După ce Puterea şi Opoziţia bistriţeană s-au bătut pe subiectul centurii, cu riscul de a se pierde finanţarea, hotărârea luată în Consiliul Local nu a ajuns încă la Bucureşti, în termenul legal de zece zile.
Proiectantul centurii, S.C IPTANA S.A lucrează în continuare pe un traseu la sud care nu are încă un acord de Mediu, iar certificatul de urbanism emis de Consiliul Judeţean a fost anunţat ca fiind retras.
Realizarea drumului de centură de la Bistriţa rămâne în continuare un fel de ecuaţie cu mai multe necunoscute. După ce în data 12 mai, la Bistriţa a avut loc o şedinţă extraordinară de Consiliu Local, cu participarea reprezentanţilor de la Bucureşti, implicaţi direct în acest proiect, traseul pe care îl va avea centura devine incert.
Asta, deoarece, în plan local, varianta de drum de centură pe la sud, prin Pădurea Codrişor, pe deasupra ştrandului municipal a fost respinsă de consilierii locali. Hotărârea are rol numai de recomandare şi nu de impunere, şi trebuie adusă în vederea beneficiarului în termenul legal de zece zile. La finele săptămânii trecute, conducerea Companiei Naţionale de autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (beneficiarul proiectului) asigura că nu a intrat în posesia acestei hotărâri şi că proiectantul, respectiv IPTANA, îşi face treaba pe acelaşi traseu pe care a şi început: Varianta II Sud. Reamintim că pentru acest traseu, proiectantul nu a primit acordul de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud, iar certificatul de urbanism, emis de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, a fost anulat de preşedintele Liviu Rusu. În acest context se merge în continuare pe o neclaritate în privinţa traseului pe care îl va avea centura, iar riscul de a se pierde finanţarea devine tot mai mare.
Decizia de la Bistriţa nu a ajuns încă la CNADNR
Conducerea CNADNR, prin directorul general Dorina Tiron ne-a asigurat, la finele săptămânii trecute, mai precis pe 19 mai, că unitatea de implementare nu se află în posesia vreunui document emis de Consiliul Local, prin care să fie respinsă alternativa de traseu a Variantei Ocolitoare a Municipiului Bistriţa pe care proiectantul a dezvoltat studiile, în cadrul contractului de asistenţă tehnică, adică Varianta II Sud. Totodată, CNADNR a dorit să reamintească că studiul de fezabilitate pentru Centura prin pădurea Codrişor a fost depus de proiectant, ce-i drept, nu şi aprobat. „Considerăm necesar să vă informăm că Studiul de fezabilitate elaborat pentru Varianta de Ocolire Bistriţa a avut ca termen de predare 30 mai 2010, termen care a fost respectat de Proiectant”, se arată într-un răspuns primit din partea Companiei.
„Se cam trage mâţa de coadă !”
Consilierul local liberal, Daniel Molnar este în prezent preşedintele de şedinţe ale Consiliului Local Bistriţa, ales pentru trei luni. Molnar este şi cel care a iniţiat organizarea şedinţei extraordinare pentru clarificarea traseului drumului de centură pentru oraşul nostru. Potrivit acestuia, hotărârea luată la Bistriţa nu a ajuns încă la beneficiar, data legală fiind 22 mai, adică la zece zile de la aprobarea hotărârii. „Astăzi e joi (n. r – 20 mai) şi încă nu s-a făcut raportul. Am impresia că se cam trage mâţa de coadă. Termenul legal este de zece zile, deci trebuie să fie depus, trebuie să ajungă la Bucureşti”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, consilierul local, Dan Molnar.
15 case… oare când s-au numărat şi de cine ?
Şedinţa extraordinară a Consiliului Local Bistriţa din 12 mai, la care au participat reprezentanţi ai firmei de proiectare, respectiv S.C IPTANA S.A, s-a lăsat cu o respingere a traseului ales de proiectant, dar şi cu o serie de concluzii care au venit taman în ceasul al doisprezecelea. Mai exact, pe traseul Centurii de Sud prin Pădurea Codrişor, ar urma să fie demolate doar trei case şi câteva anexe, în timp ce pe varianta Nord, agreată de o mare parte din Consiliul Local, ar fi de demolat 15 locuinţe, inclusiv imobile noi.
Chestiunea a fost accentuată şi de primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, susţinătorul traseului pe la sud. „Intenţia de la această şedinţă a fost una politică, de a culpabiliza primarul referitor la Centura de Sud a oraşului. Nu am ascuns niciodată ca sunt un susţinător declarat al variantei respective. Varianta de nord, însă, afectează mai mulţi locuitori, 15 case vor fi demolate. Dar este o problemă care ţine de politic, ţara este condusă de PD-L şi ei sunt cei care i-au decizia. (…). Ca administrator al oraşului nu cred că trebuie să pun cap în cap cetăţenii din diferite zone ale oraşului. Dar Organizaţia Municipală a PSD va trimite adrese oamenilor care vor fi afectaţi de Centura de Nord”, a ţinut să declare primarul Creţu, în cadrul unei conferinţe de presă pe care organizat-o la sediul partidului pe care îl reprezintă.
În privinţa celor 15 case de pe traseul Centurii de Nord care ar trebui demolate, proiectantul nu a dat prea multe detalii, fiind pentru prima dată când a vehiculat această idee. Nu s-a înţeles exact cine le-a numărat, când şi mai exact pe ce traseu de la nord, le-ar fi numărat. Ca urmare, o incursiune la faţa locului, pe Varianta de nord, zona industrială, ne arată că acolo se poate face un drum de centură ca la carte, fără nici o problemă, cu două benzi mari şi late. Redactorul Gazetei de Bistriţa s-a deplasat la faţa locului împreună cu un inginer şi a ajuns la următoarea concluzie: este vorba de 5 km prin oraş cu zone unde sunt case de locuit, şi nu 10 km cum spunea proiectantul, iar Viişoara şi Unirea nu sunt afectate. Traseul este unul simplu care nu presupune nici o casă demolată, mai exact DN17 E58 Şieu Măgheruş – DC31A Valea Măgheruşului – Sigmir 6 km – Dj 151 Sigmir – Bistriţa 4Km – Dj 151 Drumul Cetăţii până la DN 17C calea ferată, 5 Km – pe lângă calea ferată – ieşirea din Unirea înspre Livezile 4 Km.
Varianta Ocolitoare Bistriţa, pentru traseul de sud prin Pădurea Codrişor a fost estimat de proiectant la 110 milioane de euro, iar cel pe la nord, pe traseul actual al centurii din zona industrială, la 65 de milioane de auro, traseu agreat de Consiliul Municipal Bistriţa. Dacă proiectantul continuă pe acelaşi traseu riscă să nu primească autorizaţia de construcţie, întrucât Planul Urbanistic Zonal nu are şanse de aprobare în Consiliul Municipal. În situaţia dată, cu atâtea neclarităţi, fie politice sau de altă natură, pierderea finanţării proiectului nu este exclusă.
Iulia Stupinean
