Continuăm dezvăluirile cu privire la notarul Adrian Bria, care după ce a fost la o partidă de sex în mașină cu o prostituată, în zona fabricii Leoni, aproape de casele de locuit, a fost filmat de un polițist, care se afla în afara serviciului. Întrucât polițistul nu a vrut să șteargă înregistrarea video, Bria l-a chemat pe bunul său prieten Ovidiu Cherecheș, care a găsit de cuviință să rezolve situația cu pumnul. Acesta l-a pocnit pe polițist și i-a rupt falca, după care i-a smuls telefonul și l-a dat de pământ, în speranța că filmulețul va fi distrus.
După ce Bria a văzut că nu reușește să îl convingă pe polițist să șteargă înregistrarea video, acesta a urcat în mașină și și-a dus însoțitoarea la un bloc de locuințe situat tot pe strada Tărpiului, unde aceasta își are domiciliul, însă pe drum i-a telefonat lui Cherecheș și i-a spus despre încurcătura în care a intrat. Cherecheș a răspuns rapid la solicitare. În fața procurorilor, cei doi au susținut că s-au întâlnit pentru a-i oferi o sumă de bani polițistului, întrucât notarul nu avea o sumă suficientă la el pentru a rezolva diferendul. Totodată, ambii au lăsat să se înțeleagă că polițistul ar fi pretins bani, însă a fost doar cuvântul lor, fiindcă din probele adunate de procurori, inclusiv din înregistrarea video, nu a rezultat așa ceva.
După ce Bria și Cherecheș s-au întâlnit, s-au dus împreună cu mașina notarului la locuința polițistului. Notarul a rămas în mașină, în timp ce Cherecheș a intrat în curtea imobilului fără să-l poftească nimeni, chiar dacă poarta și gardul împrejmuitor nu erau încă montate, și a intenționat să intre în casă. Văzându-l, polițistul i-a ieșit în întâmpinare.
“Odată ajunși în zona imobilului situat în Bistrița, (…), suspectul Adrian Bria a parcat autoturismul mai sus menționat, mai exact pe aleea de acces către locuința persoanei vătămate C.D.C. (…) și a rămas în interiorul acestuia. Inculpatul Cherecheș Ovidiu a coborât singur din interiorul autoturismului și s-a îndreptat către curtea aferentă locuinței persoanei vătămate C.D.C. Din fotografiile aflate în vol III la filele 248 – foto 18 și 286 – foto 12 rezultă că curtea aferentă imobilului situat pe (…), ce aparține persoanei vătămate C.D.C. nu este delimitată cu un gard împrejmuitor și accesul în curte se realizează în mod facil de către orice tip de autoturism, spre exemplu, printre doi stâlpi din material dur. Inculpatul Cherecheș Ovidiu a pătruns printre acești stâlpi în zona curții aferente imobilului folosit de persoana vătămată C.D.C și s-a îndreptat către scările de acces în locuință. Din declarația persoanei vătămate C.D.C. (…) rezultă că la momentul respectiv, situat în jurul orei 17.00, persoana vătămată C.D.C. l-a văzut pe inculpatul Cherecheș Ovidiu în timp ce se îndrepta către scările de acces în locuință, persoana vătămată a ieșit din interiorul locuinței și a îndreptat către inculpatul Cherecheș Ovidiu același telefon mobil cu care persoana vătămată filmase evenimentele mai dus descrise și petrecute pe terenul viran cu privire la suspectul Bria Adrian și martora A.A., mimând cel mai probabil că îl filmează și pe inculpatul Cherecheș Ovidiu, în aceste împrejurări sau nemaiavând timp să stocheze această a doua filmare”, au arătat procurorii.
L-a pocnit de i-a rupt falca! I-a luat telefonul și a șters filmulețul compromițător
Când l-a văzut pe polițist cu telefonul în mână, într-o primă fază Cherecheș a făcut câțiva pași în spate, iar când a ajuns în apropierea stâlpilor ce țineau loc de poartă, amicul lui Bria l-a pocnit scurt pe polițist. Lovitura a fost una extrem de dură fiindcă polițistul s-a ales cu o fractură de maxilar, leziune care a necesitat 55-57 de zile de îngrijiri medicale. Din această cauză, polițistul a suferit și o intervenție chirurgicală la un spital din Cluj-Napoca.
Conform IML, “numitul CDC a prezentat leziuni traumatice consemnate în diagnosticul «stare după traumatism maxilo-facial prin agresiune, cu fractură de articulație temporo-zigomatică drept, cu deplasare şi disjuncţie de malar drept cu deplasare. Hematom periorbitar drept și hemosinus maxilar drept. Aspect de neuropatie nerv infraorbitar dr.(terminația nervului maxilar dr) de tip axonotmesis sechelară posttraumatism facial prin agresiune»; leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur; leziunile traumatice au necesitat 55-57 zile îngrijiri medicale; leziunile traumatice nu au pus în primejdie viața victimei; leziunile traumatice au dus la instalarea unei incapacități adaptative de 20%(ce reprezintă efortul suplimentar depus în desfășurarea activităților zilnice) și nu au dus la scăderea capacităţii de munca încadrabilă în grad de invaliditate”.
