În urmă cu o lună, Gazeta de Cluj dezvăluia că reușita PNL și a USR-PLUS s-a datorat, în mare parte, unor manipulări făcute în mediul online, cât și în mediul offline de către anumite ONG-uri. Grav este că această campanie manipulatorie  s-a făcut în parteneriat cu Biroul de Informare al Parlamentului European în România și cu Parlamentul European de la Bruxelles. În această campanie s-a implicat și judecătorul clujean Cristi Danileț, împreună cu membrii Asociației pe care a fondat-o – Vedem Just  – , membri care, culmea, lucrează tocmai la Biroul de Informare al Parlamentului European în România sau sunt membrii în partidul USR. Cât de legitim este ca un judecător să fie membru sau chiar membru fondator al unei organizații non-guvernamentale care poate obține donații de la oricine?

În campania electorală pentru alegerile europarlamentare, PNL, USR-PLUS au mizat pe lupta împotriva corupției, propagând mesaje anti-PSD. Inclusiv referendumul pe justiție organizat de Iohannis și susținut de USR-PLUS a fost o manevră electorală, cu scopul de a crea emoție și să aducă niște voturi în plus partidului de suflet. Specialiștii în drept constituțional au explicat motivele pentru acest referendum este neconstituțional, în sensul că recurge la proceduri diferite de cele prevăzute de legea fundamentală. Campania împotriva PSD nu a fost dusă doar de partidele de opoziție, fiind ajutate și de organizații non-guvernamentale, în parteneriat cu Parlamentul European.

Gazeta de Cluj scria în urmă cu o lună că cel mai mare impact asupra societății l-a avut Junior Chamber International (JCI) ”una dintre cele mai importante ONG, non-profit din lume, având peste 100 organizaţii naţionale afiliate, cu peste 200.000 membri, persoane între 18 şi 40 ani, cu filiale în peste 5.000 comunităţi locale de pe tot globul”.

Sub umbrela ”Step Up For Europe” sau ”De data asta votez”, JCI a plasat atât în mediul online, cât și în mediul offline o serie de manipulări menite să vină în ajutorul PNL și USR-PLUS. Scopul teoretic al ONG-ului, respectiv îndemnul de a merge la vot e perfect justificat și este o inițiativă de aplaudat. Însă, acest demers nu s-a limitat doar la atât, ci s-au exercitat o serie de manipulări asupra multor naivi.  Grav este că această campanie manipulatorie a fost făcută în parteneriat cu Biroul Parlamentului European în România și cu Parlamentul European de la Bruxelles.

Tot într-o ediție de luna trecută, am arătat că judecătorul Cristi Danileț a fost unul dintre pionii principali a acestei propagande. Deși ar trebui să stea departe de sfera politică, Danileț a participat sub egida organizației JCI la mai multe conferințe organizate la facultățile din Cluj-Napoca unde le-a vorbit tinerilor despre politică, îndemnându-i, indirect, cu ce partid să voteze, sau mai clar, cu cine să nu voteze, cu toate că legea îi interzice să facă acest lucru.

Nu voi mai relua discursul lui Cristi Danileț susținut în fața studenților (puteți să citiți pe larg în ediția online a Gazetei de Cluj materialul intitulat „Victoria USR-PLUS a fost obținută prin manipulare cu ajutorul Parlamentului European!”), însă rezum faptul că magistratul clujean a explicat voalat unde trebuie pusă ștampila și unde va ajunge țara asta dacă vor alege infractorii,făcând referire la PSD. Discursul a fost menit de a îndruma tinerii să voteze USR-PLUS sau PNL,  judecătorul fiind un fan declarat al USR. 

O mână de ajutor de la Bruxelles

Tot în urmă cu o lună dezvăluiam că șefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România este o tânără pe nume Mădălina Manolache care, coincidență sau nu, a efectuat un internship în cadrul LARICS, instituție care s-a aflat în mijlocul unui scandal înainte de alegerile europarlamentare după barometrul de opinie publică, așa-zis ”al Academiei Române”. ”Creierul” LACRIS – Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică este Dan Dungaciu sau creația lui Virgil Măgureanu, întemeietorul SRI.

