Budești, cu peste un milion de lei. Și la Feldru a fost amenajat un cămin cultural cu aproape un milion și jumătate de lei. 1,2 milioane de lei au fost alocați pentru un cămin cultural în Cristeștii Ciceului și 747.712 lei pentru un cămin cultural în satul Șopteriu, care are 385 de locuitori.

Și Dumitra a pus mâna pe 1,4 milioane de lei pentru a-și amenaja un cămin cultural nou. Cămin cultural a fost ridicat și în satul cu nici 400 de locuitori, Orosfaia, pentru care a fost alocată suma de 711.905 lei.  Comuna Reteag a prins și ea peste 900.000 de lei pentru amenajarea unui cămin cultural.

Cele mai scumpe cămine culturale au fost ridicate în satul Sebiș și în orașul-stațiune Sângeorz-Băi. Dacă construcția de la Sebiș a înghițit 2,2 milioane de lei, cea de la Sângeorz Băi a înghițit 2,5 milioane de lei.

CNI finanțează proiectele lui Moldovan și Crețu

Compania Națională de Investiții finanțează și super-stadionul președintelui Consiliului Județean Radu Moldovan, ce va fi amenajat în Wonderland. Acesta are peste 12.000 de locuri, valoarea investiției ajungând la 40 de milioane de euro.

Tot pe CNI se bazează Radu Moldovan și în amenajarea sălii polivalente, pe care o pregătește în apropierea super-stadionului, în Wonderland. Aceasta costă 17 milioane de euro și ar urma să fie gata anul acesta.

Sala polivalentă are 2.700 de locuri, dar și pistă de atletism și terenuri de sport, pentru handbal, tenis și baschet. Adiacent va fi amenajată o parcare cu aproape 500 de locuri. Și pentru unele investiții de la Spitalul Județean de Urgență Bistrița, Radu Moldovan s-a bazat pe banii de la Compania Națională de Investiții.

Nu doar Radu Moldovan s-a bazat pe Compania Națională de Investiții pentru a-și asigura finanțarea pentru proiecte. Și Ovidiu Crețu a apelat la CNI pentru a finanța reabilitarea Colegiului Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița. Costurile reabilitării acestui monument istoric ajung la 10 milioane de euro. Municipiul Bistrița beneficiază de finanțare și pentru reabilitarea a 6 străzi din zonele noi de locuințe.

CNI finanțează o bază sportivă de 13.200 de metri pătrați cu nocturnă și tribune pentru 500 de spectatori, cu un teren mai mic pentru minifotbal, handbal, baschet și tenis, la Prundu Bârgăului. Aceasta va avea și o clădire administrativă cu vestiare, precum și o parcare pentru autovehicule și autocare. Doru Crișan a primit 6,7 milioane de lei pentru această „distracție”.

Pe CNI se bazează inclusiv noul primar al Bistriței Ioan Turc, care speră să poată finanța amenajarea aquaparkului  situat în Wonderland tot prin acest program. Până una alta, liberalii aflați acum la putere vor să diversifice programele acestei instituții de împărțit bani.

Potrivit unui anunț făcut chiar de către deputatul Diana Morar s-a creat cadru legal pentru diversificarea proiectelor derulate prin CNI. Astfel, Compania Națională de Investiții va implementa proiecte/programe finanțate din fonduri europene, în cadrul programelor operaționale: Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Regional.

Va fi dezvoltat subprogramul „instituții de învățământ superior de stat” pentru a se putea susține și investițiile pentru învățământul universitar. De asemenea se vor putea finanța unități sanitare atât în mediul urban, cât și rural.

Va fi creat un nou subprogram ce va permite construirea, reabilitarea și modernizarea drumurilor de interes local și județean, dar și unul ce va finanța fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă.

Cum se va împiedica dubla finanțarea care reprezintă o reală îngrijorare având în vedere că mai multe programe/instituții finanțează proiecte similare? Ei bine… printr-o banală declarație pe proprie răspundere, din care să reiasă că nu beneficiază de alte fonduri din orice alte programe naționale sau comunitare.

Andreea Moldovan

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here