Avocatul Radu Chiriță a dat în judecată Serviciul Român de Informații SRI nu vrea să ofere informații despre “Binomul Ministerul Public-SRI”

238

Cunoscutul avocat Radu Chiriţă, doctor în drept şi profesorla Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a dat în judecată Serviciul Românde Informații. Acesta a solicitat, printr-o cerere privind liberul acces lainformațiile de interes public, ca SRI să-i comunice câteva informațiireferitoare la echipele operative comune ale ofițerilor SRI. În modnejustificat, SRI refuză comunicarea informațiilor solicitate, motiv pentrucare avocatul Radu Chiriță demonstrează că Serviciul Român de Informații faceun mare abuz.

Avocatul Radu Chiriță a scris în luna mai 2018 pe blogul personal că a citit rapoartelede activitate ale SRI pe anii 2013 și 2014 și agăsit chestiuni foarte interesante care nu au fost observate până atunci.Referitor la protocoalele secrete încheiate între SRI și Ministerul Public,Radu Chiriță scria că ”oamenii de la SRI însă sunt mult mai cinstiţi şi nu auascuns o mare parte din adevăr niciodată. Singura problemă este că nimeni nu acitit vreodată rapoartele lor de activitate, în afară de cei care le-au scris.Cel puţin din 2013, SRI a scris negru pe alb, în raport public, aprobat deParlament tot ceea ce am descoperit cu stupoare acum (n.r. protocoalele secretedintre SRI și Ministerul Public).

Având în vedere acest raport de activitate al SRI pe anul 2013, avocatul Radu Chiriță a făcut o cerere către SRI în septembrie 2018 prin care a solicitat câteva informații.

”(…) În raportul de activitate al SRI pe anul 2013, la pagina 20, apare mențiunea că: „Experţi în domeniul Juridic al Serviciului, din cadrul structurilor teritoriale și centrale, au fost cooptati ca membru în echipe operative comune de cooperare cu structurile locale si centrale ale organelor de aplicare a legii in 463 de cazuri.”

”Acestea au determinat ca efecte 91 de reacţii pozitive la nivelul beneficiarilor, multe dintre materiale fiind valorificate în cadrul probaţiunii in dosare penale, am solicitat să imi comunice următoarele informaţii:

1. Numărul de dosare penale în care experti în domeniul juridic ai  … au fost cooptati in echipe operative comune în anii 2011, 2014, 2015, 2016, 2017 2018.

Defalcat pe ani, numărul dosarelor penale mentionate la pct. 1 pentru fiecare unitate de parchet unde o astfel de activitate a avut loc.

Lista cuprinzând numerele tuturor dosarelor penale in care ofiteri ai … care  au fost cooptati în echipe operative comune cu procurori sau omeri de politie judiciară.

În raport de fiecare dintre aceste dosare, lista materialelor puse la dispozitie de expertii in domeniul juridic al … care au fost valorificate in cadrul probatiunii din dosarele penale”, se arată în cererea de chemare în judecată formulată de avocatul Radu Chiriță.

SRI se fofilează

În răspunsul la cererea solicitată, Serviciul Român de Informații i-a transmis avocatului Radu Chiriță că aceste informații ”exceed sferei datelor pur statistice la care faceti referire, nu fac parte din categoria informaţiilor de interes public, fiind de  altfel exceptate de la accesul liber al cetătentior, potrivit dispoziţiilor art 12 alin. 1  din Legea nr. 544/2001”. Cu alte cuvinte, SRI comunică că informațiile solicitate reprezintă informații clasificate.

În cererea de chemare în judecată, avocatul Radu Chiriță a demontrat caracterul nejustificat de comunicare a informațiilor solicitate prin raportare la Constituția României care spune că “Dreptul persoanelor de a avea acces la orice  informaţie de interes public nu poate fi îngrãdit“. Totodată, avocatul Radu Chiriță motivează în cererea de chemare în judecată că răspunsul SRI în sensul că toate informațiile reprezintă informații clasificate este nelegal și ar trebui cenzurat de către instanță. Avocatul clujean consideră că această sustragere din partea SRI reprezintă un abuz și o încălcare nejustificată a dreptului de acces neîngrădit la  informaţii  de interes public.

