După ce ani de zile primarul Ovidiu Crețu s-a scremut să amenajeze o parcare în zona străzii Bistricioarei, se pare că taurul a fost luat de coarne de președintele Consiliului Județean, Radu Moldovan. Recent, administrația județeană a anunțat municipalitatea că intenționează să dezvolte un obiectiv de investiții privind amenajarea unei parcări publice în zona străzii Bistricioarei, în scopul descongestionăriitraficului în zona centrală a orașului și asigurării numărului necesar de locuri de parcare pentru beneficiarii instituțiilor publice concentrate în clădirea Palatului Administrativ din Piața Petru Rareș și în vecinătatea acestuia, precum Centrul Județean de Cultură Bistrița – Năsăud, Complexul Muzeal Bistrița–Năsăud.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud intenționează să amenajeze o parcare publică în zona străzii Bistricioare pentru decongestionarea traficului din zona Palatului Administrativ. Astfel că, a transmis Primăriei Bistrița o solicitare pentru ca aceasta să identifice suprafețe de teren în zonă, aflate în domeniul public al municipiului.

Moldovan vrea, Crețu s-a executat

Urmare a solicitării venită de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, serviciul de specialitate din cadrul Primăriei Bistrița “a procedat la identificarea parcelelor de teren disponibile în zonă și care ar putea face obiectul proiectului sus menționat, rezultând imobilul, construcție (obiectiv de interes public) și teren, în suprafață de 430 mp, proprietate publică a Municipiului Bistrița, identificat în CF Bistrița nr.74040, un imobil teren neîmprejmuit – cale de acces din strada Bistricioarei în suprafață măsurată de 2.496 mp, categoria de folosință drum, un imobil teren neîmprejmuit – cale de acces din strada 1 Decembrie în suprafață măsurată de 1.504 mp, categoria de folosință drum și un imobil teren parțial împrejmuit, suprafața de 1.457 mp, situat în spatele imobilelor nr.11, nr.13 și nr.15 din strada General Grigore Bălan, proprietar Statul Român cu titlu de expropriere”.

În vederea înscrierii celor trei terenuri în evidențele de carte funciară în proprietatea municipiului Bistrița, a fost necesară adoptarea unei hotărâri care să conțină elementele de identificare reieșite din măsurători și să ateste apartenența lor la proprietatea publică, raportat la destinația de utilitate publică, care împreună cu documentațiile tehnice întocmite de către experți vor fi depuse la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bistrița – Năsăud în vederea eliberării extraselor decartefunciară. Proiectul de hotărâre a trecut cu 18 voturi “pentru”.

N-a ieșit și pace!

Partea cea mai interesantă este faptul că ani de zile municipalitatea condusă de primarul Ovidiu Crețu s-a scremut pur și simplu să găsească o soluție pentru amenajarea unei parcări în zona respectivă. Ba mai mult, edilul bistrițean visa la o parcare pe mai multe nivele. Numai că zona vizată de Crețu este un teren proprietate privată, astfel că, an de an edilul a alocat prin bugetul local sume importante pentru achiziționarea acestuia.

Chiar și în 2018 a prevăzut la buget 1,4 milioane lei în acest sens, iar în anul anterior a prevăzut 1,3 milioane lei. De fapt municipalitatea a alocat bani în fiecare an începând cu 2015. Anul acesta a renunțat se pare la idee.

Suprafaţa de teren pe care a pus ochii Ovidiu Crețu îi aparţine omului de afaceri Octavian Harşianu, care, normal, nu a vrut să-și vândă bunul din buricul târgului pe bani de nimic. Spre exemplu, în 2016, Harșianu a cerut 22.600 euro/ar, conform evaluării terenurilor din zona centrală a municipiului. Primarul Crețu însă nu a vrut să dea mai mult de 22.000 de euro/ar, astfel că nu s-a putut bate palma cu omul de afaceri.

În 2017, pentru a se asigura că Harşianu va accepta oferta, municipalitatea a plusat şi a oferit peste 25.000 de euro/ar, dar nu i-a ieșit nici atunci, fiindcă prețurile au mai crescut. În acel an, primarul a dat vina însă pe un membru al comisiei de negociere.

