Noi audieri de martori au fost efectuate în dosarul în care sunt judecați pentru fapte de corupție polițistul de la Permise Auto Bistrița-Năsăud, Claudiu Lup, și Ilie Vartolomei. Avocații celor doi încearcă să elimine din probatoriu interceptările și notele de redare efectuate de DIPI, care, în opinia acestora, sunt nelegale.

Așa cum am precizat într-un material anterior, avocații celor doi inculpați din dosar încearcă din răsputeri să elimine întregul material probator administrat de DIPI, iar în fața instanței au venit și cu o serie de argumente. Despre declarațiile martorilor ne vom ocupa într-o ediție viitoare.

Notele de redare întocmite de DIPI, considerate de apărare ca fiind nelegale

Astfel, în fața instanței, la termenul de judecată din luna iunie, avocatul lui Claudiu Lup a precizat faptul că aceste mijloace de probă sunt nelegale, întrucât toate personale indicate au fost descoperite ca urmare a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.

“În opinia sa, constatarea nulităţii absolute a acestor mijloace de probă ca fiind administrate de un organ necompetent, atrage nulitatea probelor derivate. Pentru aceste considerente, apreciază că, anterior discutării temeiniciei probelor solicitate se impune a fi discutată legalitatea acestor.

Mai mult, aşa cum Decizia nr. 250/2019 a CCR stabileşte că schimbarea încadrării juridice trebuie dispusă prin încheiere separată pentru a da posibilitatea inculpatului de a-şi pregăti apărarea prin raportare la aceasta, consideră că în această manieră trebuie procedat şi în situaţia de faţă. Aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, în practică s-a procedat în ambele situaţii, apreciindu-se în concret în funcţie de gradul de lezare a dreptului la apărare. În cauza de faţă, consideră că se impune ca instanţa de apel să se pronunţe asupra acestor chestiuni separat, pentru a nu se aduce atingere dreptului la apărare. Raportat la nulitatea absolută care poate fi invocată în orice fază şi la efectul devolutiv al apelului, care impune instanţei să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că cererea formulată de către avocatul ales al apelantului-inculpat Lup Petru Claudiu, (…), este un motiv de apel şi urmează a se pronunţa asupra acestuia prin decizie. Totodată, pronunţarea asupra acestor chestiuni prin încheiere separată ar reprezenta o antepronunţare”, se arată în încheierea de ședință din iunie.

La termenul care a avut loc în luna iulie, avocatul lui Claudiu Lup a menționat faptul că aceeași cerere, de excludere a întregului material probator administrat de DIPI, a fost depusă și în dosarul celuilalt polițist de la Permise Auto, Mihai Capotă, și el judecat pentru luare de mită.

“Avocatul ales al apelantului-inculpat Lup Petru Claudiu, (…), raportat la faptul că în declarații s-a menționat un alt examinator, respectiv Capotă Emil, care este judecat în dosarul nr. 1836/112/2016, din care s-a disjuns prezentul dosar și în care s-a formulat aceeași cerere de excludere a probelor, solicită atașarea sentinței penale nr. 99/2019 pronunțate la data de 04 octombrie 2019, respectiv anterior pronunțării soluției în dosarul de față. În opinia sa, dacă prima instanță a respins cererea de excludere a probelor în dosarul indicat, s-a antepronunțat și era incompatibilă să se pronunțe și în prezentul dosar asupra acestei cereri. De asemenea, arată că, Curtea de Apel Cluj a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, SRI Bistrița, DGPI Bistrița și SIPI Bistrița să declasifice întreaga corespondență. În opinia sa, se impun a se dispune astfel și în prezentul dosar. Curtea pune în vedere avocatului ales al apelantului-inculpat Lup Petru Claudiu, (…), să efectueze verificări cu privire la părțile declasificate din această corespondență pentru a se putea solicita punctual”, se arată în încheierea de ședință din luna iulie a instanței clujene.

Situație similară și în dosarul lui Mihai Capotă

La începutul acestei luni, când a avut loc un nou termen în dosar, Același apărător al lui Claudiu Lup a precizat că instanța care judecă dosarul lui Capotă a încuviințat cererea de efectuare a unor adrese către SRI, și DIPI, plus SIPI Bistrița-Năsăud prin care să se comunice corespondenţa purtată între SRI şi Parchetul de pe lângă Tribunalul BN în legătură cu dosarul nr. 41/P/2015, din care au fost disjunse cele două dosare, atât cel al lui Lup, cât și cel al lui Capotă. Ceea ce este și mai interesant în cauza lui Mihai Capotă, este faptul că mare parte din interceptările efectuate în dosarul de urmărire penală principal nu îl privesc pe acesta, ci pe Claudiu Lup și Ilie Vartolomei. Mai mult decât atât, din răspunsurile primite în același dosar al lui Capotă reiese faptul că lucrătorii DIPI/SIPI au întocmit notele de redare a interceptărilor, dar și că, aspect grav, nu au existat delegări din partea procurorului în acest sens.

