Ioan Timoce, bărbatul din Sântioana care în noiembrie 2023 a fost trimis în judecată pentru trafic de persoane și pornografie infantilă, a fost condamnat zilele trecute de Tribunalul Bistrița-Năsăud. În timpului procesului, acuzația de trafic de persoane a fost schimbat în lipsire de libertate. Astfel, pedeapsa aplicată de instanța de fond este de 3 ani și 4 luni de închisoare. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Bărbatul a căzut în mâinile procurorilor DIICOT în data de 31 octombrie 2023 când a fost reținut, iar o zi mai târziu a fost arestat preventiv sub acuzația de trafic de persoane, după ce timp de aproximativ doi ani el a fost sub lupa oamenilor legii. Ulterior, Timoce s-a mai ales cu o acuzație, de pornografie infantilă. La circa trei săptămâni după ce a fost arestat preventiv, bărbatul a fost trimis în judecată. Dosarul a curs rapid și după aproximativ un an judecătorii de la Tribunalul Bistrița-Năsăud au pronunțat prima sentință.
Lover-boy până a dus-o în Germania
Din informațiile notate de procurori în rechizitoriu, Ioan Timoce a folosit metoda lover-boy pentru exploata o femeie, pe care a amăgit-o și cu un loc de muncă în Germania. Acolo însă, a închis-o într-o cameră, fără apă și mâncare și a obligat-o să se prostitueze.
Astfel, procurorii spun că Timoce lucra ca măcelar în Germania, în localitatea Cloppenburg din landul Niedersachsen. Când venea în țară, acesta obișnuia să închirieze o cameră de hotel, unde se întâlnea cu diferite femei cu care întreținea relații sexuale. Așa și-a cunoscut și victima, undeva în primăvara anului 2021, aceasta practicând prostituția. După câteva întâlniri fierbinți, Timoce i-a propus “iubitei” să meargă la el în Germania și să se angajeze la abatorul unde lucra și el. Femeia, care avea o situaţie materială rea, a acceptat repede, cu gândul că va câștiga bani buni și cinstiți pentru a-și întreține familia. Drept urmare, în august 2021, a luat un microbuz cu care a ajuns în Germania, cheltuiala cu transportul fiind suportată de Timoce.
Numai că femeia avea să afle curând că Timoce avea alte gânduri cu ea. A lăsat-o fără acte, a lovit-o, a lipsit-o de libertate și a obligat-o să se prostitueze. Timp de 4 zile cât a fost sechestrată de Timoce, femeia a fost obligată să întrețină relaţii sexuale cu aproximativ 20 de clienți. Și pentru că s-a împotrivit tratamentului la care era supusă, femeia a fost iar lovită de Timoce și s-a ales cu o vânătaie în zona ochilor.
Salvată de o cunoștință care a anunțat poliția germană
La un moment dat, femeia a reușit să ia legătura cu o persoană, martor în dosar, care după ce a reușit să găsească locația în care aceasta se afla, a anunțat poliția germană. După ce polițiștii germani au reușit să îi recupereze documentele confiscate de Timoce, femeia s-a întors acasă și a depus plângere la poliție.
“La sugestia martorului (…), care a asigurat-o că a anunțat poliția germană, persoana vătămată reuşit să iasă afară din cameră, fugind desculţă în stradă, la scurt timp fiind identificată şi preluată de lucrătorii de poliţie din statul german (…).
Împreună cu persoana vătămată, organele de poliție din Germania l-au identificat pe inculpat și au recuperat, după intervenţii active din partea lucrătorilor de poliţie, documentul de identitate al victimei, aflat în portmoneul inculpatului, şi actele de stare civilă, ascunse într-o valiză încuiată, găsită sub patul inculpatului (…).
Victima a fost condusă la secţia de poliţie, unde a stat peste noapte, a doua zi, respectiv la data de 30.08.2021 fiind audiată în prezenţa unui interpret, şi prezentată cu acordul său la spitalul din Cloppenburg pentru un examen ginecologic (…). Persoana vătămată a fost preluată ulterior de la secţia de poliţie de o persoană cunoscută acesteia şi a părăsit Germania, ajungând în siguranţă în România (…)”, a reținut instanța din rechizitoriu.
Pe parcursul procesului, instanța a decis însă să schimbe încadrarea juridică a acuzației de trafic de persoane, în lipsire de libertate.