După ce l-a pocnit și l-a doborât la pământ pe polițist, Cherecheș i-a luat acestuia telefonul și s-a dus spre mașina lui Bria, a urcat, după care notarul, aflat la volan, a plecat de la fața locului. După ce au parcurs circa 50 m, Cherecheș a aruncat pe geam telefonul, evident nu înainte de a șterge înregistrarea compromițătoare. Numai că, ghinion, chiar dacă a fost ștearsă de pe card, urmele acesteia au rămas în memoria telefonului, astfel că informaticienii parchetului au reușit să recupereze înregistrarea video.
Familia a reclamat că a fost amenințată
Câteva ore mai târziu după ce i-a rupt falca polițistului și l-a băgat în spital, Cherecheș, probabil conștient că a comis-o rău, s-a întors la locuința acestuia, cu intenția, zice el, de a-și cere scuze și de a se împăca cu victima sa. Numai că bărbatul era deja în spital, astfel că în întâmpinare i-a ieșit soția polițistului care i-a reproșat faptul că i-a agresat destul de tare soțul și care i-a cerut să plece din curte.
Potrivit procurorilor, Cherecheș s-ar fi conformat, însă nu înainte de a o amenința pe soția polițistului.
“Imediat după inculpatul Cherecheș Ovidiu a părăsit incinta curții imobilului mai sus menționat și s-a deplasat către propriul său autoturism. Din declarația martorei C.B de la fila 89 vol I rezultă că inculpatul Cherecheș Ovidiu anterior plecării din curtea imobilului, din jurul orei 17.51, i-ar fi spus martorei, redăm textual : «de ce mă ocărăști, că te pun pe poarta aia», a amenințat-o că îi va da foc și că vor arde toți ca șobolanii. După apariția martorei M.M. inculpatul Cherecheș Ovidiu ar fi adresat același gen de amenințări, adică și martorei MM îi va da foc și vor arde toți ca șobolanii. Din declarația martorei (…), rezultă că la acest moment inculpatul Cherecheș Ovidiu s-a conformat solicitării de a părăsi incinta curții imobilului mai sus menționat dar nu înainte de a zice că «o să vă dau foc la casă, în vârf de deal». Din declarația martorei (…), dată la data de 19.02.2019, rezultă că, în împrejurările de mai sus inculpatul Cherecheș Ovidiu ar fi zis «o să vin eu să vă dau foc să ardeți ca șobolanii»”, au arătat procurorii. Din cauza acestor amenințări, Cherecheș s-a ales și cu o plângere prealabilă pentru amenințare.
Își riscă libertatea pentru Bria sau mizează pe o pedeapsă cu suspendare?
În final, Cherecheș a fost trimis în judecată pentru lovire sau alte violențe, acces ilegal la un sistem informatic și alterare a integrității datelor informatice. În ceea ce îl privește pe Bria, aceiași procurori au considerat că nu sunt probe care să dovedească faptul că l-a instigat pe Cherecheș.
Da, dar nici nu a intervenit în vreun fel să îl oprească, spunem noi, iar o vină morală are cât carul. Dacă așa cum au susținut ambii, Bria i-a cerut lui Cherecheș să îi aducă niște bani pentru a-i da polițistului pentru a șterge înregistrarea – este foarte interesant că după acest moment nu s-a dus Bria să negocieze cu cel care îl filmase și s-a dus Cherecheș, așa… din proprie inițiativă. Faptul că Bria a stat liniștit și nu a intervenit atunci când a văzut că Cherecheș se aprinde, e tot un fel de complicitate. Mai mult, atunci când polițistul a fost doborât la pământ, la fel nu a avut nicio reacție de a-l potoli pe Cherecheș și de a-i da primul ajutor victimei, preferând să stea liniștit în mașină și să privească. Într-un cuvânt nu i-a păsat de sănătatea și integritatea omului lovit și căzut la pământ. Mai mult, el este „beneficiarul” acțiunilor lui Cherecheș, fiindcă doar așa „a pus mâna” pe telefon pentru ca înregistrarea să dispară.
Dar să vedem ce a reținut instanța de cameră preliminară în încheierea penală din 5 februarie 2021 publicată de Rejust, când s-a decis trimiterea în judecată a lui Cherecheș.
“În ceea ce îl privește pe suspectul Bria Adrian, s-a arătat că pe parcursul urmăririi penale nu s-a putut dispune schimbarea încadrărilor juridice întrucât din actele cauzei nu rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă, aptă să înlăture prezumția de nevinovăție de care beneficiază suspectul, că acesta la data de 06.11.2017 l-a instigat, determinat sau ajutat în vreun fel pe inculpatul Cherecheș Ovidiu să comită faptele de lovire sau alte violențe, acces ilegal la un sistem informatic și alterare a integrității datelor informatice, drept pentru care, în temeiul art. 16 alin 1 lit. c din C.p.p. – nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea, se va dispune clasarea cauzei față de suspectul Bria Adrian sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tâlhărie în formă calificată prev. de art. 48 C.p. rap. la art. 233 alin. 1 C.p. şi la art. 234 alin. 1 lit.f C.p, complicitate la infracţiunea de lovire sau alte violenţe în forma calificată prev. de art. 48 C.p. rap. la art.193 al.2 C.p, – acces ilegal la un sistem informatic prev de art. 360 al.1 C.p, – alterare a integrităţii datelor informatice prev. de art. 362 C.p, – violare de domiciliu prev. de art. 224 alin 1 din C.p. toate cu aplic art. 38 al.1 C.p.
