Biserica evanghelică, la 7 ani de la incendiul devastator

S-au împlinit şapte ani de la incendiul care a mistuit turnul Bisericii Evanghelice din Bistriţa, moment care i-a şocat nu doar pe locuitorii municipiului, dar şi pe majoritatea românilor. După şapte ani, faţa bisericii s-a schimbat într-o oarecare măsură, dar nu suficient de mult conform aşteptărilor multor bistriţeni, şi pe bani foarte mulţi. Cel puţin 3 milioane de euro au fost cheltuiţi pentru lucrările de reabilitare derulate până acum.

Turnul Bisericii Evanghelice din Bistriţa a fost grav afectat de incendiul care a avut loc pe 11 iunie 2008, cu câteva zile înainte de al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarului municipiului. Acel eveniment nefericit a atârnat greu în balanţa victoriei purtată în lupta pentru funcţie de Ovidiu Creţu.

Ani de zile s-au făcut speculaţii în ceea ce priveşte autorii incendiului, însă nici acum aceştia nu sunt cunoscuţi fiindcă nimeni nu a dorit cu adevărat să îi descopere. Sau, chiar dacă ei sunt cunoscuţi, s-a preferat ascunderea adevărului. Oficial, vinovaţi de tragedie au fost doi minori care nu răspundeau din punct de vedere penal, copii ce proveneau din familii care îşi duceau traiul de pe o zi pe alta. Aşa că, s-a pus batista pe ţambal, iar povestea a intrat într-un con de umbră.

Partea bună, dacă se poate spune aşa, a fost faptul că bistriţenii, românii din întreaga ţară, dar şi cei plecaţi peste hotare, saşii care cândva au copilărit în Bistriţa s-au mobilizat, au pus mână de la mână, adunându-se astfel o sumă consistentă pentru demararea lucrărilor de reabilitare a turnului. Turn care era de altfel în reabilitare, ca şi biserica, de ani buni.

Ovidiu Creţu, ales primar în 2008, a promis bistriţenilor refacerea monumentului.

Din 2008 până în 2014, cetăţenii români au depus în conturile Bisericii Evanghelice în jur de 100.000 de lei şi 21.000 de euro, iar străinii, în special nemţii au donat în aceeaşi perioadă 240.000 de euro. Trebuie menţionat că acestea sunt doar donaţii private, nu şi banii alocaţi de primărie.

Peste un milion de euro doar de la municipalitate

Primăria Bistriţa a alocat anual cel puţin un milion de lei pentru lucrările la Biserica Evanghelică. Per total, până acum s-a alocat până acum peste un milion de euro.

Astfel, în 2010, municipalitatea a locat de la buget nu mai puţin de două milioane lei, câte 1,5 milioane lei în 2011 şi 2012, 2,3 milioane lei în 2013. În 2014, Primăria Bistriţa a alocat numai 100.000 de lei pentru lucrările la reţeaua de canalizare şi intervenţii necesare pentru protejarea zidurilor monumentului. Însă, la această sumă se mai adaugă 62.000 de lei, bani destinaţi efectuării studiilor necesare pentru restaurarea Bisericii Evanghelice, în vederea introducerii sale în circuitul turistic internaţional. Anul trecut, primarul Creţu avansa ideea accesării unor fonduri europene sau norvegiene pentru finalizarea lucrărilor în interiorul monumentului. Suma necesară estimată se ridică la circa două-trei milioane de euro.

Baniiar putea fi utilizaţi pentru reabilitarea, printre altele, a pereţilor navei bisericii, a pardoselilor şi a celor două porticuri de la intrare.Totodată vor fi restaurate tâmplăria şi vitraliile bisericii, vor fi refăcute instalaţiile electrice şi vor fi montate dispozitive care să prevină furturile şi incendiile. Nu au fost uitate piesele de mobilier aflate în interiorul Bisericii Evanghelice care şi ele necesită restaurare în cazul obţinerii fondurilor necesare.

Anul acesta, municipalitatea a alocat nu mai puţin de 1,75 milioane lei pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric, care va sta la baza viitoarelor proiecte cu finanţare din fonduri europene pe care administraţia locală speră să le câştige. Evident, în plan este cuprinsă şi Biserica Evanghelică cu lucrări de restaurare, dar şi reabilitarea ansamblului de clădiri cu arcade Sugălete, a pasajelor şi străzilor din zona centrală, precum şi reconstruirea uneia din porţile de acces în vechea cetate medievală – Poarta Lemnelor.

CJ BN şi Ministerul Culturii au dat bani

Alocări financiare pentru reabilitarea bisericii monument istoric au făcut în timp şi alte instituţii ale statului: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a alocat, în 2008, 200.000 lei, în timp ce Ministerul Culturii – 2,5 milioane lei.

În 2009, chiar şi Ministerul Dezvoltării a promis 1.500.000 de lei pentru reabilitarea lăcaşului de cult, însă banii nu au mai venit.

Lucrările propriu-zise, în valoare de aproape un milion de euro

Până în acest moment au fost refăcute turlele şi acoperişul, a fost înlocuit orologiul, distruse în incendiul din 2008. De asemenea, au fost realizate şarpanta de la nava bisericii, învelitorile pentru turn, lucrări de pietruire, zidării, zugrăveli, etc., şi a fost consolidată partea superioară a turnului şi balconul exterior.

În 2012 a fost dat în folosinţă liftul care urcă în turnul Bisericii Evanghelice şi care a costat aproximativ 70.000 de euro.

Lucrările efectuate până acum au fost finalizate şi recepţionate în luna decembrie 2013. Valoarea totală recepţionată este de 3.028.385 lei, din care Parohia Bisericii Evanghelică a contribuit cu o sumă de 861.574 lei.

Istoric

Biserica, în forma sa actuală, este rezultatul unui îndelung proces de transformare. Sub zidurile actualei biserici se află fundaţiile lăcaşului de cult ridicat de primii colonişti.

Cel dintâi paroh atestat documentar a fost ,,Johannis plebanus de Bystricia” care figurează în registrele de evidentă ale dijmelor papale din anii 1332 – 1333. Zidirea noii biserici, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a dus la ridicarea unei bazilici cu trei nave, având un cor poligonal si doua turnuri ce flancau intrarea principala a peretelui nordic al corului, ce va fi lărgită după mijlocul secolului al XVI-lea. O a treia etapă de construcţie începe în 1475 şi este finalizată în 1520. În 1478, după demolarea unuia dintre cele două turnuri ale bazilicii romanice, s-a început construirea, alături de turnul păstrat, a unui nou turn care era iniţial plasat în afara zidurilor bisericii şi care va fi legat, prin lucrări de zidărie şi tâmplărie, abia în 1487.

De la început, turnul a aparţinut oraşului, rolul lui fiind preponderent acela de pază şi supraveghere în vremuri de primejdie, dar, mai ales, paradoxal, ca loc de observare a izbucnirii unor incendii.