Primăria Parva continuă cu investițiile menite să atragă turiștii în zonă, având în vedere faptul că este la doi pași de Parcul Național Munții Rodnei. Ultima atracție pe care o pregăteau autoritățile locale era o punte suspendată, care urma să coste nu mai puțin de 13 milioane de lei. Agenția pentru Protecția Mediului a spus NU investiției, lipsind avizul necesar din partea Gărzii Forestiere.
Primarul comunei Parva, Ioan Strugari, visează la o punte suspendată pe Valea Rebrei încă din 2020. Atunci, primarul numea această investiție „proiectul său de suflet”, care avea să pună Parva pe harta atracțiilor turistice din România.
Puntea turistică suspendată avea să fie amenajată chiar pe teritoriul Parcului Național Munții Rodnei, iar costurile sale erau estimate la acea dată la nu mai puțin de 13 milioane de lei.
„Sper să găsesc o sursă de finanțare, pentru că un astfel de obiectiv va avea un impact major asupra turismului din zonă. Această punte este unică în Europa, prin altitudinea la care se construiește. Mai sunt în Elveția sau Germania, dar la altitudinea de 120 m, 80 m, în timp ce noi ne propunem să o facem la 200 de metri”, declara în 2020, pentru un ziar local, primarul Ioan Strugari, care spunea că este visul său pentru mandatul ce avea să-l înceapă.
Puntea suspendată pe cabluri urma să aibă o singură deschidere, de 550 de metri și o lăţime de gabarit de 1,25 m. Amplasamentul punții urma să fie la ieșirea din localitate, oferind drept peisaj chiar comuna. Puntea urma să facă legătura între doi versanți, care delimitează Valea Rebrei.
Între timp, Ioan Strugari și-a terminat mandatul și a început încă unul, iar Parva tot nu are puntea suspendată unică în Europa. În 2020, autoritățile locale aveau finalizat studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv.
APM a spus NU punții suspendate de la Parva
Abia la mijlocul anului 2023, proiectul punții suspendate a ajuns și la Agenția Județeană de Protecția Mediului, pentru acordul de mediu. Luna aceasta, instituția a venit cu un răspuns pentru Primăria Parva și n-a fost unul favorabil.
Se pare că Primăriei Parva îi lipsea un aviz de la Garda Forestieră. Primăria Parva a avut la dispoziție doi ani să depună avizul respectiv la dosarul înregistrat la Agenția pentru Protecția Mediului și cum n-a făcut-o, APM BN a respins solicitarea:
„În urma analizării documentației depuse, a localizării amplasamentului în planul de urbanism și în raport cu poziția față de arii protejate, zone-tampon, monumente ale naturii, monumente istorice sau arheologice, zone cu restricții de construit, zona cosieră, Agenția pentru Protecția Mediului și Arii Protejate decide respingerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Punerea în valoare a peisajului montan din Parcul Național Munții Rodnei” Obiectiv – punte suspendată, propus a fi amplasat în localitatea Parva, intravilan, comuna Parva, județul Bistrița-Năsăud. Prin adresa nr. 7212/30.05.2023 s-a solicitat completarea documentației cu avizul favorabil al structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură în raza căruia se află amplasamentul proiectului, respectiv Garda Forestieră Cluj. Până la data prezentei nu s-a depus documentul solicitat”, explică APM Bistrița-Năsăud.
Parva este prima comună cu parc de aventură
Turismul se numără printre preocupările primarului Ioan Strugari de ani buni. În anul 2022, Parva devenea prima comună din județ care are un parc de aventură. Valoarea proiectului ajungea la un milion de lei. Parcul de aventură se întinde pe un hectar.
Parcul a fost gata în anul 2023 și a fost împărțit în două zone: una de picnic și una de aventură. Zona de picnic a fost dotată cu foișoare de lemn și grătare prefabricate.
Zona de aventură a fost dotată cu echipamente pentru cățărare, atât pentru adulți, cât și pentru copii, tiroliană și chiar biciclete care pot fi închiriate la fața locului. Acesta include și o punte suspendată peste podul Rebra.
Parcul este deschis zilnic și în weekend între orele 11:00 și 18:00. Cei care voiau să testeze elementele din parc aveau de scos din buzunare la acea dată 5 lei. Tot acolo, cei care ajuns pot juca tenis de masa.
Ioan Strugari visa și la un camping cu căsuțe, unde să se poată caza turiștii. Anul acesta, la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, a organizat și un referendum local în care i-a întrebat pe locuitorii comunei dacă își doresc așa ceva în localitate.
Cetățenii au fost întrebați dacă vor să se schimbe categoria de folosință a două loturi de teren amplasate în Parva, în suprafață de 25 de hectare fiecare, din categoria pășune în teren construibil cu destinații turistice. Ioan Strugari voia să reproducă în Parva modelul de la Băile Figa, unde au fost concesionate loturi de teren celor care au vrut să construiască pensiuni sau cabane.
Referendumul era valid, dacă se prezentau la urne cel puțin 30 % dintre locuitorii cu drept de vot din comună, adică în jur de 2000 de persoane, și evident votau pentru acest proiect. Se pare că locuitorii comunei nu și-au dorit mai multă agitație în comună și au votat împotriva acestei inițiative.
Potrivit procesului verbal privind centralizarea voturilor, la referendum au votat 931 de persoane, din totalul de 1.988 de alegători, adică aproximativ 47%. Dintre cei care au votat, 620 de alegători au spus NU inițiativei de a schimba categoria de folosință a pășunilor și doar 292 au votat pentru. 19 voturi au fost declarate nule.
Nu doar turismul se afla pe lista de priorități a primarului Ioan Strugari. Anul acesta, Parva a devenit prima comună care are o microhidrocentrală. Construcția acesteia s-a întins pe doi ani, iar MHC-ul ar urma să asigure producția de energie pentru consumul comunei.
A fost amenajată cu ajutorul fondurilor norvegiene și a costat 8,4 milioane de lei. Aceasta va alimenta Primăria Parva, căminul cultural, școala primară cu clasele I-IV, școala gimnazială, centrul de informare turistică, stația de tratare a apei potabile, stația de pompare, terenul de sport, dar și iluminatul public.
O asemenea microhidrocentrală a mai funcționat la Parva, până în primăvara anului 1977. În primăvara anului 1977 o viitură a distrus barajul și toată instalația energetică de acolo.
Primarul Ioan Strugari asigura că barajul nu va afecta cursul râului Rebra și nici populația de pești, întrucât se folosea un alt sistem mult mai prietenos cu mediul, nu ca celelalte MHC-uri din județ. Odată cu acest baraj s-a format și un luciu de apă de 700-800 de metri lungime, de care vor putea profita oamenii din zonă și turiștii. Microhidrocentrala este finalizată și urmează să fie inaugurată oficial anul acesta.
