Aflat în libertate, fostul procuror Dan Grigore Dragoste cere socoteală SRI: Ulterior am înțeles că am intrat pe ”culoarele justiției”

203

La începutul anului 2018, fostul procuror turdean Dan Grigore Dragoste a fost eliberat condiționat, după ce a fost condamnat de  Înalta Curte de Casație și Justiție la șase ani de închisoare cu executare. Cu toate că în prezent este în libertate, procurorul dorește ca SRI să lămurească în ce anume a constatat cooperarea cu DNA – ST Cluj, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție circumscrisă dosarului penal în care a fost implicat. Pentru că Serviciul Român de Informații se ascunde, din nou, după veșnica expresie ”secret de stat”, judecătorii clujeni sunt nevoite să lămurească ”conflictul” dintre SRI și fostul procuror.

În anul 2006 Dănuț Grigore Dragoste, alături de tatăl său Dragoste Gligor, de Cioara Bogdan și de Chicinaș Aurel, au fost urmăriți penal și trimiși în judecată de procurorul DNA Elena Botezan, în prezent judecătoare la Curtea de Apel Cluj. În anul 2015, Dănuț Grigore Dragoste a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase ani de închisoare cu executare, după ce a fost acuzat de evaziune fiscală prin neînregistrarea în totul sau în parte a operațiunilor comerciale și veniturilor realizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, producere de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, marcare cu marcaje false a produselor supuse marcării și fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participației improprii. La începutul anului 2018, procurorul a fost eliberat condiționat, iar în vara aceluiași an, Dănuț Dragoste a dat în judecată SRI, după ce instituția nu i-a comunicat acestuia o serie de informații privitoare la dosarul penal în care a fost trimis în judecată de DNA-ST Cluj.

Concret, în mai 2018, procurorul turdean a cerut SRI și Direcției Județene de Informații Cluj să i se comunice următoarele: în ce anume a constatat cooperarea/cooperarea dintre SRI și DNA sau Parchetul de pe lângă ÎCCJ în instrumentarea dosarului în care a fost vizat și în evoluția lui ulterioară până la judecarea definitivă a cauzei; dacă a avut, respectiv, formulat sesizarea/înștiințarea despre fapte sau persoane fizice sau juridice în respectiva cauză, dacă a avut/ încheiat vreun plan de acțiune privind documentarea informativă a cazului penal sau comun cu organele judiciare, dacă documentele (datele, informațiile) obținute au fost puse la dispoziție și folosite ca probe de organele judiciare abilitate, dacă în cadrul acestor acțiuni au fost cuprinși Dragoste Grigore Dănuț, Dragoste Gligor, Cioara Bogdan Nicolae și Chicinaș Aurel, SC Alcoolprod SRL Turda, personal sau apropiați ai acestora, telefoanele fixe sau mobile ale acestora sau ale firmei Alcoolprod SRL Turda, dacă a avut vreo implicare directă sau indirectă sau sub orice formă, inclusiv protecția magistraților împotriva unor acțiuni de corupție, dacă vreunul dintre inculpați sau avocații acestora au fost supuși unor metode speciale de supraveghere sau cercetare sau alte mijloace specifice de obținere a informațiilor și probelor, dacă există în custodia sa documente suplimentare referitoare la cauza penală a  lui Dănuț Grigore Dragoste și în ce anume a constat cooperarea/colaborarea între SRI și Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție pe parcursul judecătorii cauzei. 

”Solicit aceste lucruri deoarece au fost declasificate protocoalele dintre SRI și Parchetul ÎCCJ și alte organe judiciare, din care reiese faptul că a existat o cooperarea între părțile semnatare. și având în vedere natura infracțiunilor cercetate și se indică în concret în ce consta, printre care crearea unor echipe operativ comune, mixte, informarea cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, acordarea de către ofițerii SRI a unei ”asistențe” tehnice de specialitate, specifice acțiunii de culegere de informații, asigurarea protecției magistraților și a verificării acestora privind accesul la informații clasificate, supravegherea cauzelor până la pronunțarea unei hotărâri definitive, îndrumări cum trebuia soluționată cauza etc.

