carte și statuie

Pavel Ionuț Dragla și Alin Ionuț Ciurar, ucigașii unui elvețian în vârstă de 61 de ani, crimă petrecută pe data de 4 martie 2018 în Geneva, în locuința victimei, un apartament de pe Rue des Minoteries, în cartierul Plainpalais, și-a aflat sentința definitivă chiar înainte de Crăciun, pe 22 decembrie 2021. Intransigenți, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj le-au respins apelurile și au menținut sentința pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în iunie anul trecut. Condamnați la 22 de ani de închisoare, Dragla și Ciurar mai au de petrecut după gratii încă 19 ani. Sau dacă se vor purta bine “doar” aproximativ 11 de acum încolo, dar asta numai dacă se vor comporta bine și vor merita liberarea condiționată.

În februarie anul trecut a fost trimis în judecată de procurorii elvețieni și cel de-al treilea ucigaș al sexagenarului.

În martie 2018, imediat după comiterea crimei cei trei au fugit spre România. Dragla și Ciurar au reușit să stea cuminți acasă mai bine de un an, până în octombrie 2019, când polițiștii au pus mâna pe ei. Cel de-al treilea criminal s-a dat la fund aproximativ 3 luni de la comiterea faptei, după care a vrut să plece în Spania. Nu a ajuns decât până în Ungaria, întrucât fiind dat în urmărire internațională, el a fost săltat de autoritățile ungare și extrădat în Elveția.

Au vrut sentințe foarte blânde

După ce au fost săltați și arestați preventiv, Dragla și Ciurar au fost trimiși în judecată rapid, în februarie 2020, iar în iunie 2021, Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat prima sentință: câte 22 de ani de închisoare pentru fiecare, plus 800.000 de lei daune morale, bani pe care cei doi trebuie să-i plătească în solidar familiei victimei.

Niciunul din cei doi nu au fost mulțumiți cu sentința dură aplicată de tribunalul bistrițean, astfel că au mers mai departe la Curtea de Apel Cluj, unde Dragla a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor și tâlhărie într-o singură infracțiune de tâlhărie urmată de moartea victimei, întrucât nu a urmărit decesul victimei. De asemenea, Ciurar a vrut să fie achitat de acuzația de omor, întrucât nu ar fi existat suficiente probe care să dovedească faptul că a participat și el la crimă, iar în ceea ce privește tâlhăria calificată acesta a solicitat aplicarea unei pedepse înclinată spre minim, fiindcă el doar a luat cei 1.900 de franci elvețieni, fără să lovească victima.

Judecătorii le-au spus pas!

După ce judecătorii au analizat motivele de apel, prin prisma dovezilor de la dosar, magistrații clujeni au ajuns la concluzia că instanța de fond a stabilit în mod judicios starea de fapt și vinovăția celor doi inculpați, care au acționat cu premeditare.

“În mod judicios instanța de fond, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, a stabilit starea de fapt și vinovăția inculpaților Dragla Pavel Ionuț și Ciurar Ionuț Alin, pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel, corect s-a reținut că data de 4 martie 2018, în timp ce se aflau în Geneva, Elveția, la o petrecere în apartamentul numitului Bushbeck Andreas (unde era găzduit inculpatul Ciurar Alin Ionuț) împreună cu inculpatul C. A. M., inculpații Dragla Pavel Ionuț și Ciurar Ionuț Alin s-au înțeles să pătrundă în locuința victimei Sembrano Giovanni, pe care o cunoșteau, situată pe Rue de Minoteries, să sustragă prin imobilizarea victimei o sumă de franci elvețieni, știind faptul că victima locuiește singură și deține o importantă sumă de bani.

În urma acestei înțelegeri, inculpații au pătruns fără drept în locuința victimei, purtând mănuși pentru a nu lăsa urme, și au exercitat violențe fizice asupra acesteia. Victima a încercat să scape, dar pentru a nu striga și pentru a nu fi descoperiți, cei trei autori au imobilizat-o, folosind o bandă scotch și au lovit victima cu pumnii și cu picioarele, apoi i-au aplicat un obiect de îmbrăcăminte în zona gurii, aceasta decedând prin asfixie.

În aceeași împrejurare, inculpații au sustras din locuința victimei, după ce au adus-o pe aceasta în neputința de a se apăra, suma de 1.900 de CHF și două ceasuri în valoare de 380-400 lei, pe care i-au împărțit ulterior.

Imediat după comiterea faptei, inculpații au plecat în România cu un microbuz al unui bărbat pe care îl cunoștea C.A.M.

