Motto:"Sunt convins că marile dezamăgiri se nasc din mari speranţe". (Vladimir Putin)
Tot cu aroganţa de mână? Sau cu vreo englezoaică din Chelsea (n.red. – e un cartier prin Londra, dacă nu ştiai), o englezoaică ce poartă numele unei frunze de coca. Auzi, Adriane, tot te mai crezi mare fotbalist, mare geniu al balonului rotund. Eu cred că nu eşti în stare nici măcar să-ţi sufli nasul în batistele alea scumpe ce ţi le cumpărai când trăgeai pe nară prin Picadilly, sigur, asta dacă foloseşti batistă. Poţi să foloseşti şi şerveţel, tot un fiţos rămâi. Adriane, umblă vorba că nu eşti bărbat, că ai avea o gheară în plus pentru toţi cei care nu-ţi cântă în strună. Ce să-ţi cânte: canţonete napolitane, ceva Pucini sau vreo operă-rock? Nu e cazul. Sunt sigur că îţi distrezi intelectul ascultându-i pe fraţii tăi Guţă, Florin cu nume de salam sau piticul ăla ciudat. Poate vrei să cântăm împreună? Şi tăcerea e un răspuns.

Adriane! Se spune că joci în "cizmă". Nu, tu nu joci în cizmă, tu joci ca o cizmă, deşi o faci pe bani grei. Se mai zice că eşti fotbalist român, că eşti căpitanul Naţionalei, că alături de Piţi, Contra, Raţ sau Marica aţi juca pentru culorile acestei ţări. Nu mai sunt sigur de toate acestea, măi Adriane. Eu cred că, uneori, cerneala din tatuaje se suie la cap. Aşa zic unii şi alţii, iar când eşti putred de bogat, infatuat şi plin de ifose, fotbalul devine un moft. Un biet şi nenorocit de moft. Prea plin de sine, Adriane! E bine când joci fotbal după ce te-ai tratat cu caviar şi Veuve Cliquet. E bine când joci miuţă pe o căruţă de coco. Când eşti ghiftuit, Adriane, mingea pare tot mai pătrată, iar terenul de fotbal un club de manele, de ăla pentru băieţi frumoşi ca tine. Câţiva ştiu şi eu!
 
Mă tot gândesc la voi, la generaţia asta de mari fotbalişti, care nu aţi citit nici măcar un rând, nici măcar o virgulă din "Marile Speranţe". De aia v-aţi bătut joc de ele.
 
Aud că ne-au bătut sârbii, că ne-au scos fotbalul din cap, că vom sta pe acasă, că de la Dunăre la Jiu, Piţi-i mare barbugiu. Cât despre antrenorat, mai bine discutăm despre femei, despre cocote, de alea ce o fac pe mulţi euroi, de maşini scumpe, de alea care vă stau prin parcările voastre. Măi băiatule, uite, am vrut să te mai întreb dacă ai jucat contra Serbiei, dar mi-am dat seama că ai jucat, ai evoluat, na, deşi doar maimuţele alea a marxistului Darwin au evoluat până au devenit oameni sau "viţe-versa"? Poate, iar asta Darwin nu o mai ştie, evoluţia lor s-a oprit în parcări sufocate de limuzine şi într-un magazin de fiţe. Dar, să revin – ai jucat contra Serbiei, din momentul în care s-a terminat cum s-a terminat. Îmi cer iertare, nu eşti singurul vinovat,
 
dar ce să fac dacă tu eşti Zeul, Căpitanul (Doamne, ce comparaţie idioată şi lipsită de orice sens), eşti marele fotbalist care se ocupă de filozofia jocului (acum chiar că râd cu lacrimi, auzi filozofia jocului), eşti tu, măi, acest fost copil de aur al fotbalului românesc. Amin… Avem echipă, avem valoare, avem pe dracu.
 
3-2 nici măcar zar de fugă nu e! Până data viitoare s-auzim numai de bine.

Alin Cordoş

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.