Totodată, în spațiul media s-a probat și recunoscut existența unor hotărâri CSAT și planuri de acțiune și obținere de informații împreună cu organele judiciare, ANAF, Garda Financiară etc. în combaterea fenomenelor de evaziune fiscală și de corupție sau asimilate acesteia, împotriva combaterii încălcărilor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”, arată în cererea de chemare în judecată, Dănuț Grigore Dragoste, prin avocat Ioan Florian.

În iunie 2018, SRI a refuzat să-i comunice procurorului cele solicitate, motivând că activitățile SRI intră în sfera secretului de stat, ca atare informațiile și datele solicitate intră sub protecția informațiilor clasificate.

”Dacă protocoalele care au stat la baza desfășurării acestor activități au fost desecretizate, în mod logic și subsecvent sunt desecretizate și tot ceea ce s-a efectuat în baza acestor protocoale și a prevederilor legale indicate în ele”, se mai arată în cerere.

SRI: Acestea nu sunt informații de interes public

În întâmpinare, Serviciul Român de Informații spune că cererea de chemare în judecată este nefondată, un prim argument ce motivează refuzul instituției de a furniza informațiile solicitate este fundamentat pe faptul că acestea nu sunt informații de interes public.

”Colaborarea între Serviciul Român de Informații și alte instituții și autorități publice s-a realizat exclusiv în cadrul legal, astfel încât cooperarea Serviciului cu organele judiciare a reprezentat o îndeplinire, de către ambele părți, a obligației legale de a-și acorda reciproc sprijinul necesar în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege”, arată SRI.

”Serviciul Român de Informații are obligația de a pune la dispoziția organelor de urmărire penală, datele rezultate în derularea activităților specifice, în situația în care se conturează suspiciunea/presupunerea rezonabilă cu privire la săvârșirea unor infracțiuni (…).

Protocoalele în cauză vizează activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii combaterii și infracțiunilor contra securității naționale, obiectivele acestora referindu-se la schimbul de informații relevante și utile pentru îndeplinirea competențelor legal conferite fiecăreia dintre părți.

Totodată, menționăm că oferirea de informații despre date din documentele gestionate de către entitățile abilitatea excedează atribuțiile Serviciului nostru, intrând în competența instituției care derulează cercetările în cauză”, arată SRI.

Serviciul Român de Informații și-a mai motivat refuzul spunând că informațiile solicitate au caracter clasificat și mai mult, cererea a vizat activități ce intră în sfera de atribuții a altor instituții vizând modul în care s-a desfășurat procedura judiciară circumscrisă dosarului penal respectiv.

”Activitatea Serviciului Român de Informații nu are o natură judiciară, cadrelor instituției noastre fiindu-le interzisă, prin lege, efectuarea unor acte de cercetare și urmărire penală, în legătură cu care competența materială revine organelor de aplicare a legii. În conformitate cu dispozițiile propriilor legi de organizare și funcționare, Serviciul Român de Informații, Ministerul de Interne și Ministerul de Justiție precum și orice alte organe ale administrației publice sunt instituții cu competențe diferite ce nu se subordonează una alteia. În aceste condiții, instituția noastră nu poate da curs favorabil solicitărilor reclamantului de a-i fi comunicate diverse aspecte din dosarul penal indicat”, arată în încheiere SRI.

