Guvernul a aprobat, la sfârşitul săptămânii trecute, finanţarea proiectului noului spital de urgenţă din Bistriţa-Năsăud.
Noua unitate sanitară va avea, însă, doar jumătate din numărul de paturi prevăzut iniţial, iar costurile investiţiei se reduc cu 95.000 de euro.

Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) a dat undă verde pentru finanţarea a doar 15 proiecte din cele 32 existente pentru construirea de spitale de urgenţă în ţară. Motivul pentru care jumătate din proiectele existente au fost tăiate de pe lista de investiţii, deşi pentru întocmirea acestora şi a studiilor de fezabilitate necesare s-au cheltuit deja 10 milioane de euro, este lipsa banilor.

Aprobate, doar jumătate din proiecte

În urmă cu două luni, MSP a anunţat că investiţiile pentru construirea de noi spitale de urgenţă sunt stopate din cauza lipsei resurselor financiare. În urma unor negocieri cu Banca Mondială, ministerul a primit acceptul pentru finanţarea a doar jumătate dintre proiecte.

Astfel, săptămâna trecută, MSP a anunţat oficial prin intermediul unui comunicat de presă postat pe site-ul ministerului, decizia de a finaliza 15 proiecte care vizează construirea spitalelor de urgenţă – 8 regionale şi 7 judeţene -, printre care se regăseşte şi cel al judeţului Bistriţa-Năsăud.
Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică, noul spital judeţean de urgenţă, care va fi construit pe raza municipiului Bistriţa, va avea între 200 şi 230 de paturi, faţă de 450 cât a fost prevăzut iniţial, iar valoarea investiţiei se reduce cu 95.000 de euro. Noul spital judeţean de urgenţă va avea şi un helioport.
Pentru construirea acestui spital, municipalitatea bistriţeană a pus deja la dispoziţie patru hectare de teren, aflate pe strada Tărpiului. Locaţia a stârnit la un moment dat destule controverse, cu atât mai mult cu cât în imediata apropiere se află un cimitir şi Penitenciarul Bistriţa. S-a ajuns, însă, la concluzia că aceasta este cea mai potrivită, deoarece acolo stâlpii de electricitate nu încurcă aterizarea sau decolarea elicopterului de pe pista care va fi amplasată deasupra clădirii, iar accesul ambulanţelor este mult mai uşor, în sens unic, de pe şoseaua de centură.
Un aspect care a atârnat greu în balanţă pentru primirea acceptului a fost faptul că licitaţia pentru construirea spitalului este deja adjudecată. Dacă lucrurile ar fi decurs normal, la finalul lunii decembrie a anului trecut ar fi trebuit organizat şantierul. În condiţiile date, oficialii DSP BN sunt de părere că şantierul va demara peste câteva luni. Termenul de finalizare a investiţiei, potrivit proiectului iniţial, este de maxim patru ani.

Proiect de 120 de milioane de euro

Fostul ministru liberal al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, anunţa, în timpul unei vizite de lucru la Bistriţa, că una dintre priorităţile MSP, la acea dată, era construirea noului Spital Judeţean de Urgenţă Bistriţa.
„Acest spital este cea mai mare investiţie din istoria judeţului dumneavoastră, fiind vorba de 120 de milioane de euro, iar eu pot să vă informez că din toamnă am putea începe efectiv construcţia acestui spital, care va avea toate dotările unei instituţii similare din orice oraş european”, preciza atunci Nicolăescu.

La acea vreme, potrivit proiectului, noul spital era prevăzut cu 462 de paturi, o suprafaţă ocupată de construcţii era de 64.700 mp, în plan existând şi construirea unui helioport, iar termenul de finalizare fiind de 48 de luni.
Singurul capitol deficitar, în viziunea lui Nicolăescu, era cea a pregătirii personalului de specialitate şi promitea organizarea de rezidenţiate pe post pentru acest tip de spitale. „Dacă tot construim spitale noi, sigur că avem nevoie de medici, dar şi de asistenţi, drept pentru care vom introduce rezidenţiate pe post pe acele specializări la care avem personal deficitar sau pentru acele specializări pe care noi acum le introducem în spitalul de urgenţă, care sunt obligatorii pentru a fi acreditat spitalul la cele mai înalte standarde internaţionale. Vom introduce, de anul viitor (n. r. – 2009), şi pregătiri pentru asistenţi medicali în regim de stat”, preciza Nicolăescu, anul trecut la Bistriţa.

O firmă controversată

Fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, anunţa, în timpul aceleaşi vizite la Bistriţa, că au existat trei firme care au depus oferte în vederea construirii spitalului de urgenţă din judeţul nostru, însă în cursa finală a rămas doar una, şi anume Astaldi SPA, din cauză că ceilalţi doi concurenţi aveau oferte mult peste posibilităţile ministerului.

Firma Astaldi SPA a devenit foarte cunoscută pe piaţa construcţiilor din ţară, după ce a câştigat licitaţiile pentru modernizarea aeroporturilor „Henri Coandă” din Bucureşti şi a celui din Cluj-Napoca. În acelaşi timp, firma italiană este destul de controversată, aceasta având lucrări constante, de ordinul sutelor de miliarde de lei (n. r. – lei vechi), plătite din bugetul României. Deşi, în general, italienii sunt recunoscuţi pe plan mondial pentru calitatea lucrărilor de infrastructură, Astaldi Spa nu are cele mai bune recomandări. Contractele acordate în România după anii '90 filialei firmei italiene Italstrade (ulterior cumpărată de Astaldi) s-au făcut fără o verificare, în prealabil, a modului în care aceştia şi-au realizat lucrările anterioare.
Fostul director al firmei a fost arestat în 2002 pentru relaţii cu mafia siciliană şi pentru nerespectarea clauzelor stipulate în contractul de reabilitare a unui drum.
O sursă importantă de venit pentru societatea italiană a fost Metrorex SA – compania de stat care se ocupa de administrarea metroului din Capitală. În 2005, Metrorex a atribuit companiei Astaldi SpA, în asociere cu SC Somet SA, un contract în valoare de 268.563.688.000 lei, fără TVA. Un an mai târziu, acelaşi Metrorex cadoriseşte Astaldi şi Somet cu încă 11 miliarde de lei, fără licitaţie.
Compania italiană Astaldi SpA a fost favorizată în perioada mandatului PSD, de fostul ministru al Transporturilor de atunci, Miron Mitrea. Astaldi a câştigat din contractele cu ministerul condus de Mitrea o sumă fabuloasă, de peste 1.000 de miliarde de lei vechi.
O politică similară a dus şi ministrul PD Gheorghe Dobre în ceea ce priveşte asigurarea conturilor Astaldi.
Contractul avizat favorabil în beneficiul italienilor de Andrei Băluţ – directorul CNANDR, pus în fruntea instituţiei de Gheorghe Dobre şi destituit în 2006 din cauza unui dosar penal de abuz în funcţie – se referea la două obiective strategice: construirea unui nod rutier la Aeroportul Otopeni, pe DN 1, şi lărgirea la şase benzi a Pasajului Otopeni, inclusiv rampe pe DN 1.

Liana Mureşan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here