Bistrita pare a fi un colt uitat de lume, dar procurorii DIICOT incearca sa ne aminteasca ca orasul acesta chiar exista. Actiunile de la ACI Bistrita par a fi miezul unui scandal care leaga Clujul de Bistrita. Afaceristii principali ai Clujului fac afacerile suspecte direct la Bistrita, considerand ca municipiul este uitat de lume. Din cate se pare s-au inselat si procurorii DIICOT sunt pe urma lor. Suntem curiosi daca nu este o alta investigatie facuta doar sa sparga imaginea anumitor oameni din randul afaceristilor clujeni. Contextual, in cel de al doilea dosar in care mai multi reprezentanti ai Bancii Transilvania sunt acuzati de manipularea pietei de capital, alaturi de Gicu Agenor Gansca mai sunt implicati: Paul George Buta, fiul judecatorului Gheorghe Buta – a cumparat actiuni de la ACI Bistrita, Mariana Buta, notar si sotia magistratului Gheorghe Buta, fiul ei ar fi imprumutat de la aceasta banii pentru cumpararea actiunilor si Octavian Canja, fratele magistratului Buta.

Asa cum era de asteptat, la Cluj  afacerile bursiere se fac intr-un grup restrans de oameni. Daca anul trecut, Horia Ciorcila si Claudiu Silaghi au fost trimisi in judecata de DIICOT pentru manipularea Bursei, la inceputul acestui an, Gicu Agenor Gansca, patronul ACI, unul dintre partenerii trustului care construieste “Cluj Arena”, a fost trimis si el in judecata sub aceeasi acuzatie. In aceasta “calimera” mai sunt implicati Paul George Buta, fiul unui judecator fost membru CSM si Rares Nilas, un fost angajat al lui Petru Prunea, fostul broker sef  la SSIF Broker.
Ultimul scandal pe piata bursiera clujeana ii are ca actori principali pe Gicu Agenor Gansca, patronul Antreprizei de Constructii Instalatii (ACI) si pe Rares Nilas, fost angajat la SSIF Broker Cluj, actualmente director la BT Securities.
Conform rechizitoriului, “fapta invinuitului Gansca Gicu Agenor, care, in baza unei rezolutii infractionale unice, in perioada noiembrie 2007- februarie 2008 a cumparat pe piata reglementata RASDAQ actiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistrita SA in modalitatile prezentate, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de manipulare a pietei de capital, in forma continuata", se arata in rechizitoriul inaintat de procurorii DIICOT instantei de judecata. Procurorii mai sustin ca Gansca a incheiat, in 2007, cu directorul ACI Bistrita, Ioan Blaga, un antecontract de vanzare-cumparare, tranzactia vizand doua pachete de actiuni, formate din 343.092 de actiuni, respectiv de 3,66 milioane actiuni. Tranzactia la Bursa s-a derulat la pretul stabilit inainte, prin antecontractul de vanzare-cumparare a actiunilor. "La ora 13.14, Ana Maria Oprean a introdus un ordin de tranzactionare in numele lui Ioan Blaga, directorul ACI Bistrita, pentru vanzarea a 3.663.315 actiuni la pretul de 0,1 lei/actiune. La ora 13.15, acelasi broker a introdus un alt ordin de tranzactionare, de data aceasta de cumparare, in numele omului de afaceri Gicu Gansca, prin care acesta cumpara cele 3.663.315 de actiuni la acelasi pret de 0,1 lei/actiune (…). Invinuitul Gansca Gicu Agenor a urmarit si a reusit sa influenteze in mod artificial pretul titlului ACIS cu sprijinul numitilor Rares Doralin Nilas, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascal si Horea Ionut Bobos. Manipularea pietei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumparare si de vanzare in acelasi moment, la acelasi pret si aceeasi cantitate. Este greu de explicat logica acestor tranzactii in alt mod decat intentia de a manipula pretul pietei", se arata in rechizitoriu.

