Bombă în dosarul IPJ GATE, din cauză de SRI! Judecătorul este suspectat de imparțialitate: “O evidentă lipsă de obiectivitate în judecarea cauzei”

718

Bombă în dosarul IPJ GATE, care se judecă la Tribunalul Maramureș! Fostul șef al IPJ Bistrița-Năsăud, acuzat de procurorii DNA de infracțiuni de corupție, a depus, prin avocatul său, o cerere de recuzare a magistratului care judecă această cauză. Chiar dacă solicitarea a fost respinsă, ceea ce se arată în document ridică mari semne de întrebare asupra imparțialității judecătorului în cauză.

În dosar au avut loc mai multe amânări din cauza unei comisii rogatorii în care trebuia să fie Petru Rus, unul dintre patronii Metropolis, martor solicitat a fi audiat de Roberto Hasnăș. Acesta din urmă s-a văzut pus în situația de a renunța la acest martor în condițiile în care Rus are probleme foarte mari de sănătate.

La ultimul termen care a avut loc pe 7 noiembrie însă, Ioan Ovidiu Mureșan, prin avocatul său, a cerut recuzarea judecătorului care judecă acest dosar, pe motiv de imparțialitatea acestuia este afectată.

Întrebare fără răspuns: Cât s-a implicat SRI în dosar?

Problema se învârte în jurul declasificării Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații.

Concret o cerere în probațiune depusă de Ioan Ovidiu Mureșan, anul trecut, prin care se solicitau niște răspunsuri din partea SRI pentru ca ulterior să se poată stabili care a fost gradul de implicare a acestei instituții în instrumentarea dosarului. Instanța a respins însă cererea, nu înainte de a o lăsa să zacă vreo 6 luni până să dea un răspuns, și acela negativ. Drept urmare, judecătorul este suspectat de imparțialitate.

“Considerăm că imparțialitatea judecătorului de la Tribunalul Maramureș G.O. este afectată fapt ce rezultă din aceea că aceasta a încălcat obligația legală de a asigura legalitatea procesului penal.

Astfel cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, ca urmare a declasificării Protocolului de Cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale, la data de 23.05.2018, inculpatul Mureșan Ioan prin apărător ales a înaintat la dosarul cauzei o cerere prin care s-a solicitat efectuarea unei adrese către DNA, prin care să se răspundă la mai multe întrebări. Teza Probatorie viza verificarea respectării competenței funcționale a organelor de urmărire penală în îndeplinirea actelor de urmărire penală în îndeplinirea actelor de urmărire penală, în dosarul de urmărire penală 74/P/2014. Ulterior, la data de 02.10.2018 inculpatul Mureșan Ioan a înaintat la dosarul cauzei un memoriu prin care a arătat că își menține solicitarea formulată în raport de Protocolul de Cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, și că formulează o cerere suplimentară, în raport de Protocolul de Cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Departamentul de Informații și Protecție Internă, declasificat la data de 22.05.2018.

La termenul de judecată din data de 22.11.2018 au fost puse în discuție contradictorie cererile formulate de inculpat, prin încheierea de ședință instanța dispunând doar cu privire la cererea formulată în raport de Protocolul de Cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Departamentul de Informații și Protecție Internă, declasificat la data de 22.05.2018, iar nu și cu privire la cererea formulată în raport cu Protocolul încheiat cu SRI.

Această din urmă cerere a rămas nesoluționată vreme de mai bine de 6 luni de zile de la momentul înaintării sale la dosarul cauzei.

Ulterior, la termenul de judecată din data de 21 martie 3019, astfel cum rezultă din încheierea de ședință, instanța de judecată a dispus în sensul respingerii acestei cereri.

La prezentul termen de judecată, inculpatul Mureșan Ioan, prin apărător ales, a solicitat instanței să revină asupra soluției dispuse și să admită cererile astfel cum au fost formulate, mai ales având în vedere cele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 16 ianuarie 2019”, s-a arătat în cererea de recuzare.

Ce spun deciziile CCR

Astfel prin respectiva decizie CCR s-a atestat că justițiabilii sunt puși într-o poziție juridic extrem de vulnerabilă prin efectele generate de Protocolul încheiat. De asemenea, se mai reține că “justițiabilul este pus în situația de a lupta pentru garantarea drepturilor sau libertăților sale contra unei paradigme juridice neconstituționale, dar instituționalizate de peste 9 ani. S-a conturat, în aceste condiții, în materia strângerii și administrării probelor și chiar a desfășurării urmăririi penale, o paradigmă juridică ce acordă un rol prevalent «protocoalelor de colaborare» în raport cu legea, aspect ce se exprimă prin posibilitatea efectuării de acte procesuale în cadrul dosarului penal de către serviciile secrete”.

