CJ BN anunță construirea celei de-a doua celule la depozitul ecologic! Terenul a fost scos abia acum din categoria pășune

324

Problemele de la depozitul ecologic de la Tărpiu par să se rezolve încet,încet. Mai precis este vorba de acele aspecte ilegale care au fost făcute publice, în 2016, prin raportul Comisiei Speciale a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, deși despre ele știa toată lumea, la nivel teoretic, de mai mult timp. Recent, vicepreședintele Consiliului Județean, Ioan Țintean a anunțat că Vitalia, firma care administrează depozitul ecologic, va începe să construiască cea de a doua celulă pentru depozitarea deșeurilor menajere. Între timp, terenul pe care ființează acest depozit a fost scos din categoria pășune.

Primele semne că proiectul avea probleme au apărut în toamna lui 2014, când s-a constatat că taluzul din partea de vest a celulei este fisurat puternic, astfel că exista riscul ca groapa să o ia la vale. Au fost convocaţi atât proiectantul, SC Argif Proiect SRL, cât şi constructorul – SC Iridex Group Construcţii SRL în vederea remedierii problemelor. Soluţia a fost atunci construirea unui dren pentru colectarea apelor pluviale din zonă.

Probleme nu s-au oprit, fiindcă în februarie 2015 s-a constatat apariţia unor infiltraţii cu levigat în partea de SV a decantorului, care s-au datorat ruperii membranei geotextile, membrană care separă practic deşeurile depuse în groapă de sol. Culmea este că ruptura membranei a fost descoperită cu aproximativ un an mai devreme, deci înainte să fie constatate infiltraţiile cu levigat. Acest aspect reiese dintr-o notă de constatare întocmită în septembrie 2014, când Garda de Mediu a aplicat operatorului un avertisment „pentru neînlocuirea geotextilului conform măsurii trasate în nota de constatare nr. 153/23.04. 2015”.

Potrivit datelor publicate într-un raport al Comisiei special a CJ BN, din 2016, suprafaţa rupturii a fost una destul de mică, de 0,5 x 0,3 m, însă atunci când s-a purces la remedierea defecţiunii, membrana a fost înlocuită pe o suprafaţă mult mai mare. După remediere, Garda de Mediu constată în urma monitorizărilor, că măsurile impuse au fost îndeplinite „cu menţiunea că geotextilul a fost refăcut prin prindere acolo unde a fost desprins dar au apărut alte zone deteriorate”.

Poluări în serie

Chiar dacă parte din probleme au fost remediate din mers, poluările accidentale nu au întârziat să apară, prima de acest fel, oficială, având loc la Tărpiu în 2015, mai precis pe data de 17 mai. În ziua cu pricina, atât reprezentanţii Gărzii, cât şi cei ai SGA au prelevat probe din canalul de gardă care iese din CMID dar şi de la primul pod de pe pârâul Roşua, ajungându-se în final la concluzia că de vină a fost societatea care gestionează depozitul, adică Vitalia. Drept urmare, societatea a fost amendată cu 30.000 lei.

Poluarea a avut loc datorită unor defecţiuni alunui balon, prin care era posibilă evacuarea levigatului. Au fost luate măsurile necesare, astfel că aproximativ un an a fost linişte.

A venit însă vara lui 2016, când cei de la Vitalia au încasat-o din nou.Astfel, pe 7 iulie un balon pneumatic în care se acumulează levigatul a cedat.

Vitalia a primit de data aceasta o amendă în valoare de 60.000 lei, însă a trebuit să achite şi cheltuielile aferente intervenţiei pentru stoparea poluării, în valoare de peste 15.000 lei.

Nu au trecut multe zile de la acest incident, iar la finele lunii iulie spiritele s-au încins din nou în zonă, fiindcă pe Şieu, râul al cărui afluent este pârâul Roşua, au fost găsiţi sute de peşti morţi. Evident, toate privirile s-au îndreptat din nou spre depozitul de la Tărpiu. La acel moment, autorităţile s-au ferit să facă prea multe declaraţii, ceea ce nu a făcut decât să inflameze şi mai mult spiritele, în special ale localnicilor, dar şi a activiştilor ecologişti.

Conform raportului se pare însă că sursa de poluare nu a fost de data aceasta vreo scurgere de levigat de la depozitul ecologic.

Totuși au fost anumite aspecte care au dat de gândit celor de la Garda de Mediu, întrucât la finele lunii august, după ce anterior au solicitat nişte puncte de vedere din partea SGA BN, au cerut furnizorului Staţiei de epurare soluţii „pentru eliminarea depăşirilor la indicatorul amoniu”.

Astfel, în cadrul raportului se preciza faptul că „utilizatorului”, adică Vitaliei, i-au fost aplicate în cursul anului 2016, inclusiv după incidentul de pe râul Şieu când s-a înregistrat mortalitate piscicolă, o serie de penalităţi pentru depăşirea unor indicatori din conţinutul permeatului, apa rezultată în urma epurării.

