Fostul primar Ovidiu Crețu, fostul prefect Ovidiu Frenț, fostul subprefect Ciprian Oprea-Ceclan, secretarul municipiului Floare Gaftone, executorul Marin Manchevici și alți patru funcționari publici s-au ales cu o plângere penală, fiind cercetați de procurori pentru săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea hotărârilor judecătorești, constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu. Totul de la un teren în Zăvoaie, pe care municipalitatea ar fi refuzat să-l retrocedeze, în ciuda existenței unei hotărâri judecătorești.

Cei mai importanți oameni din oraș și județ, care între timp și-au părăsit funcțiile, au fost cercetați de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru un grup de trei infracțiuni. Este vorba despre nerespectarea hotărârilor judecătorești, constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu.

Totul s-a încheiat cu o ordonanță de clasare, dată de procurori pe motiv că fapta nu este prevăzuta de legea penala sau nu a fost săvârșita cu forma de vinovăție prevăzuta de legea penală.

Pentru comiterea faptelor mai sus enumerate au fost vizați fostul primar Ovidiu Crețu, fostul prefect Ovidiu Frenț, fostul subprefect Ciprian Oprea-Ceclan, secretarul municipiului Floare Gaftone, executorul Marin Manchevici și alți patru funcționari publici, printre care și Dumitru Cincea, șeful Serviciului Juridic. Aceștia erau practic acuzați de către o bistrițeancă de faptul că au ignorat hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești și nu au pus-o în posesia unui teren situat în Zăvoaie.

Maria U., cea care le-a făcut plângere penală mai marilor orașului și județului a omis faptul că mama sa trebuia să primească parcela de 7 ari de teren din Zăvoaie, ea fiind cea care începuse demersurile de retrocedare.

Pentru că procurorii au soluționat cauza contrar așteptărilor ei, Maria U. a depus în instanța, la Curtea de Apel Cluj, o plângere împotriva ordonanței procurorului.

A contestat neînceperea urmăririi penale date de Parchet

Judecătoria Bistrița s-a pronunțat cu privire la acest demers în 2012 și a hotărât ca mama petentei să primească suprafața de teren. Întrucât aceasta a decedat între timp, demersurile au fost continuate de fiica femeii.

Petenta a susținut că din conținutul procesului verbal întocmit de către comisia municipală rezultă faptul că, actele de punere în posesie au fost întocmite pe numele unei persoane decedate, iar la rubrica proprietar au fost menționați toți moștenitorii, deși aceștia nu ar fi solicitat eliberarea titlului de proprietate, punerea în posesie sau dezbaterea succesiunii.

„Petenta Maria U. a fost invitată ulterior la punerea în posesie, fiind emise procesul verbal de punere în posesie și schița cadastrală, dar aceasta nu a răspuns invitației și a refuzat semnarea actelor”, se arată în încheierea penală a Curții de Apel Cluj, care a avut de judecat contestarea netrimiterii în judecată.

Practic, femeia trebuia să aștepte să se finalizeze succesiunea, iar abia apoi să ceară să primească terenul în cauză, nu să solicite din start eliberarea actelor pe numele său.

Aceasta a solicitat în schimb cercetarea și tragerea la răspundere penală a membrilor Comisiei Municipale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistrița, a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și a executorului judecătoresc M.M. pentru săvârșirea infracțiunii nerespectarea hotărârilor judecătorești, constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu. Dosarul a ajuns în lucrul procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Mai mult, femeia a susținut atât în fața procurorilor, cât și a judecătorilor că Primăria Bistrița ar avea un interes direct pentru a refuza punerea în posesia a acesteia, Municipiul Bistrița înscriindu-și dreptul de proprietate asupra terenului în anului 2014, potrivit extrasului de carte funciară.

Curtea de Apel Cluj respinge plângerea femeii

Nemulțumită de soluția dată de procuror, care a ales să claseze cauza, femeia merge mai departe și o contestă în instanță, la Curtea de Apel Cluj. Nici judecătorii clujeni nu i-au dat dreptate, alegând să respingă plângerea acesteia.

„Susținerile petentei potrivit cărora toate persoanele implicate în emiterea documentelor vizând recunoașterea proprietății funciare au comis infracțiunile reclamate întemeiat pe faptul că au procedat la emiterea actelor pe numele U. A. și nu pe numele ei sunt nefondate. Astfel, constatăm că, titular al dreptului de proprietate este numita U. A., împrejurare definitiv stabilită la nivelul anului 1993. Decesul persoanei îndreptățite la recunoașterea dreptului de proprietate nu atrage automat eliberarea actelor pe numele moștenitorilor, această recunoaștere a dreptului survenind într-o altă procedură, aceea din materia succesiunii legale sau testamentare, convenționale. Ca atare, în punerea în aplicare a dispozitivului sentinței civile invocate de petentă și în respectarea dispozițiilor legale, actele de proprietate emise în baza legii 18/1991 puteau fi eliberate doar pe numele titularului îndreptățit la reconstituirea dreptului, chiar dacă acest titular a decedat anterior finalizării procedurii de punerea în posesie. Împrejurarea că, pe cale contencioasă, în dezbaterile din cauza civilă promovată de petenta U. M., instanța a admis acțiunea acesteia și a recunoscut dreptul antecesoarei sale U. A. la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,72 ha în ridul Zăvoaie nu echivalează cu obligația Comisiilor de aplicare a legii fondului funciar de emitere a actelor pe numele moștenitorilor titularului așa cum petenta a interpretat. Aceasta deoarece recunoașterea dreptului de proprietate a avut loc în procedura civilă a legii fondului funciar, iar cele solicitate de petentă se derulează în procedura din materia succesiunii”, se arată în motivarea sentinței date de Curtea de Apel Cluj.

Mai mult, judecătorii clujeni au obligat-o pe femeie să plătească și 4.000 de lei intimaților, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cum a scăpat fostul primar Crețu de alte plângeri penale

Aceasta nu este prima bistrițencă ce nu reușește să primească un teren retrocedat și face plângere penală. Maria B. o bătrână de 80 de ani care s-a luptat în instanță aproape 18 ani pentru a intra în posesia unui imobil de pe strada Zimbrului, confiscat de comuniști de la bunicii săi, a depus plângere penală pentru fals intelectual și abuz în funcție împotriva Comisiei Locale Bistrița, a cărei președinte era fostul primar Ovidiu Crețu.

Aceasta a depus două plângeri penale împotriva municipalității, una în 2015 și alta în 2018. Prima plângere sesiza un abuz în serviciu din partea fostului primar Ovidiu Crețu și Dumitru Cincea (șeful Direcției Juridice). După ce a fost ținută în sertar 4 ani, procurorii clasează cauza.

Cea de-a doua plângere e făcută în 2018 pentru fals intelectual. Procurorul schimbă din pix încadrarea pe fals în înscrisuri sub semnătură privată. Nicăieri în soluție nu sunt menționate motivele pentru care procurorul a schimbat încadrarea și de ce nu a anchetat faptele cu privire la infracțiunea de fals intelectual.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here