“Avocatul ales al apelantului-inculpat Lup Petru Claudiu, (…), arată că în dosarul nr. 1836/112/2016 la care s-a făcut menţiune la termenul anterior, la data de 02 iulie 2020 Curtea de Apel Cluj s-a încuviinţat cererea de efectuare a unor adrese către S.I.P.I Bistriţa Năsăud, D.I.P.I. Direcţia Centrală Bucureşti şi S.R.I. Bistriţa Năsăud, prin care să se comunice corespondenţa purtată între SRI şi Parchetul de pe lângă Tribunalul BN în legătură cu dosarul nr. 41/P/2015, iar din răspunsurile comunicate reiese că mare parte din interceptări nu îl privesc pe Capotă Mihai Emil, ci pe inculpaţii Lup Petru Claudiu şi Vartolomei Ilie. De asemenea, se susţine că S.I.P.I şi D.I.P.I. au realizat toate notele de redare şi că nu au existat delegări în acest sens.

În opinia sa, se impun a fi lămurite aceste aspecte pentru a demonstra nulitatea absolută probelor administrate în dosar. Astfel, reiterează solicitările formulate la termenul anterior şi emiterea adreselor către aceste instituţii pentru declasificarea corespondenţei, sens în care, depune la dosarul cauzei o copie a încheierii penale din data de 02 iulie 2020, pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1836/112/2016 şi adresele emise.

Raportat la această împrejurare, Curtea pune în discuţia participanţilor cererea formulată de către avocatul ales al apelantului-inculpat Lup Petru Claudiu, (…). Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra acestor aspecte, arată că a existat un dosar iniţial de urmărire penală întocmit de către DNA în care s-au dispus acele interceptări, iar hotărârea prin care s-a constatat legalitatea acestor probe a rămas definitivă. În opinia sa, nu s-ar putea dispune din nou cu privire la aceste interceptări, întrucât s-ar încălca autoritatea de lucru judecat.

Avocatul ales al apelantului-inculpat Lup Petru Claudiu, (…), în replică, arată că legalitatea unei probe este raportată la realitatea juridică a unui dosar, respectiv există probe care în raport de un dosar să fie apreciate ca legale la acel moment, iar faţă de altul, într-un moment viitor, să fie apreciate ca nelegale. De asemenea, trebuie a se avea în vedere că în dosarul nr. 1836/112/2016 un alt complet al Curţii de Apel Cluj efectuează verificări, iar în situaţia în care, la termenul din 24 septembrie 2020 va constata nelegalitatea interceptărilor, completul investit cu soluţionarea acestui dosar va trebui să aleagă între două hotărâri rămase definitive anterior”, se precizează în încheierea de ședință de la începutul lunii septembrie.

În 2018, DIPI a recunoscut că a întocmit notele de redare

În urmă cu doi ani, Gazeta de Bistrița arăta faptul că la dosar există niște adrese venite din partea SRI și DIPI în care se arată foarte clar faptul că primii au pus la dispoziție tehnica, iar ceilalți au interceptat și au întocmit notele de redare.

Dar să rememorăm exact ce s-a întâmplat atunci.

Astfel, avocatul de atunci al lui Claudiu Lup a depus în instanță o cerere în probațiune prin care a solicitat instanței Tribunalului Bistrița-Năsăud, în baza Protocolului de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, să dispună efectuarea unor adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud și SRI prin care să se solicite celor două instituții să răspundă la o serie de întrebări. Concret era vorba despre comunicarea la dosarul cauzei a întregii corespondențe purtată în baza Protocolului mai sus amintit, între SRI și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în legătură cu trei dosare penale, printre care se află și cel în care este inculpat Claudiu Lup. De asemenea, s-a cerut ca cele două instituții să răspundă dacă pe parcursul urmăririi penale din dosarele penale respective instrumentate de parchetul bistrițean au fost constituite echipe operative comune care au acționat în baza unui plan de acțiune în vederea documentării faptei, conform prevederilor legale, iar în caz afirmativ să se comunice cum s-a materializat această cooperare, componența echipei, identitatea și contribuția fiecărui membru, respectiv deținerea de către membrii a avizului de poliție judiciară, necesar efectuării de acte de urmărire penală în cauză. Tot în cazul unui răspuns afirmativ, avocatul a mai solicitat la acea vreme și comunicarea măsurilor și responsabilităților concrete pentru desfășurarea activităților, precum și sarcinile fiecărei părți.

În aceeași cerere în probațiune apărarea a solicitat și informații cu privire la organul care a asigurat transcrierea comunicărilor și convorbirile telefonice efectuate în dosar, dar și dacă SRI a transmis procurorilor date, informații și documente care să sprijine documentarea cauzei în lucru.

Instanța a încuviințat respectivele cereri, astfel că cele două instituții au fost nevoite să răspundă. Din adresele remise de SRI și DIPI au reieșit aspecte mai mult decât interesante.

Astfel, din adresa SRI a reieșit clar că acest serviciu nu a avut vreun amestec în acest dosar. Concret, cei de la SRI susțin că ei au efectuat interceptările, în baza mandatelor emise de judecători, în alte două dosare, unul din 2013, iar un altul din 2015, iar convorbirile au fost transcrise de către cei de la Protecție Internă.