“Nimeni nu a fost prejudiciat”

Conform ZF.ro, Rares Nilas si Cristian Dutescu, unul dintre cei mai cunoscuti avocati locali specializati in piata de capital, care il reprezinta in acest caz pe Gicu Gansca, sustin insa ca nu poate fi vorba despre manipularea pietei de capital in acest caz.
"Abuzul de piata, conform Legii 297/2004 (a pietei de capital – n.r.), se aplica numai pentru o piata reglementata, nu si in cazul Rasdaq, pentru ca aceasta nu a fost calificata ca piata reglementata. Elementul probator este raportarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare in jurnalul oficial al Comisiei Europene (…) in care se spune ca in Romania exista piete reglementate spot (la vedere – n.red.) la BVB, respectiv de derivate, atat la BVB, cat si la Sibiu. Nicaieri nu apare RASDAQ, ceea ce inseamna ca nici CNVM nu considera RASDAQ o piata reglementata", a declarat directorul general al BT Securities. Statutul pietei RASDAQ (de piata reglementata sau nereglementata) este de multi ani un subiect de controverse pe piata de capital, CNVM neavand o pozitie clara in acest sens.
"Chiar daca ar fi fost realizate tranzactiile pe o piata reglementata, nu pot fi considerate manipulare. Nu sunt indeplinite prevederile articolului 244 alineatul 5 din Legea pietei de capital privind manipularea, in sensul ca nu s-a mentinut nici pretul la un nivel artificial si nici nu au fost impiedicati ceilalti investitori sa tranzactioneze la un pret rezultat din mecanismele cererii si ofertei din piata. Nimeni nu a fost prejudiciat", a precizat Dutescu.

Clujenii se joaca cu bursa

Istoria manipularilor bursiere a inceput la Cluj in anii ‘90, odata cu aparitia acestei piete. In 1996, grupul oamenilor de afaceri care s-au “cristalizat” in nucleul BT au fost asociati in cadrul unui fond de investitii cu Ioana Maria Vlas. Fondul de investitii Quantum Invest  ii avea ca asociati pe Pop Baldi, Nicola Olimpiu, Urasi Bella, Sorin Voicu Ghite, Meciu Eugeniu si Ioana Maria Vlas. Quantum Invest SRL din Cluj era specializat in administrarea fondurilor, avand ca obiect de activitate “activitati ale companiilor de management”. In baza obiectului de activitate, Quantum SRL a administrat dupa 1996 (si falimentat!) un fond de investitii mai putin cunoscut, Investor. Conform bilanturilor depuse, in anul 1996 firma a avut o pierdere de 13 milioane de lei, in 1997 de 50 de milioane de lei, iar in 1998 de 185 de milioane de lei. Quantum Invest a mai functionat pana in 2004, an dupa care societatea a fost radiata.
Alt scandal bursier a avut loc in urma cu un an, cand compania clujeana de Brokeraj SSIF Broker Cluj a fost suspendat pentru doua saptamani de la tranzactionarea de pe Bursa. Motivul invocat de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobile (CNVM) a fost neanuntarea unei fraude in valoarea de peste 800.000 de lei de la o agentie din Deva. SSIF Broker a mai fost in vizorul anterior al CNVM la inceputul anului 2008 datorita faptului ca noua dintre cele 20 de sucursale nu aveau reprezentant al compartimentului de control intern, iar in octombrie anul trecut compania de brokeraj din Cluj a fost pusa sub monitorizare pentru ca nu a raportat regulamentul privind raportarea statutului activului net. In momentul de fata, Petru Prunea, fostul sef al SSIF Broker a primit interdictie pentru 5 ani de a mai tranzactiona la bursa.

In cel de al doilea dosar in care mai multi reprezentanti ai Bancii Transilvania sunt acuzati de manipularea pietei de capital, alaturi de Gicu Agenor Gansca mai sunt implicati:
– Paul George Buta, fiul judecatorului Gheorghe Buta – a cumparat actiuni de la ACI Bistrita
– Mariana Buta, notar si sotia magistratului Gheorghe Buta, fiul ei ar fi imprumutat de la aceasta banii pentru cumpararea actiunilor
– Octavian Canja, fratele magistratului Buta
– Sergiu Dascal, director de operatiuni BT Securities
– Victor Rusa, avocat
– Ana Maria Oprean, broker
– Ionut Babos, broker

Articolul 244 din Legea 297/2004 (Legea pietei de capital), defineste abuzurile de piata.
(5) Manipularea pietei inseamna:
a) tranzactii sau ordine de tranzactionare:
1. care dau sau ar putea da semnale false sau care induc in eroare in legatura cu cererea, oferta sau pretul instrumentelor financiare;
2. care mentin, prin actiunea uneia sau a mai multor persoane actionand impreuna, pretul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial;
b) tranzactii sau ordine de tranzactionare care presupun procedee fictive sau orice alta forma de inselaciune;
c) diseminarea de informatii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice alta modalitate, care da sau ar putea sa dea semnale false sau care induc in eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor si stirilor false sau care induc in eroare, in conditiile in care persoana care a diseminat informatia stia sau trebuia sa stie ca informatia este falsa sau induce in eroare.

Razvan ROBU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.