“Astfel, constată instanţa că după sosirea persoanei vătămate în casa din Germania a existat cu certitudine o îngrădire a libertății de mişcare a acesteia, fie doar şi prin cazarea ei în camera austeră în care se intra prin dormitorul inculpatului (din planşele foto înaintate de autorităţile germane reieşind că în patul dublu pregătit de proprietar la solicitarea inculpatului acesta dormea singur, victima dormind în camera alăturată, fapt ce rezultă atât din poziţionarea hainelor de pat, cât şi din adnotările directe de pe planşele foto realizate în baza fotografiilor surprinse de lucrătorii de poliţie, din păcate, nu imediat după sesizarea faptelor, ci în dimineaţa zilei de 31.08.2021 – fil. 107-108 vol. I dos.inst.), prin pălmuirea victimei (declaraţiile persoanei vătămate sub acest aspect fiind constante, aceasta indicând lovirea cu palma la nivelul obrazului drept începând cu data de 29.08.2021, data localizării ei de către organele de poliţie, şi până la momentul audierii în faţa instanţei de judecată, după aproape 3 ani, declaraţiile persoanei vătămate coroborându-se cu declaraţiile martorului […] – fil. 50 dos.urm.pen., fil. 208 vol. II dos.inst.), şi reţinerea documentului de identitate al persoanei vătămate, găsit de lucrătorii de poliţie germani la inculpat, aceştia trebuind să intervină activ în vederea recuperării tuturor actelor de stare civilă (fil. 63 vol. I dos.inst. – «Poliţiştii reuşesc să îi comunice că trebuie să îi înapoieze victimei documentele de identitate. Se conformează după ce i se cere acest lucru de 3 ori (…) Din nou domnul Timoce este somat de către poliţişti să îi înapoieze victimei restul documentelor. Acesta nu se conformează şi dă de înţeles poliţiştilor prin limbajul corpului că nu deţine acele documente. Poliţiştii au impresia că domnul Timoce nu spune adevărul, astfel încât procedează la căutarea restului documentelor. (…) Sub pat comisar de poliţie Deddens găseşte o valiză încuiată. Într-un buzunar interior, dotat cu un fermoar, sunt găsite şi celelalte documente. Documentele sunt înmânate victimei. Aceasta confirmă că este vorba de toate documentele»).
Față de toate cele de mai sus, nu poate reţine instanţa ca întemeiate apărările inculpatului în sensul că în baza probatoriul administrat nu se poate concluziona, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta de lipsire de libertate există, poziţia constantă a persoanei vătămate sub acest aspect, al lipsirii de libertate, coroborându-se cu starea de fapt constatată la faţa locului de lucrătorii de poliţie germani, cu declaraţiile martorilor (…) şi (…) din cursul urmăririi penale (instanţa manifestând anumite reţineri cu privire la sinceritatea declaraţiei martorului […] din cursul judecăţii, pentru motivele arătate mai sus), şi chiar cu declaraţiile martorilor apropiați inculpatului, după cum arătam de asemenea anterior.
Revăzând astfel la modul unitar întreg probatoriul administrat în cauză, reţine instanţa lipsa oricărui dubiu în formarea convingerii săvârşirii faptei de lipsire de libertate de către inculpat, şi cu atât mai puţin a unui dubiu rezonabil”, se arată în motivarea instanței.
Amator de filme porno cu minori
Așa cum am precizat mai sus, după ce în octombrie 2023 Timoce a fost arestat preventiv pentru trafic de persoane, procurorii l-au acuzat și de pornografie infantilă, după ce, cu ocazia percheziției informatice au identificat în telefonul acestuia de nouă fotografii cu minore cu comportamente sexuale explicite în timp ce întrețineau raporturi sexuale normale sau orale sub formă de capturi de ecran, dar și faptul că accesase 16 filmulețe cu caracter pornografic cu minori, pe site-uri de profil.
“Faptele de pornografie infantilă descrise mai sus, rezultă din: procesele-verbale de constatare a datelor identificate cu ocazia activității de acces la sistemul informatic al telefonului mobil al inculpatului Timoce Ioan (…), proces-verbal de efectuare a percheziției informatice (…), proces-verbal de vizualizare şi analizare a datelor obținute ca urmare a percheziției informatice (…).
De altfel, inculpatul a recunoscut ulterior trimiterii în judecată fără rezerve săvârşirea infracţiunilor de pornografie infantilă, încercând doar să minimalizeze efectele acestora, atât personal, potrivit raportului de evaluare, cât şi prin apărător ales, ţinând să sublinieze instanţei faptul că nu a distribuit mai departe materialele pornografice, vizualizându-le doar pentru plăcerea personală, fără a manifesta, potrivit susţinerilor inculpatului, un interes deosebit pentru cele care portretizează minori (…)”, se arată în motivarea instanței.
