Doi dintre cei trei bărbați implicați în regizarea reportajului de la Sky News despre presupusul trafic de arme din România și-au încercat norocul și la Curtea Constituțională a României, după ce, la începutul anului 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție menținea pedepsele cu suspendare stabilite de Curtea de Apel București, cu un an înainte. CCR a făcut publică decizia în urmă cu câteva luni, respingând excepția de neconstituționalitate privind securitatea națională, invocată de cei doi.
Faptele datează din anul 2016, când televiziunea britanică Sky News șoca cu un reportaj despre presupuși traficanți de arme din România. Protagoniștii care apăreau în reportajul difuzat de Sky News, filmat în mare parte în localitatea bistrițeană Jeica, erau trei bărbați cu dublă cetățenie: română și maghiară.
Pe fir a intrat și poliția și procurorii, iar ancheta a scos la iveală că jurnaliștii britanici au plătit 2000 de euro celor trei bărbați, care erau și vânători, pentru ca aceștia să joace rolul unor traficanți de arme.
„Faptele au fost săvârşite în cursul lunii iulie 2016, pe teritoriul României, fiind iniţiate/concepute în Marea Britanie, în cursul lunii aprilie 2016 de către jurnalişti şi angajaţi ai unui post de televiziune britanic, pe fondul pregătirilor necesare realizării, pe teritoriul României, a unei ‘anchete jurnalistice’ referitoare la traficul ilicit de arme militare, ce s-ar desfăşura în mod uzual, sub protecţia şi cu îngăduinţa autorităţilor naţionale. Scenariul aşa-zisei ‘anchete jurnalistice’, regia şi filmările au fost imaginate şi executate cu sprijinul şi participarea nemijlocită a celor trei conaţionali – inculpaţi în prezenta cauză – a căror prezenţă, implicare şi susţinere a demersului iniţiat de sus-numiţii cetăţeni britanici au fost esenţiale pentru atingerea finalităţii urmărite de către aceştia în demersul lor de afectare a securităţii naţionale a României, prin actul de răspândire în mass-media internaţională a unor ştiri/date/informaţii false de natură a afecta/submina eforturile autorităţilor şi diplomaţiei româneşti de poziţionare a României atât în cadrul UE, cât şi la nivelul organismelor internaţionale din care face parte” spunea DIICOT la acea vreme.
Cei trei „traficanți” au scăpat cu pedepse cu suspendare
Deși faptele au fost comise în 2016, abia trei ani mai târziu, în anul 2019, cei trei bărbați au fost trimiși în judecată de DIICOT. Acuzațiile nu erau deloc de trecut cu vederea: constituirea unui grup infracțional organizat, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și comunicarea de informații false.
Cel care a „aranjat” totul a fost Aurelian Mihai Szanto, care a și declarat în timpul anchetei DIICOT că a știut din start că totul este regizat și că și-ar fi dat seama abia ulterior ce a însemnat reportajul respectiv pentru România.
„Acum, eu vă spun că am pus botul. L-am sunat pe prietenul meu, m-a asigurat că totul este OK. Ei mi-au cerut să le prezint, dacă se poate, arme de război. Comunicarea mea către ei a fost: «Nu, nu pot să vă ofer arme de război, pe teritoriul României nu găseşti aşa ceva, nu este zonă de război, nu este Afganistan, nu există aşa ceva, dar pot să vă aduc nişte arme de vânătoare, care pentru acest documentar, acest scenariu, se pot folosi, ca să explici la oameni cum se fac aceste chestii»”, a spus Szanto.
În 15 februarie 2021, la doi ani de la înregistrarea dosarului la Curtea de Apel București, judecătorii au venit cu o sentință. Pantics Levente și Szanto Aurelian Mihai au fost condamnați la 10 luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei închisorii și un termen de supraveghere de doi ani, pentru instigare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor ( Szanto Aurelian Mihai) și pentru infracțiunea de complicitate la nerespectarea regimului armelor și munițiilor (Pantics Levente).
Cea mai mare pedeapsă a primit-o Pantics Attila Csaba, care a fost condamnat la un an de închisoare. Instanța a contopit, în cazul său, pedeapsa cu o alta, de doi ani și 6 luni de închisoare, rezultând 2 ani și 10 luni de închisoare. Judecătorii au dispus și în acest caz suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de supraveghere de 4 ani.
Cei trei au fost achitați pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat și comunicare de informații false. DIICOT a făcut apel, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, un an mai târziu, ca nefondate apelurile și a menținut sentința dată de Curtea de Apel București.
Doi dintre cei trei au cerut sesizarea Curții Constituționale a României
Lucrurile nu s-au încheiat aici, însă. Attila-Csaba Pantics și Levente Pantics au cerut sesizarea Curții Constituționale a României, invocând că n-ar fi afectat siguranța națională atunci când au sugerat că în România se face trafic de arme la colț de stradă și că magistrații care i-au condamnat la pedepse cu suspendare le-ar fi încălcat drepturile.
„Sintagma <pune în pericol securitatea națională> din cuprinsul dispozițiilor art. 404 din Codul Penal, care conturează urmarea imediată a infracțiunii și sintagma < orice alte acțiuni > din cuprinsul dispozițiilor art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 sunt lipsite de precizie și claritate, astfel încât contravin dispozițiilor invocate din Legea fundamentală, precum și exigențelor stabilite în jurisprudența Cărții Europene a Drepturilor Omului, privind calitatea legii”, susțineau cei în sesizarea la CCR.
Cei doi au susținut că restrângerea libertăților invocate nu este proporțională cu situația care a determinat-o, nefiind precis conturată și permițând o extindere arbitrară și nelimitată a ipotezelor în care restrângerea poate surveni. În lipsa dispozițiilor legale care să contureze limitele restrângerii libertății de expresie și a libertății de asociere organele judiciare ar putea face abuzuri.
Curtea Constituțională a respins însă excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile articolului 3, litera f din Legea nr 51/1991 privind securitatea națională a României, cu referire la sintagma „orice alte acțiuni”.
„Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu referire la sintagma „orice alte acțiuni”, excepție ridicată de Attila Csaba Pantics și de Levente Pantics în dosarul nr. 1943/2/2019* al Curții de Apel București – Secția a II-a penală.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori, în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 404 din Codul Penal, cu referire la sintagma „pune în pericol securitatea națională”, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie”, este decizia Curții Constituționale a României.
