Celebrarea femeii la Filarmonica Cluj, în data de 8 martie

20

Filarmonica de Stat ”Transilvania” va celebra Ziua Femeii într-un mod inedit, prin trei lucrări inspirate de iubirea pentru aceasta.

Astfel, dirijorul Gabriel Bebeșelea a gândit programul pentru data de vineri, 8 martie, fiind inspirat de unele dintre cele mai frumoase povești din istoria muzicii.

Unul dintre ”copiii-minune” ai pianului, pianistul Daniel Kharitonov, va fi invitatul serii. Acesta a intrat în atenția lumii muzicale internaționale odată cu strălucita prestație ce i-a adus Premiul III la Consursul Internațional ”Ceaikovski”, la doar 16 ani. La 14, tânărul pianist a cântat deja la Carnegie Hall, renumita sală de concerte din New York.


Vineri, va fi iar pe scena Filarmonicii, pentru a vă încânta cu lucrarea scrisă de Béla Bartók pentru soția sa: Concertul nr. 3. Ultima dată când artistul a cântat alîturi de Orchestra Filarmonicii, a fost tot sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea, în 2017, umplând sala până la refuz

Seara va debuta cu ”Dansurile din Galanta” ale lui Zoltán Kodály. Compozitorul maghiar a avut două bone: una din zona Mureșului, iar cealaltă din Galanta. Acestea i-au cântat în copilărie cântecele pe care le purtau cu ele, astfel reieșind două suite de dansuri – „Dansurile din Mureș” și „Dansurile din Galánta”. Inspirate din copilăria petrecută de Kodály în orașul Galánta, lucrarea reprezintă o trimitere nostalgică în timp, în amintirile lui Kodály despre ce îi cântau bonele. Celebrăm astfel dragostea pentru figura maternă. Zoltán Kodály a fost, împreună cu Béla Bartók, creatorul unei noi muzici maghiare bazate pe folclorul tradiţional, punând, de asemenea, bazele dezvoltării unui culturi muzicale complexe.

A doua lucrare a serii ”ascunde” și una dintre cele mai dramatice povești de dragoste din istoria muzicii – Concertul nr. 3 pentru pian, de Bartók. Acesta, suferind de leucemie în stadiul terminal și știind că va muri, lucra la două concerte: unul comandat, de violă, și unul pe care-l făcea fără a fi plătit, respectiv cel pentru pian. Bartók știa că nu mai poate să le termine pe ambele și a ales să-l termine pe cel neplătit, aidcă pe cel pentru pian, dorindu-și ca soția lui, pianistă, să aibă o platformă cu care să se poată întreține după ce el va muri. Vége (sfârşit) este cuvântul scris după ultima măsură a lucrării. A fost ultima piesă finalizată de compozitor, pe care însă nu a mai apucat s-o şi audă.

Cvartetul cu piar nr.1, în sol minor de Johannes Brahms, a cărui orchestrație a fost făcută de Arnold Schönberg, va încheia seara. Johannes Brahms, compozitor tânăr, foarte talentat şi extrem de promiţător, a fost „curtat” de personalităţi ca Berlioz şi Liszt, aceștia sperând să-l atragă în tabăra lor. Dar Brahms a rezistat instinctiv: retorica, exagerată pentru gusturile lui, a acestei şcoli nu era pentru el. Așadar, cel supranumit de Regele Hanovrei „micul Beethoven”, simţea deja, la 20 de ani, o legătură strânsă cu maestrul clasic, tot aşa cum, foarte curând, avea să cadă sub vraja lui Robert Schumann. Influenţa celor doi îi va stabili lui Brahms drumul stilistic: clasic romantic. Relaţia dintre Brahms şi Clara Schumann, soția lui Schumann, a fost dintotdeauna subiect de speculaţii, vorbindu-se și publicându-se mult pe tema „prieteniei pasionale” dintre cei doi.

Ca în cazul lui Robert Schumann, Clara a fost pentru Brahms atât muză, cât şi muzician: a fost inspiraţia pentru o mare parte din muzica lui şi i-a împărtăşit genialitatea. Cvartetul pentru pian compus de Brahms a fost cântat în primă audiție chiar de aceasta.

Concertul Filarmonicii Cluj va avea loc vineri, 8 martie 2019, de la ora 19.00, la Colegiul Academic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here