Aceeași decizie CCR, a mai arătat avocatul lui Mureșan, a subliniat că prin deciziile nr. 51/16.02.2016 și nr. 302/04.05.2017 “li s-au conferit instanțelor judecătorești suficiente mijloace de natură a remedia starea de neconstituționalitate creată în derularea urmăririi penale, astfel încât anacronismul creat de protocolul menționat –  valorificat drept lege de organele de urmărire penală – putea fi eliminat de instanțele judecătorești pe măsura publicării acestor decizii ale Curții Constituționale. Prezenta decizie nu face decât să întărească cele rezultate din jurisprudența deja consolidată a Curții Constituționale și să puncteze din nou obligația instanțelor judecătorești de a respecta deciziile Curții Constituționale și legea în vigoare, după publicarea celor două decizii, ceea ce înseamnă că, ținând cont de art.147 alin 4 din Constituție referitor la aplicarea pentru viitor a prezentei decizii, au obligația de a verifica în cauzele pendinte (n. r. – nesoluționate încă), în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, și să dispună măsurile legale corespunzătoare. Totodată eadem ratio aceeași obligație de ordin constituțional incumbă și Ministerului Public”.

Suspiciuni de nelegalitate a întregului material probator

Astfel, avocatul lui Mureșan precizează că obligația instituită de CCR nu face altceva decât să reitereze obligația legală pe care o au instanțele cu privire la aplicarea legii, respectiv la verificarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal.

“Inculpatul a arătat că în prezenta cauză, chiar procurorul DNA, în ședința din data de 12.05.2015 (anterior declasificării protocoalelor) a afirmat că procedeul probator de punere în executare a mandatelor de supraveghere se realiza în baza unor protocoale de cooperare secrete la acel moment!!!

În aceste condiții, conduita doamnei judecător, presupune ca și implicații legale mai mult decât implicațiile pe care le produce o simplă soluție de respingere a unei cereri în probațiune! Suntem de acord că respingerea unei cereri în probațiune nu implică în mod necesar o lipsă de obiectivitate a completului de judecată, putând exista mai multe considerente legale, care, în raport cu art. 100. Alin 4 CPP pot justifica legalitatea unei asemenea, soluții.

În cazul de față însă, este mai mult decât o cerere în probațiune. Este vorba despre obligația legală a unei instanțe de judecată de a verifica respectarea competenței funcționale în faza de urmărire penală, în contextul în care urmărirea penală s-a desfășurat la momentul când era în vigoare un protocol care proroga competența exclusivă a organelor de urmărire penală, către servicii secrete care nu au calitatea de organ de urmărire penală!

Prin respingerea unei singure cereri, se permite subzistența unei suspiciuni de nelegalitate a întregului material probator și tuturor actelor de urmărire penală, în condițiile în care s-a recunoscut  deja de către procuror că a existat o implicare a SRI în cauză, dar nu se cunoaște gradul de implicare a serviciilor secrete în instrumentarea dosarului!”, a arătat avocatul lui Mureșan.

Acesta a mai menționat faptul că astfel de cereri sunt admise în toate dosarele penale, ulterior declasificării protocolului fiind remarcată o grijă a instanțelor de a restabili cadrul legal al procesului penal, prin înlăturarea de la dosarul cauzei a acelor probe administrate în mod nelegal.

“În aceste condiții, conduita doamnei judecător nu poate denota decât o evidentă lipsă de obiectivitate în judecarea cauzei, echivalând unei antepronunțări inclusiv asupra fondului cauzei.

Apreciem că, conduita doamnei magistrat afectează în mod grav aparența de imparțialitate care trebuie să fie asigurată în prezenta cauză”, a mai subliniat avocatul lui Mureșan.

1 COMENTARIU

  1. Si ce are ma daca anumite date si informatii provin si de la SRI ? De aia sunt facute si platite organele de fortza publica ale statului, sa desconspire, identifice si trimita in mana justitiei toti acesti mafioti, care si-au ocupat functiile cu ” spagi de partid „… nicidecum prin competenta profesionala . Duca-se in pz mami lor de neh.a.liti … sa stea dupa gratii ,acolo unde le este locul .
    Te pomini ca-i vor ” elibera „… si-i vor pune si inapoi pe functiile pe care le-au avut …

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here