„În urma verificărilor efectuate la nivelul Serviciului precizăm că urmare a actelor de autorizare primite în dosarele penale nr. 111/P/2013 și 41/P/2015 (n. r. – dosarul penal deschis de procurori în octombrie 2015 din care au fost disjunse ulterior dosarele în care au fost inculpați polițiștii Claudiu Lup, Simion Baciu, Mihai Capotă, Cornel Titu Popârțac, Alexandru Pui și Florin Pădurariu, dar și Ilie Vartolomei) instrumentate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, s-au întreprins exclusiv măsurile tehnice necesare pentru interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice în baza actelor de autorizare, exploatarea tehnică (transcrierea înregistrărilor) fiind efectuată de către Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul de Informații și Protecție Internă Bistrița-Năsăud, precum și faptul că urmare a verificărilor întreprinse în evidențele proprii, NU S-AU REGĂSIT ACTE DE AUTORIZARE emise în baza Codului de procedură penală, în dosarul 350/P/2016 al parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Totodată, referitor la dosarele/persoanele menționate în solicitarea dvs., precizăm că, din partea Serviciului Român de Informații nu au fost comunicate informații către nici un organ de urmărire penală și nici nu s-au realizat cooperări cu instituțiile în cauză în privința lor”, a răspuns SRI.

În ceea ce îi privește pe cei de la Protecție Internă BN, conduși de Ioan Sidor Bodescu în momentul în care au fost derulate anchetele cu privire la polițiștii mai sus amintiți, aceștia recunosc faptul că ei sunt cei care au transcris convorbirile interceptate în dosarul mare, respectiv în 41/P/2015, unde toți inculpații mai sus amintiți au fost anchetați într-o primă fază la grămadă.

Astfel, DIPI susține că “nu a desfășurat activități în dosarele nr. 111/P/2013 și 350/P/2016”.

În ceea ce privește dosarul penal 41/P/2015 DIPI arată că “a acordat asistență tehnică pentru interceptarea comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare de la distanță”.

Asistența tehnică de specialitate acordată a constat în întocmirea notelor de redare și înaintarea acestora împreună cu traficul audio către beneficiarii legali.

În dosarul amintit nu au existat echipe operative comune și nici un plan comun”, mai precizează DIPI în adresa transmisă instanței.

Pe lângă această adresă, DIPI a mai depus una, prin care s-au depus 32 de documente clasificate ca fiind „secret de serviciu”.

Parchetul a dat din colț în colț

La acea vreme, la dosar a fost depusă și o adresă din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, în care răspunsurile nu sunt foarte clare.

Astfel, Parchetul recunoaște că a existat o corespondență cu SRI Bistrița-Năsăud, în baza Protocolului de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, însă SRI nu a executat măsuri de supraveghere tehnică, ci doar a pus la dispoziția DIPI BN “aparatura tehnică din dotare, facilitând obținerea informațiilor stocate de personalul DIPI-SIPI BN, pe suporturi optice”. Faptul că SRI nu ar fi efectuat interceptările se bate cap în cap cu ceea ce de fapt a susținut chiar SRI.

În ceea ce privește corespondența purtată între Parchet și SRI, aceasta se referă la dosarul nr. 111/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul BN, înregistrat la data de 11.02.2013, în care “au fost dispuse prin hotărâri judecătorești, mai multe măsuri de supraveghere tehnică, până la data de 25.05.2016, când a fost reunit la dos. Nr. 350/P/2016, acestea fiind executate (n. r. – transcrise) cu sprijinul DIPI-SIPI B-Năsăud și DGA B-Năsăud”.

De asemenea, “în dos. Nr. 41/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud (înregistrat la data de 10.02.2015) au fost dispuse prin mai multe hotărâri judecătorești, mai multe măsuri de supraveghere tehnică, până la data de 27.06.2015, când s-a întocmit rechizitoriul privind pe inculpații Pui Alexandru Ștefan, Popârțac Titu Cornel și Pădurariu Florin, acestea fiind executate cu sprijinul DIPI-SIPI B-Năsăud și DGA B-Năsăud”.

„În dos. Nr. 350/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud (înregistrat la data de 11.05.2016), NU AU FOST DISPUSE MĂSURI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ, până la data de 14.06.2016, când s-a întocmit rechizitoriul privind pe inculpații Lup Claudiu și Vartolomei Ilie”, a mai precizat Parchetul BN.

Totodată se mai menționa în adresă faptul că nu a existat o echipă comună cu SRI, că nu a existat un ofițer de legătură SRI, precum și că transcrierea comunicărilor a fost efectuată de polițiștii de la DGA Bistrița-Năsăud, contrar celor susținute, culmea!!!, de SRI și DIPI, dar și contrar propriilor afirmații mai susmenționate.

“În cauză nu au existat date, informații și documente transmise de SRI, care să sprijine activitatea parchetului”, a mai subliniat la final Parchetul BN.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here