Judecătorul, sărac în vorbe

În 9 ianuarie 2019, judecătorul Rodica Tanțău de la Tribunalul Cluj a respins cererea de chemare în judecată formulată de Grigore Dragoste, constatând că reclamantul a primit răspuns la cererea adresată SRI, prin care s-a arătat că informațiile solicitate intră în categoria informațiilor clasificate. Mai mult, judecătorul motivează că cele susținute de Dragoste în respectiva cerere ”în sensul că protocoalele dintre SRI și parchetul ÎCCJ au fost declasificate, subsecvent fiind desecretizate și toate actele ce s-au efectuat în baza acestor protocoale, nu sunt fondate, întrucât din răspunsul pârâtului rezultă că informațiile solicitate intră sub incidența art. 12 din Legea 544/2004, SRI neavând obligația să detalieze aspecte concrete ce țin de împrejurarea dacă informațiile solicitate există, dacă au legătură cu protocoalele invocate și care este temeiul secretizării acestora”.

Se acuză interpretarea greșită a legii

Împotriva acestei sentințe, Dănuț Grigore Dragoste a formulat recurs. În motivarea cererii, acesta argumentează că instanța a apreciat și a aplicat greșit anumite prevederi și nici nu a ținut cont de o serie de decizii ale Curții Constituționale.

”Consider că instanța a interpretat și aplicat greșit prevederile art. 15 din Legea 182/2002 și a art. 12 din Legea 544/2004 și nu a ținut cont de regula interpretării prev art. 3 din Legea 182/2002, de alin. 5 art. 24 care interzice clasificarea ca secrete de stat în scopul ascunderii încălcării legii, a limitării accesului la informații publice, a restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime. Nu a ținut cont nici de prev. art. 33 din aceeași lege care interzice clasificarea informațiilor care prin natura sau conținutul lor sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționării justiției. De asemenea, nu s-a ținut cont nici de îndeplinirea condițiilor prevăzute în art. 12 lit. e) și f) din Legea 544/2004, cât și cele ale art. 13 din această lege care interzice că informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică să fie incluse în categoria informațiilor clasificate și acestea constituie informații de interes public.

Datele și informațiile solicitate nu sunt de interes pentru securitatea națională, ci sunt date judiciare, de interes pentru activitatea  de anchetă penală și procedură judiciară. Rezultatul anchetei penale și procedura penală nu pot fi periclitate deoarece nu mai sunt în curs, s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, nu sunt de natură a dezvălui sursa confidențială, nu se pune în pericol persoana și chiar secretizarea lor aduce atingere asigurării unui proces echitabil și interesului legitim al nostru la apărare și la un proces echitabil, fiind parte în dosar.

De asemenea, instanța apreciază greșit că informațiile sunt secretizate și nu are nicio relevanță faptul că protocoalele în baza cărora pârâta a obținut datele și informațiile au fost desecretizate, deoarece nu incumbă obligația pârâtului de comunicare, ori, chiar prin desecretizarea acestora nu mai există bază a existenței și a păstrării secretizării actelor subsecvente și, mai mult, prin decizia Curții Constituționale din 15 februarie 2019 s-a stabilit că protocoalele încheiate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă ÎCCJ cu SRI încalcă prevederile constituționale. S-a limitat numai la reținerea din conținutul răspunsului pârâtului că cele solicitate sunt clasificate, or, cererea mea nu a fost pentru că nu mi-ar fi răspuns, ci pentru că a refuzat să-mi comunice datele și informațiile despre activitatea sa judiciară necompetentă, a supravegherii unei activități comerciale și a uneia strict personale desfășurată în caza mea penală, a supravegherii procedurii judiciare, susținând că sunt clasificate. Or, instanța trebuia să vadă dacă, în cauză, informațiile sunt de interes pentru securitatea națională; dacă da, atunci dacă sunt de nivelul și consecința care necesită să fie protejate prin clasificare, apoi, dacă activitatea desfășurată de obținere a acestora era stabilită prin lege, dacă scopul clasificării nu a fost tocmai a ascunde încălcarea de lege penală și drepturile fundamentale, dacă nu ne-a creat o lezare a exercitării drepturilor și intereselor legitime și să observe că este interzisă clasificarea informațiilor pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționării justiției prin hotărâri CSAT și protocoale secrete.

Mai mult, în mod nelegal, a respins și cererea mea pentru ca pârâtul să depună actele solicitate la dosar, protocoalele încheiate și hotărârile CSAT, temeiul secretizării cu toate că erau concludente și utile la soluționarea cauzei.

