În ultimii ani oraşul nostru a crescut în proporţii şi cu el au crescut numărul imobilelor, cartierelor şi străzilor. Case de vacanţă ori case de locuit s-au construit cu miile împrejurul oraşului.

Unele sunt amplasate în locuri prielnice, altele sunt amplasate parcă la întâmplare sau după moftul fiecăruia. Unii şi-au construit casele cu faţada în direcţia dorită. Majoritatea imobilelor sunt zugrăvite în culori care mai de care mai vii, ceea ce dă ochiului impresia că se află în faţa unui tablou de pictură abstractă. Putem spune fără să greşim că avem parte de un adevărat amestec de gusturi, de dimensiuni, toate după gustul şi buzunarul fiecărui proprietar.

Străzi ca în evul mediu

Problema cea mai mare nu este tocmai aspectul acestor imobile din cartierele nou formate în ultimii ani, ci aspectul per ansamblu al acestor cartiere. În contrast cu somptuozitatea imobilelor, străzile par mai degrabă a face parte din epoca evului mediu. În zilele călduroase, locuitorii acestor zone au parte de praf din plin, iar când plouă, străzile sunt pline de mocirlă.

Dacă este să ne luăm după aceste aspecte, aşa la o primă vedere, putem spune cu mâna pe inimă că administraţia locală a uitat total de locuitorii de aici.
Străzile din cartierele Unirea, Slătiniţa sau Valea Rusului, ba chiar şi cele din zona ANL-urilor sunt exemple concludente. Cei care totuşi posedă o maşină au şansa de ajunge cu încălţămintea cât de cât curată acasă ori la locul de muncă. Alte străzi sunt asfaltate doar pe jumătate, iar pe partea neasfaltată locuitorii sunt obligaţi să ocolească cu grijă gropile şi bălţile.
Cartierele Bistriţei arată ca nişte sate inundate, diferenţa este că acestea sunt la câteva minute de centrul oraşului.
Este foarte adevărat că o „contribuţie” importantă şi-au adus şi firmele care au executat lucrările de canalizare în anumite zone. Cât despre un aspect cât de cât modern, încă nici nu poate fi vorba.

Municipalitatea ridică din umeri

Despre căile de acces din cartierele înfiinţate recent primăria nu poate da prea multe răspunsuri pentru că, în multe cazuri, proprietarii nu s-au gândit la drumul de acces spre locuinţă şi, astfel, s-au creat alei foarte înguste, cu un singur sens de mers. Cei care circulă prin aceste zone îşi acordă prioritate la „mica înţelegere”, străduţele neasfaltate nefiind prevăzute cu semne de circulație, nici vorbă de marcaje direcţionale. O altă problemă este şi faptul că aceste alei, străduţe înguste sunt un fel de drumuri de acces private, deoarece se află pe proprietatea celor care au construit în zonele respective.

Până una, alta, bistriţenilor care locuiesc în astfel de zone sau celor care ajung în mod accidental pe acolo nu le rămâne decât să înjure şi să cheltuiască bani pe maşina care nu are cum să facă faţă acelor drumuri jalnice pentru care mai plătesc şi taxă.
O parte însă dintre aceşti locuitori mai au şi alte probleme – asigurarea utilităţilor. Bună parte încă mai speră că municipalitatea va face ceva pentru ei. Cele mai mari greutăţi le întâmpină cei care au construite locuinţe în zona considerată extravilan. Astfel deşi aceştia plătesc ca toţi cetăţenii municipiului taxe şi impozite, municipalitatea îi lasă de fiecare dată la o parte. De reţea de canalizare încă nu poate fi vorba, dar există şi locuinţe care încă nu sunt conectate la reţeaua electrică. Singurul lucru pe care îl pot face oamenii din aceste zone este să scoată bani din buzunarul propriu dacă vor să simtă că trăiesc cât de cât în secolul XXI.

Rural în toată regula

Un exemplu de acest gen este Valea Rusului, unde numărul imobilelor creşte văzând cu ochii de la o zi la alta.

Pentru această zonă, municipalitatea motivează că aici există doar case de vacanţă şi nu case de locuit. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Bistriţa, în extravilan este interzisă construirea caselor de locuit, iar proprietarii din extraurban îşi pot folosi pământurile proprii doar pentru agricultură sau pentru construirea caselor de vacanţă. Realitatea din teren este însă alta.
Aici însă mai intervine încă un aspect – dacă zona este sau nu propice construcţiilor. Pe zi ce trece, aria livezilor din Dealul Târgului, cum mai este cunoscut, se restrânge şi apar noi case, fie ele de vacanţă sau de locuit. Un fenomen tot mai pregnant, cel puţin în porţiunea şoselei care leagă Bistriţa de comuna Dumitra – DN 17 C, este cel care semnalează că în zona cu pricina terenul suferă oarecare transformări, iar din această cauză apar tot mai des crăpături destul de mari şosea. Legat de acest fenomen, nimeni nu poate spune cu exactitate dacă, potrivit legii, au fost efectuate prospecţiuni geologice cu adevărat, nu doar pe hârtie, care să ateste dacă zona este propice construcţiilor.
Potrivit municipalităţii doar anul acesta au fost eliberate 10 autorizaţii de construcţii pentru case de vacanţă.
Din toate acestea se poate trage o concluzie – până să ajungă cu adevărat în Europa, bistriţenii mai au încă foarte mult de aşteptat.

Paul Bucur

3 COMENTARII

  1. Drumuri ca la noi la nimeni ! De la noi la Bistrita sau catre Salva Beclean nu mai stiu pe nicaieri.Sa nu se mai fure atat si sa se termine drumurile astea .

  2. dar nu s-au gandit sa isi faca drum in momentul in care s-au gandit sa semute acolo??? adica sa le platesc eu, contribuabilul de la bloc, drumul lor? sa vada cam cat costa un drum si cam cat platesc ei impozite si taxe si pe urma sa discutam. dar voi continuati sa fiti fuduli ca aveti casa oachesa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.