Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, la sfârşitul săptămânii trecute, că două capitole din Legea 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) sunt neconstituţionale.
Şapte din cei nouă judecători ai CCR urmau să fie verificaţi de ANI întrucât pe numele lor a fost înregistrată, în urmă cu trei săptămâni, o sesizare referitoare la discrepante între declaraţiile de avere şi realitate.

Promotorul acestor excepţii de neconstituţionalitate a Legii de funcţionare ANI este avocata Alice Drăghici, apărătorul lui Şerban Brădişteanu, fost senator PSD în mandatul 2000 – 2004. Avocata este nimeni alta decât actualul avocat al judecătorului Florin Costiniu, implicat în dosarul Voicu.
Alice Drăghici a atacat Legea ANI în cazul Brădişteanu şi a cerut verificarea constituţionalităţii a nouă articole din Legea 144/2007, din capitolele I şi VI. Curtea a extins însă cercetarea asupra întregului text al legii, ajungând în cele din urmă la concluzia că două capitole – I şi VI -, care sunt cele mai importante părţi ale legii, sunt neconstituţionale.

Drăghici, vârful de lance

Alice Drăghici a declarat pentru HotNews.ro că efectul deciziei CCR este o reducere activităţii Agenţiei de Integritate. Potrivit avocatei, ANI va deveni doar un fel depozit al declaraţiilor de avere şi să amendeze pe cei care întârzie să le depună în termenul prevăzut de lege.
„ANI va deveni un fel de depozit al declaraţiilor de avere. Nu va mai putea face sesizări, nu va mai avea activitate de control, singurul lucru pe care îl va face ANI este să înregistreze şi să depoziteze declaraţiile de avere şi să-i amendeze pe cei care întârzie să le depună”, a spus Drăghici.
„Toate dosarele trimise în instanţă de ANI trebuie clasate şi toate dosarele trimise la instanţa de contencios administrativ trebuie închise”, a mai spus avocata Alice Drăghici.
Pe data de 15 septembrie 2008, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat instanţa competentă în vederea confiscării a circa 3,6 milioane de euro şi a încă 500.000 de dolari, sume ce ar fi fost obţinute nejustificat de medicul chirurg Şerban Brădişteanu, în perioada în care acesta a fost senator, în mandatul 2000 – 2004. Potrivit ANI din verificarea documentelor s-a constatat o diferenţă vădită, nejustificată, între averea dobândită şi veniturile realizate în mod legal de către Brădişteanu.

Averea nejustificată de fostul senator coincidea cu valoarea mitei pentru care DNA l-a trimis în judecată, în martie 2007, pe medicul chirurg Şerban Brădişteanu. Astfel, fostul senator fusese acuzat de DNA că, în perioada 2001 – 2002, pe când era preşedintele comisiei de evaluare din cadrul unei licitaţii organizate de Ministerul Justiţiei, ar fi primit mită aproximativ patru milioane de euro pentru a truca o licitaţie în urma căreia au fost achiziţionate echipamente medicale pentru sistemul penitenciarelor, firmele favorizate fiind CC MED AG-Elveţia şi BIOMEDICA GmbH-Austria.
La sfârşitul anului 2009, Şerban Brădişteanu a fost achitat de magistraţii Tribunalului Bucureşti, atât pentru abuz în serviciu, cât şi pentru primire de foloase necuvenite, în dosarul mitei legate de licitaţia pentru echiparea spitalelor-penitenciar.
Avocata Alice Drăghici a făcut parte din Consiliul de Integritate al ANI de unde a fost obligată să demisioneze, la sfârşitul lui 2009, după ce a fost acuzată că ar fi încercat să blocheze verificarea averii celui pe care îl reprezenta în instanţă la acea vreme, Şerban Brădişteanu. Ea însăşi a fost verificată de inspectorii ANI şi a contestat controlul, însă, în 8 decembrie 2009, instanţa supremă a decis că inspectorii de integritate au avut dreptul să-i verifice averea.