Trimis după gratii
La final, Timoce a fost condamnat la 2 ani și 6 luni pentru lipsire de libertate, iar pentru pornografie infantilă a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare și una de 6 luni de închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 3 ani și 4 luni de închisoare. Totodată, instanța i-a interzis bărbatului dreptului de a comunica cu persoana vătămată şi de a se apropia la mai puţin de 100 m de aceasta, inclusiv pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, adică cea de 2 ani și 6 luni.
“Punând în balanţă toate cele indicate anterior, căutând în acelaşi timp ca dimensiunea pedepsei principale să reprezinte echivalentul gravităţii reale a faptelor în concret săvârşite de inculpat, apreciază instanţa că o pedeapsă rezultantă finală de 3 ani şi 4 luni închisoare este în măsură să conducă în cauză la realizarea scopului pedepsei, executarea efectivă a pedepsei închisorii impunându-se date fiind împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor reţinute mai sus, fiind pe de altă parte unica modalitate de executare admisibilă dat fiind cuantumul pedepsei rezultante.
Pe de altă parte, elementele de individualizare a persoanei inculpatului Timoce Ioan şi datele specifice activităţii infracţionale invocate de apărător cu prilejul dezbaterilor, ce reduc în concret din gravitatea infracţiunilor, susţinute pe alocuri şi de raportul de evaluare întocmit inculpatului de consilierul de probaţiune (…), au fost avute în vedere la dozarea pedepselor ce se vor aplica în speţă, aplicarea unor pedepse ferme, în regim de detenţie, impunându-se însă şi prin prisma faptului că o reacţie mai blândă din partea autorităţilor statului ar fi de natură să creeze impresia că organele judiciare manifestă toleranţă în cazul infracţiunilor ce presupun limitarea libertăţii fizice a unei persoane ce nu se bucură de o bună reputaţie, câştigându-şi existenţa prin practicarea prostituţiei, ori a infracţiunilor implicând deţinerea şi accesarea de materiale foto/video ce redau acte sexuale cu minori.
Aplicarea pedepselor complementare şi a acelor accesorii se justifică prin dovedirea nedemnității inculpatului de a ocupa o funcţie publică ori ce implică exerciţiul autorităţii de stat, odată cu săvârşirea acestor grave infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sociale, a relaţiilor privind convieţuirea socială, pedepsele complementare şi accesorii având rolul de a complini represiunea rezultată din pedeapsa principală aplicată inculpatului. Interzicerea dreptului de a comunica cu persoana vătămată (…) şi de a se apropia la mai puţin de 100 m de aceasta, inclusiv pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, se impune a fi dispusă de instanţă dată fiind necesitatea protejării persoanei vătămate o durată mai lungă de timp, în vederea înlăturării efectelor negative create de faptele inculpatului asupra psihicului victimei”, precizează instanța în motivarea sentinței.
Totodată, judecătorul cauzei a acordat persoanei vătămate daune morale în cuantum de 5.000 de euro, echivalent în lei la data plăţii.
“La încuviinţarea daunelor morale cuvenite părţii civile în cuantumul solicitat, instanţa a avut în vedere că din actele dosarului rezultă cu evidență faptul că persoanei vătămate i s-a cauzat un prejudiciu, constând în efectul negativ suferit de aceasta ca urmare a determinării la rămânerea forţată în locuinţa din Germania, în condiţiile respective, libertatea de acţiune a victimei şi capacitatea de opoziţie la momentul respectiv fiindu-i anihilate, ceea ce a şi determinat persoana vătămată să anunţe poliţia locală, prin intermediari vorbitori de limbă germană, şi să părăsească când i s-a ivit ocazia, în fugă, imobilul în care a fost găzduită, desculţă, parcurgând astfel cca 500 metri, până să fie identificată de organele de poliţie. Astfel, libertatea fizică a persoanei vătămate a fost în perioada 28.08.2021-29.08.2021 grav încălcată.
Cum instanţa trebuie să fixeze o sumă care să reflecte cât mai fidel suferinţa victimei, fără însă a constitui o îmbogăţire fără justă cauză pentru aceasta, faţă de aspectele specifice cauzei reţinute în cuprinsul stării de fapt, întrucât nu există criterii legale şi absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de părţile civile, la stabilirea sumei trebuind avute în vedere consecinţele negative suferite de către cei în cauză, în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura lezării lor, evaluarea bănească fiind una aproximativă, bazată pe consecinţe de echitate, apreciază instanţa că suma solicitată de persoana vătămată în cauză, respectiv 5.000 euro, este în măsură a acoperii prejudiciul creat acestei părţi civile, fără a constitui un factor de îmbogăţire fără just temei în detrimentul inculpatului”, a subliniat instanța în document.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Cluj.