Tot în cadrul Biroului de Legătură al Parlamentului European în România lucrează din luna aprilie 2019 și o tânără membră a Asociației Vedem Just. Andreea Alexandra Lișiță este și referent la Parlamentul României – Camera Deputaților și stagiar la Asociația ”Ține de Noi” , un ONG condus de fostul liberal Răzvan Orășanu, bursier al Fundației Soroș, care la 24 de ani a fost numit șef al Agenției de Valorificare a Activelor Statului (AVAS).

Înainte de alegerile europarlamentare, aceeași campanie denumită ”vot informat” a fost propagată și Andreea Alexandra Lișiță care a organizat un eveniment la un liceu din Ploiești unde s-a vorbit despre  Europa și Uniunea Europeană, probabil, existând  același discursuri, precum al lui Cristi Danileț. Printre speakeri a fost Bogdan Anghel, ce face parte din echipa creativă a campaniei online a lui Klaus Iohannis la alegerile prezidențiale din 2014, Lucian Checheriță, președintele Asociației Vedem Just sau Dragoș Adrian Ivan, avocat în Baroul București, implicat civic prin ONG-ul Vedem Just. Totodată, acesta este membru USR, fiind unul dintre candidații înscriși în cursa internă a USR pentru alegerile europarlamentare. Un alt membru Vedem Just și totodată membru USR este Oana Negru, unul dintre inițiatorii ”Fără penali în funcții publice”.

Cu toate acestea, Asociația Vedem Just, fondată de judecătorul Cristi Danileț se declară a fi apolitică. Având în vedere faptul că mai mulți membri ai Asociației Vedem Just sunt și membrii USR, ne întrebăm firesc: cât de legitim este ca un judecător să fie membru sau chiar membru fondator al unei organizații non-guvernamentale care poate obține donații de la oricine

Poți să-ți cumperi un judecător sau un procuror în România?

Nefăcând referire negru pe alb la niciun magistrat, avocata Andreea Cerva a lansat o ipoteză  în ceea ce privește ONG-urile magistraților. Mai precis, aceasta a pus problema dacă este sau nu legitim ca un judecător ori procuror să fie membru într-o organizație non-guvernamentală care poate obține donații de la oricine, iar apoi unul dintre donatori sa primească o soluție favorabilă din partea respectivului magistrat. Intră sau nu un asemenea caz în categoria incompatibilităților sau chiar a faptelor penale? se întreabă mai departe Cosmina Cerva, susținând că a descoperit că o organizație non-guvernamentală fondată de un magistrat primea donații din partea unor simpatizanți (poate chiar și membri) ai unor partide politice.

 „Poți să-ți cumperi un judecător sau un procuror în România? Sau mai mulți…

Știm cu toții că magistrații (judecători și procurori) au mai multe interdicții în ceea ce privește desfășurarea de activități. La fel de bine știm că magistrații au voie să fie fondatori sau membrii în ONG-uri. Plecând de la dezvăluirile jurnalistei Sorina Ruxandra Matei în legătură cu încrengătura de ONG-uri implicate în cazul adopției Sorinei, am ajuns să mă întreb dacă verifică cineva în România, activitatea ONG-urilor înființate de magistrați. Dacă activitatea lor corespunde cerințelor legii, daca nu cumva există cazuri de incompatibilități raportat la calitatea donatorilor, daca nu cumva există suspiciuni privind comiterea unor infracțiuni. Cred că nu verifică nimeni aceste aspecte.

Și atunci mă întreb, cât de legal este ca banii mei (în calitate de donator) să ajungă în contul unui ONG cu fondatori magistrați și mai departe în buzunarul unor judecători/procurori care prestează activități pentru acel ONG?

În cazul în care eu ajung să am un dosar în instanță sau pe rolul unui parchet, magistratul care trebuie să-l soluționeze va judeca drept știind că banii mei au ajuns în buzunarul lui? Se va abține acel judecător să judece/instrumenteze acel dosar? În practică nu am auzit niciodată să existe un astfel de caz de abținere.

Și revenind la titlul postării, pot să-mi cumpăr un judecător/ procuror sau mai mulți?! Eu zic ca da. Și este foarte greu să demonstreze cineva legătura între donație și calitatea în dosar, mai ales când donațiile vin prin intermediul unui ONG din alt stat. Eu am găsit un astfel de circuit în care banii donați de susținătorii/simpatizanții (poate chiar și membrii) unor partide politice ajung în contul unui ONG fondat de un magistrat. Mai verificăm, mai cercetăm și vedem dacă sesizăm și autoritățile”, spune avocata Andreea Cerva.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.