 ”În primul rând, răspunsul este unul generic,  neclar în sensul în care nu conţine nicio referire la informaţiile şi/sau documentele solicitate. SRI se limitează la a formula afirmații cu caracter general cu privire la activitatea sa, fără a menţiona vreun document prin care s-a produs secretizarea documentelor sau momentul la care acestea au fost clasificate, creând impresia că toate documentele şi informațiile cu care lucrează instituţia sunt, invariabil, neaccesibile publicului.

O astfel de interpretare nu poate fi primită, intrucât nu toate deciziile sau informaţiile cu care lucrează pârâta sunt automat clasificate prin lege ca flind secret de stat. Acest fapt rezultă din chiar dispoziţiile legale invocate de către SRI  în cadrul răspunsului. Astfel, potrivit art. 10 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, numai “activitatea de  informaţii pentru realizarea siguranţei naţionale” are caracter de secret de stat, iar SRI în ciuda calităţii  sale de organ ce asigură apărarea secretului de stat poate efectua o serie de demersuri ori accesa sau furniza  informaţiile care nu sunt de plano secrete de stat”.

SRI abuzează de așa- zise clasificări secrete

Avocatul Radu Chiriță mai arată că ”pentru ca o informaţie sau un document emis sau accesat de SRI să îmbrace caracterul de secret de stat, acestea trebuie să conţină date de natură să atragă o astfel de clasificare. Mai exact, acestea trebuie să îndeplinească cerinţele definite strict prin Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţilor clasificate, art. 16 lit. d). respectiv să fie susceptibile de a „prejudicia siguranţa naţională și apărarea și să se încadreze în continutul art. 17 din aceiaşi lege, care enumeră informaţiile care se pot clasifica drept „secrete de stat”

Or, SRI, pe lângă faptul că nu se referă strict la informaţiile solicitate, nu a invocat niciun act sau vreo decizie de secretizare a acestor informații şi nici momentul la care acestea au fost clasificate drept secret de stat, făcând doar afirmaţii generice cu privire la activitatea sa. În mod evident, instituţia pârâtă nu a oferit nicio explicaţie  când a invocat caracterul clasificat al documentelor și/sau  informaţiilor solicitate nearătând în ce mod vreuna din acestea ar putea „prejudicia siguranţa naţională  şi apărarea ţării sau in ce categorie de informaţii, din cele enumerate de art. 17 dtn Legea nr. 182/2002 privind  protecţia informaţiilor clasificate, s-ar încadra. (…)

În acelaşi timp, invocarea Legii nr. 544/2001 pentru a refuza comunicarea informaţiilor de interes public solicitate este neîntemeiată din cel puţin două raţiuni importante:

  • pe de o parte, analizând datele şi informaţiile solicitate se observă cu usurinţă că niciuna dintre ele nu presupune comunicarea unor informaţii din domeniul apărării  naţionale siguranţei ordinii publice, clasificate în condiţiile  legii (ceea ce ar fi putut atrage aplicarea dispoziţiilor  art. 12 alin. I lit. a) din Lege), … nefăcând referire în nici un moment in cadrul răspunsului său la informatiile si/sau documentele efectiv solicitate sau la vreun act prin care acestea au fost clasificate la nivelul de secret de stat:
  • pe de altă parte, chiar presupunând că există un act prin care informaţiile şi/sau documentele efectiv solicitate au fost clasificate, acestea au în vedere eventualele clarificări sau documente oferite de  SRI în cadrul unei proceduri de apărare a independenţei justiţiei, fiind evident că nu s-ar înscrie în categoria informaţiilor sau documentelor clasiflcate „din documentul apărării  naţionale  şi siguranţei ordinii publice” câtă vreme au legătură cu niste afirmații fãcute în presă de către directorul juridic al pârâtei. susceptibile a declanșa o verificare din partea CSM în condiţiile art. 30 din Legea nr. 317/ 2004 dar și cu rapoartele de activitate ale  SRI aceste documente fiind publice.