“Am eşuat de două ori din cauza neînţelegerilor din comisie, nu a vânzătorului care, spun eu, a fost rezonabil, iar preţul de bun simţ. În comisie, unul a aflat că s-a vândut un teren la un preţ cu 30% mai mic. Toată lumea s-a blocat: cum să dăm noi atât dacă se vinde cu preţ mai mic? Informaţia nu s-a dovedit reală şi trebuie să rezolvăm problemele în comisie, să cădem de acord că preţul stabilit de evaluator este unul în regulă. După aceea, trebuie să îl convingem pe vânzător că suntem de cuvânt şi vrem să cumpărăm, nu îl purtăm pe drum”, declara edilul, în iunie 2017.

Disperat că nu reușește, în 2018, Ovidiu Crețu a vrut să recurgă chiar la o soluție extremă: exproprierea pe motiv de utilitate publică.

„Eu cred că acolo singura rezolvare este exproprierea pe motiv de utilitate publică, care poate să însemne mai multe etape”, preciza într-o conferinţă de presă, primarul Ovidiu Creţu.

Edilul bistrițean se referea la Legea nr. 255/2010, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară utilizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.Legislaţia spune însă că exproprierea în acest caz se poate face numai pentru o cauză de utilitate publică, ce este stabilită potrivit legii, cu O JUSTĂ ȘI PREALABILĂ DESPĂGUBIRE, fixată de comun acord între proprietar şi expropriator. În caz de divergenţă asupra cuantumului despăgubirilor, acestea vor fi stabilite pe cale judecătorească.

Practic, ceea ce a împiedicat așa zisa expropriere este chiar justa despăgubire, care se stabilește ținând cont de prețul pieței, or municipalitatea nu a fost dispusă să dea atât, ci mai puțin.

Proiectul prevedea între 300 și 400 de locuri de parcare. Parcarea supraetajată cu 4 nivele urma să se întindă pe 5.000 de metri pătrați, în zona Piața Petru Rareș – strada Bistricioarei, la limita zonei de protecție a centrului istoric.

Accesul era prevăzut a se face atât din strada General Grigore Bălan, cât și din Bistricioarei.

Promisiuni în van

O altă locație unde visa Ovidiu Crețu o parcare, de data aceasta subterană este Piața Mihai Eminescu. Pentru parcarea subterană din Piața Mihai Eminescu, în 2017, a fost alocată suma de 42.000 de lei, dedicată documentațiilor.

Până în 2017 a fost cheltuită suma de 300.000 de lei doar pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, caiet de sarcini și detalii de execuție. Având în vedere amploarea proiectului, care presupune păstrarea parcului Mihai Eminescu și modernizarea acestuia, municipalitatea spera să atragă fonduri europene sau guvernamentale pentru această parcare.

Parcarea ar fi urmat să se întindă pe 7.700 de metri pătrați,pe un singur nivel și o capacitate de 243 de locuri de parcare: 208 pentru autoturisme, 8 pentru microbuze și 27 pentru motociclete.

Accesul auto ar fi urmat să se facă atât din strada Mihai Eminescu, în apropierea intersecțiilor cu Bulevardul Gării și Bulevardul Republicii. Aceasta ar avea un sistem de parcare cu plată, cu două bariere, cu afișaj electronic al locurilor disponibile și de ghidare către acestea.

De asemenea, parcarea era prevăzută să fie dotată cu un sistem de supraveghere video, sistem de detecție și avertizare monoxid de carbon, dar și un sistem de ventilații și desfumare. Pietonii nu au fost uitați, fiind prevăzute două pasaje pietonale subterane: unul de 26 de metri care subtraversează strada Gării și altul de 34 de metri care subtraversează Bulevardul Republicii. Accesul pietonal la suprafață ar fi urma să se facă prin scări și lifturi.

Cu această ocazie ar fi fost reamenajat și Parcul Mihai Eminescu, propunându-se mai multe zone tematice, dedicate poetului național. Zonele verzi ar fi urmat să fie completate cu un foișor pentru manifestări culturale, locuri de joacă pentru copii, dar și o fântână arteziană.

Nu doar pe Bistricioarei și Eminescu și-a dorit și a promis Ovidiu Crețu construirea unor parcări. Astfel, în Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului 2010-2030, până în anul 2025 se prevede realizarea de parcări sub şi supraterane adiacente Centrului istoric şi în zonele de locuinţe colective: Mihai Eminescu, Bistricioarei, Petre Ispirescu, Piaţa Decebal, Str. Gării, Piaţa Independenţei Nord, Aleea Iasomiei. Costurile estimate se cifrează, conform documentului, la 35 milioane de euro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.