Instanța  nu a ținut cont nici de considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 21/2018 care sunt obligatorii, unde se arată că accesul la informații clasificate poate fi refuzat de judecător, numai atunci când apreciază că aceasta poate conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau refuzul este strict necesar pentru apărarea unui interes public important sau poate afecta grav securitatea națională și numai judecătorul poate greva interesul public-jurisdicțional. Curtea a apreciat că protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare a acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil al tuturor părților și că restrângerea poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranței naționale, decizia de refuz a accesului la informații clasificate aparținând întotdeauna judecătorului (…)”, arată Dănuț Grigore Dragoste, prin avocat.

Fostul procuror Dragoste: Nici o probă în apărare nu mi-a fost admisă

În timp ce acest dosar se judecă la Curtea de Apel Cluj, un alt dosar a fost deschis în februarie 2019 împotriva Serviciului Român de Informații. În principiu, procurorul Dragoste și-a menținut cerințele exprimate anterior, menționând faptul că nicio probă în apărare nu i-a fost admisă.

”Inițial, legătura dintre mine și activitatea societății Alcool Prod SRL s-a făcut printr-o frază menționată la sfârșitul Raportului ANAF-Garda Financiară, făcută la solicitarea DNA-Cluj, prin care se afirma, fără ca la baza acesteia să stea vreo probă sau indicii temeinice, că și subsemnatul mă fac vinovat deoarece am avut diferite contribuții. Rezultă foarte clar ori rea-voință, ori că la baza acesteia au existat alte acte necunoscute mie, acte secrete. (…) Nici o probă în apărare nu mi-a fost admisă, tot ce aveam și invocam îmi era respins, neînțelegând ce se întâmplă și de ce nu mi se respectă drepturile, dar ulterior am înțeles că am intrat pe ”culoarele justiției” după cum se fac aprecierile în mass-media și că tot a fost monitorizat și controlat”, mai precizează Dragoste, prin avocat.

În schimb, în întâmpinare, SRI cere instanței să admită excepția litispendenței, invocând legea care spune că ”nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe”. Prin urmare, judecătorul Delia Marusciac de la Curtea de Apel Cluj a suspendat judecarea cauzei până se va pronunța o hotărâre definitivă în dosarul anterior.

Eduard Hellvig recunoștea echipele mixte SRI-DNA

Un lucru extrem de interesant a fost adus în atenție în acest dosar de către fostul procuror Dănuț Grigore Dragoste , făcând referire la afirmațiile pe care Eduard Hellvig le-a făcut în 2016 la bilanțul DNA pe anul 2015. Concret, însuși șeful SRI a recunoscut existența echipelor mixte SRI-DNA, ceea ce dovedește că SRI s-a implicat în activitatea luptei anticorupție, chiar dacă, aceeași instituție arăta în întâmpinare că Serviciul nu are o natură judiciară, fiindu-le interzisă prin lege efectuarea unor acte de cercetare și urmărire penală.

” Vă mărturisesc că nu am venit aici ca un invitat, ca un observator din afară. SRI este un membru al echipei care luptă împotriva corupției și vreau să vă felicit de la bun început pentru rezultatele obținute în anul 2015. Așadar, ne aflăm, și în acest an, în fața unui bilanț impresionant al DNA. Acest lucru cred că se datorează mai multor factori, dintre care unul esențial: opțiunea fermă a cetățenilor pentru independența actului de justiție, egalitatea în fața legii și combaterea corupției (…). SRI alocă resurse umane, resurse procedurale și tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituțional de succes.Acest standard de excelență profesională este replicat în toată țara. De aceea, vreau să îi asigur pe cei din structurile teritoriale ale DNA că la nivelul conducerii strategice a SRI acordăm o atenție deosebită manierei de cooperare la nivel teritorial (…)”, spunea Eduard Hellvig în anul 2016.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here