(…) Este greu de justificat în ce măsură comunicarea unor informații și/sau documente privitoare la eventualele clarificări oferite de SRI în contextul declaratiilor publice însuşite de pârâtă, ar putea reprezenta ameninţări la adresa siguranţei naţionale”, se mai arată în cererea de chemare în judecată.

Radu Chiriță: Furnizarea acestor informații de către SRI este esențială pentru garantarea dreptului la un proces echitabil

În încercarea de a-și justifica refuzul de a comunica informațiile solicitate de către avocatul Radu Chiriță, SRI se contrazice făcând trimitere la prevederile art. 13 din Legea nr. 14/ 1992, argumentând că „SRI nu are calitatea competenţa legală de a se pronunţa asupra actelor şi măsurilor efectuate de organele de urmărire penală, raportat la principiul independeţei magistraţilor, motiv pentru care clasificarea aspectelor referitoare la desfăşurarea activităţilor de cercetare penală a cauzelor, inclusiv modul de administrare a probelor  şi  componenta probatoriului, revine organelor judiciare, ce pot aprecia în ce măsură date de natura celor solicitate pot fi cornunicate sau sunt exceptate de la accesul liber al  cetăţenilor”.

”Cu privire la aceste susţineri ale pârâtei, apreciez, pe de o parte, că sunt de natură să contrazică aspectele arătate în partea inițială a răspunsului formulat. Practic, dacă la început motivul invocat era caracterul secret în încheiere pârâta arată faptul că nu este competentă să le divulge şi că acestea ar putea fi divulgate (de unde s-ar înțelege că acestea nu au toate un caracter secret), însă doar de către organele de urmărire penală, în măsura în care acestea nu contravin prevederilor art. 12 alin. I lit. e f din Legea nr. 544/2001.

Se poate observa că informaţiile  pe care subsemnatul le-am solicitat nu sunt de natură a periclita rezultatul unor anchete penale nici nu sunt apte să aducă atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părtile implicate în proces. Din contră, furnizarea acestor informatii de către pârâtă este esențială pentru garantarea dreptului la un proces echitabil în sensul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, dar in sensul principlului legalităţii din dreptul penal national. (…)

Interesul oricărei părti a unui proces penal, prezumat de lege este acela de a beneficia de o procedură judiciară legală echitabilă. Or, cat timp asupra activităţii  de urmărire penală din dosarele instrumentate de pârâtă planează o incertitudine cu privire la legalitatea actelor, sau chiar o prezumtie de nelegalitate, dezideratul oricărei părţi este acela de a primi explicații pertinente asumate din partea organelor statului.

Dincolo de acestea, nu putem presupune nici că prin furnizarea acestor informatii s-ar dezvălui surse confidentiale ori s-ar pune in pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare. În speță este vorba despre o serie de date statistice, care nu vizează date cu caracter personal ale părților ori ale altor persoane implicate în mod direct sau indirect în desfăşurarea anchetei”, arată în încheiere, avocatul Radu Chiriță.

Pentru aceste motive, avocatul Radu Chiriță solicită Tribunalului Cluj să oblige SRI să depună toate actele care au stat la baza emiterii adresei de răspuns.

2 COMENTARII

  1. Stimate domn, stau si ma intreb, daca ati „baut ceva” cand ati formulat asemenea ” cereri ” .
    Ce dr.acu… inteleg ca sunteti cu inalte studii juridice si calificari in domeniu. Daca chiar credeti ca toti civilii , asa, la o simpla ” cerere ” au acces la anumite date secrete si clasificate, insemna ca ” ati patzit ceva”… Fara suparare !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here