Inculpații apelanți nu au contestat faptul că au sustras bunuri din locuința victimei, după ce asupra acesteia au fost exercitate acte de violență, însă în declarațiile date, fiecare a încercat să-și diminueze sau chiar să nege contribuția sa la săvârșirea actelor de violență.

Cu privire la inculpatul Dragla Pavel Ionuț, este cert că acesta a aplicat lovituri victimei, iar aceasta reiese chiar din declarația sa în calitate de suspect în care recunoaște că a lovit victima, după ce în prezența sa fusese lovit de C.A.M. cu piciorul în cap, că la cererea lui C.A.M. i-a dat acestuia un obiect de îmbrăcăminte cu care intenționa să o lege de picioare, iar în declarația dată în calitate de inculpat confirmă existența unui plan în urma căruia urmau să imobilizeze victima prin exercitarea unor acte de violență, că atât el, cât și C.A.M au purtat mânuși pe care i le-a dat C.A.M.

Referitor la inculpatul Ciurar Ionuț Alin, inculpatul C.A.M. (cercetat în stare de arest în Elveția) a arătat în declarația dată în calitate de martor în videoconferință la instanța de fond, dar și în declarația dată ca suspect în fața organelor judiciare din Elveția că inculpatul Ciurar a intrat în locuința victimei la câteva secunde după acesta și Dragla, că a lovit victima, că a avut o bandă scotch cu care a încercat să imobilizeze victima dar nu a reușit.

Sunt relevante sub aspectul reținerii stării de fapt mai sus menționate și declarațiile martorilor K.K..K, acesta susținând că pe perioada de detenție i s-a destăinuit inculpatul Ciurar Ionuț Alin că toți cei trei au sărit pe victimă și au lovit-o, J.J., concubina inculpatului C.A.M., care în discuțiile telefonice purtate cu acesta, i-a spus că a bătut acel bărbat împreună cu alte două persoane, F.F.F. care a arătat că inculpatul Dragla i-a zis că, împreună cu fratele său, Ciurar Ionuț Alin și cu încă un alt tânăr pe nume C.A.M., pe care nu-l cunosc, au intrat peste o persoană în casă ca să îi ia banii, că l-au bătut și crede că l-au omorât, precum și declarația martorului G.G.G. care a văzut banda scotch luată de Ciurar Ionuț Alin înainte de a pleca la locuința victimei și că la întoarcere toți inculpații s-au schimbat de haine, acestea fiind pătate de sânge.

Nu poate fi omis și rezultatul constatat în urma testării la poligraf a inculpatului Ciurar Ionuț Alin care, la întrebările esențiale pentru cauză, relevă modificări specifice unui comportament simulat.

Prin urmare, prima instanță a înlăturat corect apărările inculpaților și a reținut că în urma unei înțelegeri prealabile (premeditare), au aplicat multiple lovituri victimei peste corp și în zona capului, după care au imobilizat-o, astfel încât acesta nu a mai putut reacționa, iar ulterior au aplicat un căluș ce a dus la asfixie și, în cele din urmă, la deces”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.

Fapte cu premeditare

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, judecătorii clujeni arată că instanța de la Bistrița a reținut corect că acestea se circumscriu infracțiunilor de omor calificat și tâlhărie calificată, în condițiile în care faptele au fost premeditate.

„Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice din cele două infracțiuni mai sus menționate, în cea prev.de art. 236 C. pen., se reține că pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, se cere, pe de o parte, existența raportului de cauzalitate între fapta de tâlhărie și moartea victimei, iar pe de altă parte, ca inculpatul care a acționat cu intenție în ceea ce privește fapta de tâlhărie, să fie în culpă față de producerea rezultatului mai grav.

Or, din modul în care inculpații au acționat, premeditarea, aplicarea de lovituri multiple în zona capului și corpului, imobilizarea victimei și acoperirea gurii, puteau și trebuiau să prevadă rezultatul mai grav și, în consecință, chiar dacă nu au dorit, au acceptat producerea decesului victimei, în acest sens reținându-se intenția.

În cazul infracțiunii de omor, așa cum s-a arătat în doctrină și jurisprudență, există coautorat și în cazul în care mai mulți infractori lovesc victima cu intenția de a o ucide, cu toate că s-ar putea ca niciuna din aceste lovituri să nu fie mortală, însă, împreună luate, ca urmare a împletirilor acestora, să cauzeze moartea.