Cu mâinile şi picioarele legate

Potrivit deciziei CCR, Capitolul I al legii 144/2007, care include dispoziţiile generale ale legii, ANI nu va mai putea să verifice averea dobândită de persoanele care îndeplinesc funcţii publice, dar nici conflictele de interese şi incompatibilităţile acestora, a fost declarat neconstituţional. Astfel, ANI nu va mai putea să sesizeze organele fiscale, în situaţia în care se constată încălcarea legislaţiei, dar nici să suspende verificarea sau să sesizeze organele de urmărire penală, în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale.
De asemenea, Capitolul VI – „Verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor” a fost şi el declarat neconstituţional de CCR. Astfel, averile dobândite ilicit nu mai pot fi confiscate prin decizia unei instanţe.
Alte articole din acelaşi capitol de lege, declarate neconstituţionale, se referă la posibilitatea ca persoana incompatibilă să îşi piardă demnitatea deţinută – art. 49.
Totodată, în baza articolului 50 al legii, tot din Capitolul VI, inspectorii ANI aveau posibilitatea să sesizeze organele competente pentru aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru demnitarii şi funcţionarii publici găsiţi în incompatibilitate, sau ale căror averi au fost dobândite ilicit, dacă această situaţie a fost constatată în urma verificărilor. Un alt articol important, care a devenit neconstituţional odată cu întreg Capitolul VI, este cel care se referă la declaraţiile pe care trebuie să le depună candidaţii la funcţiile de preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar, care se transmit şi se publică pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data primirii acestora şi se menţin pe această pagină.
Judecătorul Curţii Constituţionale, Ion Predescu, a declarat că ANI poate funcţiona în continuare şi că sarcina de adaptare a articolelor declarate neconstituţionale de CCR revine Parlamentului, invocând ca şi caz similar situaţia CNSAS, a cărei lege a fost declarată neconstituţională şi modificată.

Beneficiarii deciziei CCR

Efectul acestei decizii al CCR este unul dramatic. În primul rând decizia nu face decât să dezactiveze practice Agenţia Naţională pentru Integritate. În al doilea rând accesul presei la declaraţiile de avere ale persoanelor vizate de Legea 147/2007 – preşedinte al României, deputaţi, senatori, consilieri judeţeni, consilieri locali, primari, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, asimilaţii acestora, precum şi consilierii de stat din aparatul de lucru al primului-ministru, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, asimilaţii acestora, precum şi asistenţii judiciari, persoanele cu funcţii de conducere şi de control, precum şi funcţionarii publici şi alte categorii prevăzute la în art. 41, Capitolul V din lege – este practic blocat. Prin intermediul mass-media s-a aflat, de exemplu, despre salariile multor bugetari de lux, despre îmbogăţiri spectaculoase sau despre participări în nenumărate consilii de administraţie.
Printre beneficiarii deciziei CCR se numără în prezent Marian Vanghelie, Corneliu Vadim Tudor, Eugen Nicolăescu, Klaus Johannis, Sorina Plăcinta, Mircea Geoană, Gheorghe Pogea şi Mircea Dinescu, Paul Ichim, Mircea Dinescu, dar şi cei şapte judecători ai CCR.
Astfel, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lânga Judecătoria Sector 2 în vederea efectuării cercetării cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către primarul sectorului 5, Marian Vanghelie.
Agenţia a demarat procedura de verificare a declaraţiei de avere şi interese şi în ceea ce îl priveşte pe preşedintele PRM şi actualul europarlamentar, Corneliu Vadim Tudor, pentru fals în declaraţii.
Agenţia Naţională de Integritate l-a anchetat şi pe poetul Mircea Dinescu pentru incompatibilitate, deoarece deţine concomitent funcţia de membru al Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi pe cea de administrator la două societăţi comerciale.
Printre ultimele dosare investigate de ANI se numără cele care privesc starea de incompatibilitate în care s-ar afla senatorii liberali Paul Ichim şi Mircea Diaconu, precum şi senatorul democrat-liberal Mircea Cinteză.
Nici judecătorii Curţii Constituţionale nu au scăpat de ochiul vigilent al ANI. Astfel şapte din cei nouă judecători ai CCR sunt, potrivit HotNews, verificaţi de ANI de trei săptămâni, din cauza, se pare, a unor discrepanţe între declaraţiile de avere şi realitate. Potrivit unor surse judiciare citate de HotNews, singurii cei care nu sunt verificaţi sunt preşedintele CCR, Ioan Vida, şi judecătorul Nicolae Cochinescu.

Autorităţi îngrijorate

Potrivit HotNews, preşedintele ANI, Cătălin Macovei, şi secretarul general al Agenţiei, Horia Georgescu, au atras atenţia că decizia CCR va avea consecinţe care se vor răsfrânge şi asupra fondurilor europene acordate României şi asupra aderării la spaţiul Schengen.
Cătălin Macovei, şeful ANI, a explicat, într-o conferinţă de presă, că în acest moment Agenţia îşi continuă activitatea, în condiţiile în care nu există o redactare a hotărârii Curţii Constituţionale, iar decizia nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Totodată, Macovei a afirmat că despre decizia CCR a aflat din „surse de presă” şi a explicat că exista o perioadă de 30 de zile în care aceasta poate fi publicată în Monitorul Oficial, după care urmează o perioadă de 45 de zile în care articolele incriminate pot fi puse în acord cu legea fundamentală.
Macovei a adăugat că la nivelul Guvernului, „s-a format deja un grup de lucru ce urmează să analizeze o eventuală modificare a legii de funcţionare a ANI, pentru ca aceasta să fie pusă în acord cu legea fundamentală”. Astfel, până la publicarea deciziei în Monitorul Oficial, potrivit reprezentanţilor ANI, Agenţia are atribuţiile prevăzute în legea de funcţionare, însă se poate ajunge la blocarea activităţii acesteia, până la punerea în acord cu legea fundamentală.
Şi premierul Emil Boc s-a arătat, de asemenea, îngrijorat de consecinţele pe care le-ar putea avea decizia CCR în cazul Legii Agenţiei Naţionale de Integritate pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare convenit cu CE, în care funcţionarea Agenţiei este o condiţie. El a precizat că va lua în acest sens măsuri la nivel guvernamental şi parlamentar. „Aşteptăm redactarea motivării Curţii Constituţionale să vedem ce modalitate vom aborda pentru ca Agenţia Naţională de Integritate să funcţioneze ca şi până acum”, a afirmat premierul. „Interesul României ca ţară este să ieşim din acea monitorizare pe Justiţie pe care o avem de la Uniunea Europeană şi atunci, împreună cu parlamentarii de la putere şi cei ai opoziţiei, vom căuta soluţii ca ANI să funcţioneze ca şi până acum. În ultimă instanţă, Guvernul are ca pârghii şi emiterea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens”, a mai spus Emil Boc.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei, a declarat că declararea neconstituţionalităţii unor prevederi ale Legii ANI ar putea pune în pericol rezultatele bune obţinute de către Agenţie şi ar avea un potenţial impact negativ asupra MCV, asigurând că va sprijini instituţia să îşi continue activitatea.
„Aşteptăm motivarea Curţii Constituţionale a României, urmând să reacţionăm instituţional prin elaborarea unui proiect de act normativ. Asigur Agenţia Naţională de Integritate (ANI), în numele Guvernului, de întreg sprijinul pentru ca această instituţie să continue să îşi desfăşoare activitatea. Este foarte important să înţelegem că buna funcţionare a ANI este esenţială pentru îndeplinirea condiţiilor impuse prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV)”, a afirmat Predoiu într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.
Cătălin Predoiu a mai precizat că, potrivit Raportului Comisiei Europene dat publicităţii în martie, capacitatea ANI a fost consolidată şi progresele înregistrate în 2009 au fost extinse. „Ţin să-i asigur pe partenerii europeni că Ministerul Justiţiei este perfect conştient de angajamentele asumate şi va depune în continuare toate eforturile pentru îndeplinirea acestora”, a mai adăugat ministrul.

Cauzele lui Urban

Una dintre cele mai sonore voci democrat-liberale din ultima perioadă, senatorul Iulian Urban, precizează pe site-ul său care sunt, în opinia sa, cele „şapte cauze punctuale care au dus la raderea ANI”.
„1. Interesele liderilor de sindicat care au făcut averi uriaşe în Romania, nejustificate de veniturile lor.
2. Interesele şantajiştilor de presă de care ANI începuse să se apropie periculos de mult , dezvăluind cât de bine unsă  merge „cooperarea” între politicieni corupţi şi presa de şantaj;
3. Presiunile parlamentarilor din toate partidele politice care îşi alimentează bunăstarea personală din contracte cu statul, din trafic de influenta gen Voicu, care vor să fure, să facă bani negri, departe de ochii prostimii.
4. Şapte din cei nouă membri ai Curţii Constituţionale, mai puţin preşedintele Ioan Vida şi judecătorul Nicolae Cochinescu, urmau să fie verificaţi de ANI, întrucât pe numele lor a fost înregistrată, în urmă cu trei săptămâni, o sesizare referitoare la discrepanţe între declaraţiile de avere şi realitate.
5. Dosare grele aflate pe rolul ANI vizând nişte miniştri actuali, despre care Macovei a mai vorbit în 2009, şi care urmau să aducă în atenţia publică nişte aspecte legate de găşti care se adapă la greu din banul public, despre care pomenea şi preşedintele statului.
6. Presiunile consilierilor locali, judeţeni sau a primarilor deranjaţi de acţiunile ANI.
7. Excesiva politizare a CCR şi faptul că s-a permis în mod iresponsabil, şi se pare că se doreşte să se continue această prostie, ca numirile de judecători la CCR să se facă pe baza dosarului şi trecutului politic al candidatului; dacă nu vom depolitiza CCR şi nu vom trimite acolo profesionişti ai dreptului fără legătură cu viaţa politică, eu cred că mai bine ar trebui să desfiinţăm CCR pentru că altfel va ajunge să guverneze ţara în locul Guvernul şi să facă legi în locul Parlamentului”, scrie senatorul Urban.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here