S-a arătat că această soluție se impune datorită următoarelor motive: În conformitate cu dispozițiile art. 47 din Codul de procedură penală instigator este persoana care, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală. În conformitate cu dispozițiile art. 48 din Codul de procedură penală complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală sau care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.
Din practica și doctrina juridică rezultă că atât instigatorul cât și complicele trebuie să săvârșească fapta sa proprie cu intenție directă (prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea acestuia prin săvârșirea faptei) sau cu intenție indirectă (prevede rezultatul faptei sale și deși nu îl urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui). Totodată, s-a arătat că practica judiciară este constantă în sensul că instigatorul, după ce acesta ia hotărârea săvârșirii unei infracțiuni, desfășurând o anumită activitate materială, externă, transmite această hotărâre altei persoane, care fiind determinată să comită fapta prevăzută de legea penală, trece apoi, în mod concret, la realizarea ei. Sub aspectul laturii obiective a instigării este necesar : să existe o activitate obiectivă de instigare, aceea să fi determinat pe cel instigat a comite fapta prevăzută ca infracțiune, cel instigat să fi efectuat acte de executare a acestei infracțiuni. Prin urmare, s-a apreciat că instigarea este condiționată de existența unui îndemn determinat în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii, care trebuie să fie anterior comiterii faptei de către cel instigat. Pentru existența instigării este necesar ca instigatorul să fi determinat pe autor să comite infracțiunea, substituindu-și voința sa, voinței acestuia. Sub aspect obiectiv, instigarea trebuie să constea din fapte concrete, bine precizate, care să constituie elemente de determinare pentru săvârșirea infracțiunii. Pentru a se reține în sarcina unei persoane participarea, sub forma instigării, la săvârșirea unei infracțiuni, este necesar să se stabilească nu numai că ea a îndemnat pe autor să comită infracțiunea, ci și că indemnul său să fi fost determinant în acest sens, în sensul că autorul material n-ar fi săvârșit infracțiunea fără îndemnul instigatorului. Totodată, intenția instigatorului implică și legătura subiectivă dintre acesta și autor, legătură care nu trebuie să fie bilaterală, fiind suficient dacă se stabilește într-un singur sens și anume de la instigator către autor.
Pe de altă parte, complicitatea este caracterizată printr-o activitate de ajutorare, de înlesnire, legată în mod nemijlocit și indirect de cea care constituie latura obiectivă a infracțiunii, unită cu intenția de a ajuta, a înlesni comiterea unei infracțiuni. Potrivit instanței supreme nu există complicitate decât dacă cel care ajută sau înlesnește săvârșirea unei infracțiuni are reprezentarea că fapta sa va constitui un ajutor dat autorului în comiterea acelei infracțiuni și dorește producerea acestui rezultat sau acceptă eventualitatea sa. Pentru existența complicității nu este necesară întotdeauna o înțelegere, prealabilă sau concomitentă, între autor și complice, ceea ce se cere, sub aspect subiectiv, este numai ca respectivul complice să fi cunoscut ceea ce urmărește autorul și să fi voit să-l ajute, dorind sau acceptând rezultatul infracțiunii la a cărei săvârșire a contribuit. Mai mult de atât, instanțele judecătorești au stabilit că o persoană poate fi considerată complice numai atunci când prin activitatea sa intenționată a contribuit la săvârșirea faptei stabilite în sarcina autorului; nimeni, nu poate fi tras la răspundere penală ca și complice, pentru o faptă a autorului – fără nicio legătură cu activitatea sa – pe care nu a cunoscut-o și nu a prevăzut-o. Simpla prezență a unei persoane la locul săvârșirii infracțiunii nu este suficientă pentru a se conchide că prin aceasta ea ar fi intenționat să înlesnească sau să ajute la comiterea infracțiunii, din moment ce nu s-a stabilit că ar fi cunoscut sau prevăzut intenția autorului. În acest sens, s-a arătat că pentru existența complicității nu este suficient un act material de natură să ajute la săvârșirea infracțiunii, ci mai trebuie ca acesta să fie făcut cu intenția de a ajuta la săvârșirea infracțiunii respective. Învinuirea de complicitate este neîntemeiată dacă în cauză se stabilește că inculpatul a contribuit în mod obiectiv la infracțiunea săvârșită de autor, fără însă să fi cunoscut intenția infracțională a acestuia. Or, pe de altă parte, aceste elemente ale tipicității instigării sau complicității la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală trebuie să fie «extrase» din materialul probator administrat în fiecare cauză în parte”, se arată în documentul instanței.