Între inculpați a existat o legătură subiectivă anterioară comiterii faptelor, aceștia fiind conștienți de urmările pe care le vor produce, dorind sau acceptând consecințele acțiunii lor comune.

Acțiunile inculpaților au contribuit nemijlocit la reducerea posibilității victimei de a se apăra, la diminuarea capacității sale fizice și psihice de a rezista agresiunii, consecințe care se înscriu în lanțul cauzal al infracțiunii.

Prin urmare, solicitarea de schimbare a încadrării juridice sau de achitare formulată de către inculpați prin motivele de apel nu este întemeiată.

Cu privire la individualizarea pedepselor, Curtea constată că instanța de fond a dat eficiență tuturor criteriilor prevăzute de art.74 C.pen. și raportat la gravitatea faptelor, prin prisma modalității de comitere, de trei persoane împreună, prin premeditare, săvârșirea infracțiunii de omor fiind în scopul înlesnirii săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, față de consecințele faptelor, suferințele la care a fost expusă victima și, în cele din urmă, persoanelor apropiate acesteia, conduita procesuală a inculpaților, atitudinea nesinceră și încercarea de inducere în eroare a organelor judiciare, antecedentele penale, a aplicat pedepsele juste și proporționale cu toate aceste criterii, fiind corespunzătoare scopului prevăzut de lege.

Referitor la latura civilă a cauzei, prima instanță a stabilit corect că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, iar inculpații pot fi obligați la despăgubiri civile pentru daune morale în favoarea mamei și surorii victimei, vinovăția fiind stabilită, iar prejudiciul și legătura de cauzalitate dintre faptă și acesta ca fiind dovedite, dispunând obligarea inculpaților la sume proporționale cu prejudiciul cauzat ce nu se justifică a fi diminuate”, se mai arată în documentul Curții.

Cel de-al treilea criminal s-a dat și el mimoză! Judecătorii l-au ars cu 16 ani

Așa cum am arătat mai sus, și cel de-al treilea criminal a fost trimis în judecată de către procurorii din Geneva, în februarie anul trecut, iar procesul propriu-zis a avut loc între 21-25 iunie, ucigașul fiind judecat de un complet de 7 judecători de la Tribunalul Penal. Ca și amicii judecați în România, C.A.M. a făcut pe nevinovatul: că n-a vrut, că ceilalți doi, adică Dragla și Ciurar sunt vinovați, ba că nu-și aduce aminte.

„«Nu îmi amintesc». Stând, cu capul în jos, bărbatul, acuzat că ar fi fost coautor al crimei unui genevan din martie 2018 (…), părea să-și fi pierdut memoria luni (n. r. 21 iunie) în fața judecătorilor. Dintre cei trei inculpați, el a fost singurul care a apărut. Confruntat cu un acuzat nu foarte vorbăreț la declarații contradictorii, președintele Tribunalului Penal a înlănțuit întrebări timp de câteva ore. Cine a adus banda adezivă și mănușile? Cine a sufocat victima la pământ cu o pernă? Câte lovituri au fost date? Obiectivul manevrei: determinarea rolului acesteia în premeditarea faptelor și gradul de implicare a acestuia în crimă.

Nu știa nimic despre plan

Potrivit inculpatului de origine română, acesta nu știa nimic despre planul compatrioților săi. «Du-te să suni la ușă. Dă-mi puloverul. Ține-l pe pământ». Era doar un executant. Cum, atunci, să explici urma de sânge lăsată de mâna lui în bucătărie? Acuzatul nu poate spune. Dar recunoaște că l-a lovit cu pumnul pe bărbatul de 60 de ani când a încercat să-l muște în timp ce încerca să-l imobilizeze. Confruntat cu fotografii cu victima zăcând în sânge, tânărul de 28 de ani, al cărui proces continuă până la sfârșitul săptămânii, a asigurat, între suspine, că și-a regretat faptele. «Am vrut să-i spun vecinului să sune după ajutor, dar mi-a fost frică»”, se arată într-un articol scris de jurnalista Leila Hussein în online-ul 20min.ch.

Potrivit aceleiași publicații, pe 25 iunie, C.A.M. și-a primit și el pedeapsa, nu la fel de dură ca și cea primită de conaționalii săi judecați aici în țară, întrucât instanța elvețiană nu i-a reținut premeditarea și i-au luat în considerare regretele – 16 ani de închisoare și 15 ani de expulzare de pe teritoriul elvețian. Totodată, acesta este obligat să plătească daune morale în valoare de 60.000 de euro familiei victimei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here