Acesta nu a fost însă ultimul incident, fiindcă la finele lunii septembrie Garda de Mediu a fost din nou notificată despre o posibilă poluare a pârâului Roşua cu ape uzate menajere şi tehnologice, constatându-se noi scurgeri de levigat. Acestea s-au datorat faptului că staţia de pompare a apelor uzate menajere şi tehnologice nu a funcţionat ceea ce a dus la umplerea căminului şi deversarea acestora în apropierea staţiei de pompare, deversarea şi infiltrarea pe terenul din apropiere, cu descărcare în şanţul de gardă.

Între timp, toate riscurile care au dus la poluările accidentale, conform surselor noastre, au fost eliminate.

Depozitul, construit pe o pășune

O altă problemă gravă a fost legată de terenul pe care s-a construit depozitul ecologic, teren care a fost dat în folosinţă către CJ Bistriţa-Năsăud, cu titlu gratuit, de către comuna Dumitra, în 2006. Contractul de administrare cu Consiliul Judeţean a fost semnat în baza unei hotărâri a Consiliului Local Dumitra.La data la care se decidea amplasamentul gropii de gunoi de la Tărpiu, terenul era o păşune comunală, iar autoritățile nu s-au sinchisit nici după acest moment să schimba categoria de folosință a terenului.

În 2016, intervievat de Gazeta de Bistrița despre acest aspect, primarul comunei Dumitra a recunoscut franc că a fost mințit pentru a ceda terenul pentru construirea gropii.

„Ca primar, prea uşor am cedat”, a spus la acea vreme edilul din Dumitra.

„Am cedat la acea vreme şi am fost de acord cu construcţia gropii fiindcă ni s-au promis multe: modernizarea drumului judeţean până la Bistriţa, locuri de muncă pentru locuitorii comunei, scutirea de taxe la plata gunoiului şi altele. Nimic nu s-a realizat. Consider că am fost minţit şi am cedat prea uşor”, mai spune el.

Primarul din Dumitra ne-a mărturisit că nu ştie nici măcar dacă s-a respectat în totalitate caietul de sarcini din proiect. Iar acum dumitrenii au o nouă promisiune, din partea preşedintelui CJ BN, Radu Moldovan, că totuşi li se va face drumul judeţean spre Bistriţa. În ceea ce priveşte viitorul gropii de gunoi, Gheorghe Bălăjan spune că vor putea şti ceva după verificările pe care le vor face cei din comisia de monitorizare constituită la nivel judeţean, care vor propune şi o soluţie pentru viitor.

Tot pe atunci, vicepreședintele Ioan Țintean declara pentru Gazeta de Bistrița că pentru schimbarea categoriei de folosință a terenului era nevoie de un PUZ.

S-a intrat în legalitate

Recent Ioan Țintean a anunțat că Vitalia va demara construirea celei de-a doua celule a depozitului ecologic și că s-a intrat în legalitate.

”Niciodată nu am vrut să fac mare tam-tam de ilegalităţile care au fost acolo. S-a făcut o construcţie, și acum fiindcă am intrat în legalitate, pot să spunsemilegală, adică s-au produs nişte minciuni de-a lungul timpului şi pe amărâtul acesta de primar din Dumitra l-au determinat cei care au implementat proiectul să dea avizul de construcţie pe o promisiune că se vor rezolva problemele la Ministerul Agriculturii. Lucru care s-a întâmplat în toamna aceasta (n. r. – 2018), când cu ajutorul secretarului de stat (m. r. – Sorin Roșu Mareş) am reuşit să desfiinţăm starea de păşune și pajiște şi să trecem terenurile în intravilan, iar acum putem să predăm legal locaţia pentru celula 2 şi să înceapă Vitalia să construiască, aşa cum s-a angajat atunci când a venit cu oferta tehnică şi financiară”, a declarat vicepreședintele Ioan Ţintean.

Vicepreședintele CJ BN a recunoscut că problemele existente la depozitul ecologic de la Tărpiu i-au dat mari bătăi de cap, spunând că “un an și jumătate și noaptea visam cum să reglementăm situația de acolo din Tărpiu”.

“Gândiți-vă că pe pășune s-au construit pavilioane, stații de transfer, stație de epurare, de tratare… Și toate erau pe o pășune”.

Vicepreședintele CJ BN a mai precizat că a doua celulă a depozitului ecologic de la Tărpiu trebuie construită în cinci luni de la predarea amplasamentului.

”Vitalia nu bagă cupa în pământ până nu primește extrasul CF de intravilan. Deci imediat cum primim CF-ul de la OCPI, avem toate promisiunile, predăm amplasamentul. Am fost deja în teren și am țărușat, practic doar formal predăm”, a precizat Ioan Țintean.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here