Firma la care au apelat cei de la Apele Române pentru proiectul Colibița mai este implicată într-un proiecte eșuat, contestat și criticat în ultimii ani. Este vorba despre EPMC Consulting SRL, care a câștigat contractul de asistență tehnică pentru acordarea de sprijin în gestionarea și implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în Bistrița-Năsăud.

Unul dintre cele mai importante proiecte din județul nostru vizează lucrări de reabilitare a barajului de la Colibița și asigurarea malurilor râurilor din aval. Astfel, simultan ar urma să se desfășoare și lucrări de protecție împotriva inundațiilor, pe o lungime de aproape 20 de kilometri, pe râurile Bistrița și Șieu.

Acesta a și atras deja contestarea ONG-urilor de mediu, la mijlocul lunii trecute Coaliția Natura 2000 depunând o plângere la Ministerul Mediului, prin care cerea revocarea deciziei prin care Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud dădea undă verde acestui proiect.

Ecologiștii susțin că aceste lucrări ar distruge practic mai multe situri Natura 2000 care până acum au fost păstrate destul de bine. Potrivit estimărilor celor de la Administrația Bazinală Someș-Tisa, lucrările s-ar întinde pe 3 ani și ar costa aproape 50 de milioane de euro.

Ecologiștii spun că barajul trebuie reparat, însă spun că soluțiile propuse de Apele Române ar avea un impact negativ asupra naturii. Cei de la Apele Române spun pe de altă parte că proiectul a fost dezbătut și cu oficialii de la Bruxelles și că nu afectează mediul.

Proiectul respins la prima strigare, aprobat la a doua

Proiectul prevede ridicarea unor pereți de protecție a malului de 3-4 metri, tăierea de arbori și turnarea unor „paturi de beton” în albie. Această intervenție menită să protejeze populația de inundații este considerată de ecologiști violentă, în special pentru pești.

Impact negativ asupra mediului l-ar avea și consolidarea cu cutii de gabioane, care presupun amplasarea, pe fundul apei, a unor cutii din plasă de sârmă galvanizată umplute cu piatră de carieră, pentru prevenirea eroziunii.

Culmea, primul Memoriu de Prezentare nu a reușit să obțină acordul de mediu, în varianta din noiembrie 2018, impactul asupra mediului fiind considerat „negativ moderat”. În varianta prezentată doar o lună mai târziu, în decembrie 2018, impactul se modifică de la „negativ moderat” la „nesemnificativ”.

Studiul de evaluare a fost refăcut, iar în decembrie 2017, APM a emis un al doilea aviz, de data aceasta pozitiv, considerând că impactul asupra mediului este nesemnificativ. Abia după ce a obținut avizul pozitiv, Ministerul Apelor și Pădurilor a introdus proiectul în procedură de transparență.

În Memoriul de Prezentare atașat proiectului apar însă „modificări”, care reintroduc prevederile cu impact negativ din prima variantă, inițial respinsă de APM în noiembrie.

O firmă controversată a venit cu soluția tehnică

Potrivit jurnaliștilor de la PressOne, memoriul care se află și în dezbatere la Ministerul Apelor și Pădurilor, condus de ministrul bistrițean Ioan Deneș, a fost realizat de firma EPMC Consulting SRL, o firmă de consultanță din Cluj-Napoca, ce se află în spatele mai multor proiecte ale Ministerului Mediului.

Firma clujeană este condusă de Cristina Corpodean, soția social-democratului Silviu Corpodean, fostul director al Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. EPMC Consulting este practic fosta filială clujeană a KVB Economic, societate deținută de Sulfina Barbu, fostul ministru al Muncii din Guvernul Boc, și de Silvian Ionescu.

În anul 2011, EPMC Consulting, pe atunci KVB Economic, a câștigat contractul de asistență tehnică pentru acordarea de sprijin în gestionarea și implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Bistrița-Năsăud.

Este cunoscut faptul că proiectul pentru Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor a fost făcut prost, acest lucru fiind recunoscut în ultimii ani de nenumărați specialiști, inclusiv de către autoritățile județene și Ministerul Mediului.

După cum arăta și Gazeta de Bistrița în toamna anului trecut, depozitul de la Tărpiu a fost pur și simplu desființat în raportul Comisiei pentru Mediu a Senatului. Cum a arătat și comisia respectivă, gafele de proiectare și selectare a terenului au făcut ca proiectul să sufere o corecție de 4 milioane de lei.

Acești bani au mers pe înlocuirea celor 140.000 de metri cubi de argilă cu alta, adusă de pe teritoriul comunei Dumitra, de la o distanță de 12 kilometri față de depozit.

Groapa de gunoi de la Tărpiu a fost proiectată în plan înclinat, iar levigatul se adună gravitațional într-un colț. Pentru că nu s-au montat vane, ci doar niște dispozitive de cauciuc, exista riscul la acea vreme ca orice ploaie cu debit mare să producă deversarea levigatului și astfel zonă să fie poluată.

Autoritățile din Transilvania au lăsat consultanța pe mâna SRL-ului

Această firmă este în spatele mai multor proiecte similare. Printre ele se numără și asistența tehnică pentru sprijin managerial în implementarea proiectului Centrul de Deșeuri din Cluj, contract încheiat în 2011 cu EPMC Consulting.

În 2018, Primăria Cluj-Napoca achiziționa de la aceeași firmă un studiu de fundamentare privind oportunitatea delegării operării serviciilor de salubrizare, elaborarea documentației de atribuire, cu caiet de sarcini și clauze contractuale și asistență de specialitate pe perioada derulării procedurii de achiziție și suport în evaluarea ofertelor. De toate acestea s-a ocupat EPMC Consulting SRL.

Autoritățile județene din Sibiu au apelat la aceeași firmă pentru servicii de consultanță în vederea elaborării Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor, valabil pentru perioada 2019-2025.

EPMC Consulting SRL a fost înființată în 2008 și a oscilat între 4 și 8 angajați. Domeniul de activitate este activități de consultanță pentru afaceri și management.

Pentru anul 2017, SRL-ul a raportat o cifră de afaceri de 3,3 milioane de lei, cu un profit de 537.815 lei și datorii de aproape un milion de lei. În 2016, cifra de afaceri se apropia de 4 milioane de lei, iar profitul de 750.000 de lei.

Cel mai bine pare să o fi dus în 2015, când cifra de afaceri era de aproape 15 milioane de lei, iar profitul de 2,4 milioane de lei. Nu lipseau nici atunci datoriile, ajungând la 3,4 milioane de lei. După anul 2010, firma nu a înregistrat p cifră de afaceri mai mică de două milioane de lei.

1 COMENTARIU

  1. pai vedeti de ce nu se face mai nimic???? oriunde ai vrea sa construiesti ceva( si logic este sa te extinzi inclusiv in anumite zone sensibile din punct de vedere al naturii), apar ONG -uri care contesta! ba ca ursii, ba ca pestii, ba ca bufnitele! In mod cert este nevoie sa fie protejate vietatile si natura, fara doar si poate, dar cum sa faci asta facand in acelasi timp dezvoltare si extindere si constructie etc.????? ONG-urile ar trebui sa aiba niste solutii clare la care sa contribuim noi societatea civila, sa gaseasca solutia de protectie a naturii fara a impiedica dezvoltarea infrastructurii!!!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.