Curtea Constituțională a României a analizat marți sesizarea referitoare la desemnarea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al Curții.
Această contestație a fost depusă de Partidul S.O.S. România. În ședința precedentă, Senatul a aprobat numirea lui Mihai Busuioc pentru un mandat de nouă ani în cadrul CCR. Propunerea a venit din partea grupului senatorilor PSD și a fost susținută prin 79 voturi favorabile și 36 împotrivă.
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior (art. 143 şi 144 din Constituţie).
Ca să fie balamuc până la capăt, deși Mihai Busuioc, apropiat al lui Liviu Dragnea, nu are experiența necesară pentru a îndeplini criteriile de judecător constituțional – CCR declară într-un comunicat că a respins cu unanimitate sesizarea legată de lipsa vechimii în cazul lui Mihai Busuioc.
Comunicatul oficial al CCR:
”Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Hotărârea Senatului nr.64/2025 pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională.
În esență, din examinarea actelor aflate la dosarul cauzei, Curtea a reținut că domnul Mihai Busuioc are o vechime de peste 18 ani în specialitatea studiilor juridice și, astfel, îndeplinește condiția reglementată de art.143 din Constituție, referitoare la vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică pentru a putea fi numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională.”
Mihai Busuioc îl va succeda pe Marian Enache, al cărui mandat de judecător și președinte interimar al Curții, început pe 11 iunie, se încheie pe 12 iulie. Procedura de numire prevede că fiecare Cameră a Parlamentului, pe baza recomandării Comisiei juridice și a propunerii Biroului permanent, desemnează judecătorul care a obținut majoritatea voturilor membrilor prezenți. Candidaturile pot fi depuse de grupurile parlamentare, deputați sau senatori la Comisia juridică, iar fiecare candidat trebuie să prezinte un CV și documentele care atestă îndeplinirea condițiilor constituționale. Candidații sunt audiați de comisie, iar raportul acesteia conține o evaluare motivată a tuturor propunerilor.
Sursa: G4Media.ro
Citește și:
