Ansamblul clădirilor ”Casa Scriitorilor” de la Valea Vinului a devenit subiect de lucrare de diplomă, la Facultatea de Arhitectură din Cluj, în timp ce la Primăria Rodna, unii dintre responsabilii aleși, abia așteaptă ca respectivele clădiri să se prăbușească! Ba, mai dau și ”mâini cu drujbe de ajutor”, pentru grăbirea deznodământului. Și, în timp ce  Monumentul cultural este ”privit” creativ de un arhitect tânăr din Sângeorz Băi și face subiectul unei lucrări premiate, la CLUJ, la Rodna, pentru edilul ”analfabet funcțional” șef peste UAT-ul din care face parte și localitatea Valea Vinului, respectiv și Casa Scriitorilor, monumentul este receptat precum un ”gunoi”…Sau despre cum influențează școala și cartea devenirea unui om și cum transformă lipsa școlii și a lecturilor o persoană, care pare normală, într-un adevărat ”pericol public”!

În consecință, vă propunem o temă de discuție și meditație, având în vedere faptul că, ceea ce cunoaște foarte multă lume, de bun simț, ca fiind un reper identitar fundamental pentru istoria și tradiția noastră a comunităților năsăudene și bistrițene, dar și a zonelor apropiate, Dej, Cluj, Iași, București etc, ansamblul cultural și arhitectonic supranumit ”Casa Scriitorilor” este continuu agresat de anumite persoane, se pare că, ”mânuite” de primarul Valentin Grapini, care, nu demult a declarat cu subiect și predicat că, dacă Ministerul Culturii transferă Casa scriitorilor către UAT Rodna, în secunda doi, monumentul va fi demolat, având în vedere starea avansată de degradare în care se află…Că prin interpuși a contribuit la degradare, ”grăbind-o chiar”, sunt probe… Prin urmare, vă supunem atenției, celor care sunteți interesați, cele două variante de optică privind monumentul cultural de la Valea Vinului: ideea tânărului arhitect, care s-a inspirat din povestea monumentului, a folosit fotografii vechi și mai noi, date de cadastru, dosarul de clasare a caselor și nu în ultimul rând volumul coordonat de mine ” Cartea de la Valea Vinului”, apărut la Editura Junimea, în 2016 și, anumite texte din revista ”Dacia Literară”, apărute pe durata anului 2012, având ca subiect: Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, pentru a începe să își construiască un viitor și, ”ideea” primarului Valentin Grapini, ”aplicată” deja în mare parte în acești ani, de distrugere și contribuție la demolarea monumentului, că, atâta ”îl duce mintea” nu prea dusă la școală și repetentă la lecturi obligatorii?!

Casa Scriitorilor – legenda continuă

În demersul privind realizarea lucrării de diplomă ca student în an final al Facultății de Arhitectură ”Ion Mincu” din Cluj-Napoca, adică, student-arhitect Ștefan Petrașcu, originar din Sângeorz Băi, s-a documentat, adică a citit, a fost la fața locului, la Valea Vinului și a căutat fotografii cu relevanță privind tema aleasă. Apoi a coroborat ceea ce înviase în 6 ani de facultate cu cele citite și văzute, a mai adăugat o poveste privind un proiect nou privind un sat artistic la Sângeorz Băi și a muncit pe brânci pentru a finaliza cu bine anii grei de studii. Că, lucrarea lui a fost premiată cu onoarea de a face parte din expoziția absolvenților remarcabili ai școlii de arhitectură clujeană, probabil l-a surprins foarte mult, aprecierea aproape la maxim a profesorilor din juriu făcându-l să mediteze și după aceea la tema aleasă. Că la un moment dat -mai bine mai târziu decât niciodată- mi-a scris, să mă informeze că mi-a folosit documentarea, ideile și o parte dintre fotografii și că îmi mulțumește pentru demersurile de salvare a monumentului, este de notat. Am apreciat că, deși acest lucru se întâmpla la finalul expoziției BATRA 2021, alcătuită din lucrările absolvenților premianți de la Arhitectura clujeană, respectiv pe 28 octombrie, joi, după amiază, când și dacă aș mai fi putut, nu mai aveam cum să ajung să văd ”pe viu” lucrările și lucrarea, expoziția fiind adunată a doua zi, adică vineri 29, tânărul a avut măcar bunul simț să mă caute în burta Facebook și să îmi scrie câteva cuvinte…Ulterior, după ce i-am cerut textul disertației și imagini cu lucrarea premiată, pentru a-mi face o idee despre cum și la ce i-au folosit munca și ideile mele, am aflat că, în fapt tânărul a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a scrie o lucrare bună! Că aceasta a plăcut juriului alcătuit din profesori reputați, ține mai degrabă de notorietatea Casei Scriitorilor și de profesionalismul arhitecților care au jurizat! În acest context mi-am pus problema ”filtrului cultural” care operează peste tot în lumea noastră fizică și mentală, și a nu știu câta oară, am revenit la Concluzia esențială: Fără școală și fără cărți nu suntem decât niște ”brute” care își imaginează că știu neștiind că nu știu!

Cartea de la Valea Vinului

Textul pe care l-am scris în urmă cu ceva ani și la care voi face referire, având în vedere că a constituit o parte din inspirația arhitectului absolvent, a prefațat în 2016, la Editura Junimea, Iași- volumul pe care l-am coordonat, cu titlul ”Cartea de la Valea Vinului”. Redau aici, un fragment, pentru cei care nu au avut acces la carte, acesta ieșind într-un tiraj redus din motive financiare, și vor să citească. ”Povestea Pavilioanelor de la Valea Vinului, cunoscute drept Casa Scriitorilor, ca urmare a folosirii acestora pentru odihnă și creație de scriitorii români, cu precădere în perioada fostului regim comunist, este una legendară, dat fiind faptul că, locul acesta binecuvântat de Dumnezeu, a inspirat creația unor scriitori și poeți remarcabili. Aici s-a trăit și s-a iubit la cote înalte, romantic și total, aici au înflorit prietenii sublime și tot aici au avut loc revelații. Aici au fost scrise sau finalizate cărți de referință din literatura română contemporană, aici Lucian Blaga, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Lucian Valea, Laurențiu Ulici, Iustin Panța, Emil Iordache și alți scriitori care au trecut deja Styxul sau nu încă, au fost atinși într-un fel special de inspirație și s-au ridicat până în spațiul rarefiat al ideilor, de unde, la întoarcere, ne-au făcut și nouă parte, prin cărțile lor, începute, scrise sau terminate la Valea Vinului, de magia unică a Creației.” Nu știu anume ce fragment din textul meu, destul de lung, l-a inspirat pe tânărul arhitect să își asume tema tradiționalului la Valea Vinului, dar cu siguranță magia acelor case, chiar dacă oarecari ”derbedei” au pus umărul la degradarea lor, încă operează, lucru care mi-a aprins și mie imaginația, pentru a scrie acest demers jurnalistic de informare a publicului cititor. Prin urmare, arhitectura complexului, magia locului, natura și o parte din ideile prinse de noi și fixate în volumul editat la Junimea, a avut efecte, în afara faptului că a fixat în memoria colectivă edită informații literare, de istorie literară și date privind povestea unui reper identitar regional, care, oricât ar încerca unii să îl minimalizeze, încă are un impact considerabil și ar putea reprezenta salvarea turismului bistrițean, băgat în derizoriu după 30 de ani de amatorisme, jaf organizat, incompetență crasă și rea credință la cote înalte…

Casa Scriitorilor, model pentru lucrarea de diplomă a unui tânăr arhitect din Sângeorz Băi

Să o luăm cu începutul. Pe 28 octombrie un ”necunoscut” pe nume Ștefan Petrașcu îmi scria pe messengerul paginii de Facebook că lucrarea de diplomă cu care a luat premiu la finalul studiilor sale la Facultatea de Arhitectură din Cluj Napoca, a fost foarte bine primită și ca urmare a fost expusă alături de cele mai remarcabile lucrări în cadrul expoziției Bienalei Arhitectură, Batra 2021.

”Vreau să vă mulțumesc (…) pentru ”Cartea de la Valea Vinului”, îmi scria proaspătul absolvent, ”care mi-a fost de mare ajutor în abordarea proiectului de diplomă. Pentru diplomă am realizat un proiect care a fost foarte apreciat de juriul din care au făcut parte și conf. dr. arh. Șerban Țigănaș și prof. dr. arh Iulia Stanciu de la UAUIM București. Lucrarea a avut tema ”Casa de creație literară și artistică” de la Valea Vinului.

Rolul cărții și cititului în dezvoltarea plenară a omului sau Omului…

Nu știu cât de conștient a fost tânărul student de la Arhitectură de rolul Casei Scriitorilor în zona aceasta de țară, dar cu siguranță el a avut niște lecturi bifate și ca urmare mintea lui era deja impregnată de lucrurile citite și poate că modelată, măcar incipient de literatură: ”Contează foarte mult să-ți cadă o carte în mână, să ai acces la un raft de bibliotecă sau să primești în dar marea literatură a lumii. Atunci, ai privilegiul de a vedea o infinitate de lumi și de a conștientiza că o poți schimba pe a ta”.

scria pentru a ilustra importanța lecturii și a cărților în devenirea unui om, scriitorul și editorul Vasile George Dâncu, într-un demers al meu jurnalistic privind ”arestarea bibliotecilor comunale bistrițene” și punerea la ”index” aproape ca pe vremea ața zișilor comuniști a gândirii libere cât și obiectelor care generează gândirea liberă și mai ales critică!

Plecăm în schițarea antitezei anunțate în introducerea acestui demers de la prezumția că, omul citise destul ca să devină student la Arhitectură, avea o oarecare viziune asupra lucrurilor iar volumul ”Cartea de la Valea Vinului”, coordonat de mine și apărut la Editura Junimea i-a completat povestea auzită la bunica sa, despre Valea Vinului și Casa Scriitorilor, astfel că imaginația lui a primit bobârnacul necesar pentru a-l pune la treabă și a lucra cu sârg întru realizarea unei lucrări bune!

Cum să faci din ceva nimic și din nimic ceva!

În 2011 când Uniunea Scriitorilor din România renunța printr-o adresă oficială la Casa Scriitorilor din Valea Vinului, complexul cultural, turistic și arhitectural de acolo, încă era într-o stare foarte bună, datorată întreținerii și reparațiilor făcute pe banii rezultați din cotizațiile scriitorilor membri ai organizației de breaslă. Fotografii și imagini video din acel an, stau mărturie. Renunțarea adresată Ministerului Culturii, de care nu s-a luat act mai bine de 10 ani, adică administrația scriitorilor nu a fost descărcată de gestiune, prin urmare de răspundere, a venit într-un moment în care Uniunea nu prea avea bani, schimbase președintele și cel nou nu cunoștea situația de la Valea Vinului și nu în ultimul rând, scriitorii membri nu au fost întrebați dacă acceptă sau nu să se renunțe la casa de creație. Și până la acel moment și după, un grup restrâns de scriitori din Bistrița, Cluj și în special de la Iași au vegheat asupra caselor și au determinat autoritățile culturale și guvernamentale să salveze prin clasare ”Casa de odihnă și creație a scriitorilor ” de la Valea Vinului, Rodna, BN de la distrugere. Pericolul era mare și în acești 10 ani, care au trecut s-a putut vedea cu ochiul liber cum pohtele unor politruci au săpat la temelia pavilioanelor complexului și au distrus stâlpii de susținere a pavilionului cu târnaț cu taf-urile și au tăia cu drujbele scândurile târnațului…

Între timp au fost câteva rânduri de alegeri și în anumite UAT-uri au ajuns pe post de edili-aleși oameni cu școală și cu viziune, cum este cazul primarului de la Beclean, Nicolae Moldovan, reales, și care, din trei bălți, două troci și un câmp de bălării situate în apropiere de localitatea Figa, a ridicat o stațiune turistică care deja rivalizează cu multe stațiuni consacrate și cunoscute. În vreme ce, în anumite comune au ieșit primari niște ”analfabeți funcționali” cu agende de partid, campioni la lăcomie și jaf, așa cum sunt edilii de la Rodna și Bistrița Bârgăului și din alte comunități locale cu un potențial imens de dezvoltare turistică, pe care acum nu-i nominalizăm. Aceștia, cocoțați pe voturile ”cumpărate” și pe prostirea electoratului au devenit groparii propriilor comunități, pe agendele lor aflându-se aproape numai proiecte din care se poate lua parandărăt mare, în timp ce proiectele în sine au fost doar niște ”plezneli” prin care se pare că s-ar fi delapidat bani comunali și bani europeni. Că, obiectivele cele mai importante pentru comunitățile din care fac parte: stațiunea scriitorilor de la Valea Vinului și Stațiunea de interes local Colibița sunt doar niște promisiuni neonorate, care blochează dezvoltarea comunitară și a zonelor adiacente, în timp ce respectivii s-au îmbogățit și au devenit un fel de baroni, după modelul liderilor partidului din care fac parte: PESEDE, este o realitate de necontestat!

În timp ce scotea panglici pe gură pe la tot felul de publicații ”analfabetul” de primar al comunei Rodna dinamita turismul în Valea Vinului prin interpuși?!

Rar mi-a fost dat să cunosc un astfel de personaj ”uns cu minciuni din cap până în picioare” și care cum deschide gura ies de acolo precum balaurii din povești ”enormitățile și bazaconiile” rezultate din ”diplomele cumpărate” la apelul bocancilor, cum este Grapini Valentin de la Rodna, care, se pare că, după modificarea comportamentului sub influența puterii și banilor nemeritați ”săracul”, numai farfurii zburătoare nu le-a promis celor din Rodna, în tururile de alegeri în care a candidat și a câștigat, din păcate… Altfel a mințit cu de toate: de la telegondole, schi făcut pe unde nici nu se pot face pârtii, biblioteci subterane, în timp ce cărțile celei comunale le-a arestat în saci de nylon și le ține în beciul primăriei la răcoare, să nu cumva să fie citite de rodneni; turism subteran prin catacombe inventate de imaginația lui, vai de ea, omorârea virusului Covid-19 prin împrăștierea unei substanțe toxice pentru viu, în comună, și transformarea localității Rodna în stațiune turistică de interes local, aceasta făcută în total dispreț față de Stațiunea Scriitorilor de la Valea Vinului, al cărei brand turistic va împlini anul viitor 140 de ani, fără a pune la socoteală, momentul edificării complexului balnear edificat la 1849, în scop turistic…Vai de capul rodnenilor pe cine au ales primar?!

Centrul, transformat în platformă de lemne și groapă de gunoi, doar-doar se va dărâma ”natural”!!!

Am scris despre distrugerile ”planificate” ale ”pericolului public” de la Rodna, începând din luna iulie a acestui an, de puteam în vremea respectivă să finalizez cel puțin o carte, din cele la care lucrez… De ce am făcut-o? Pentru că, pericolul dispariției reperelor identitare ale neamului românesc este poate la fel de mortal ca și virusului SARS Cov-2 și pentru că potrivit unuia dintre părinții democrației americane, Thomas Jefferson: ”când fărădelegea devine lege, rezistența devine o datorie”, dar și pentru că am lăsat foarte multă energie, timp, imaginație și speranțe la Valea Vinului, atât în anii când am organizat taberele de păstrare și salvare a Casei Scriitorilor cât și în ultimii ani, când nici nu am mai fost pe acolo, ci doar am făcut lobby și cercetare, pentru a pune în valoare Valea Vinului, am scris și am redactat texte alcătuind povestea acelor case de creație, la baza cărora stau două branduri turistice încă foarte puternice și care mai au ecouri în Europa, la Budapesta, la Viena și la Berlin, ca urmare a includerii Stațiunii apelor minerale de la Valea Vinului în ghidurile turistice europene, cu destinațiile de vilegiatură.

Doi drujbiști de-a lui Grapini au dat ”ferestre” în acoperișul Casei Scriitorilor!!!

La capitolul ce trăsnăi a mai ”făcut” edilul de la Rodna, putem exemplifica, după cele enumerate mai sus și tăierea unor ”ferestre” în acoperișul pavilionului cu târnaț pentru ca ploaia, zăpada, frigul, înghețul și dezghețul, cum ar veni ”cauzele naturale”, să contribuie mai repede la distrugerea monumentului clasat cu mari eforturi, în 2018, în clasa B de Monumente de importanță regională. ”Lucrarea de artă” s-a petrecut acum un an, în noiembrie 2020, imediat după alegeri. Am aflat de folosirea ”creativă” a dorinței unora de a distruge aproape totul, din întâmplare, la începutul lunii septembrie 2021. Ce s-a întâmplat de fapt? Grapini, după sursele noastre, îmbătat de realegerea sa ca primar ar fi trimis doi colbari înarmați cu drujbe să taie în acoperișul pavilionului de lângă drum, ferestre… Este vorba de pavilionul cu târnaț, căruia alții i-au distrus stâlpii de susținere, pare se tot cu comandă de la Primărie, cu scopul de a-i șubrezi rezistența și a-l pune la pământ! ”Ferestrele” despre care am aflat au fost fotografiate de un specialist de la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu, dar și de noi și, au ilustrat, alături de alte probe, distrugerile ”păstorite” de Grapini, care prin legea monumentelor are atribuții clare privind prezervarea și nu demolarea și, au fost trimise la Ministerul Culturii, administrator al monumentului, minister de la care, Grapini Valentin așteaptă să îi transfere plocon ”Casa Scriitorilor”?! Ca să afle și slujbașii de acolo cât de ”creativ” este Grapini! Priviți și vă minunați!!!

Florica Dura

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.