În judeţul Bistriţa-Năsăud au fost primite, în urmă cu 12 ani, trei aparate radiologice de tip Roentgen, printr-un program derulat de Ministerul Sănătăţii Publice şi Banca Mondială pentru dotarea centrelor de permanenţă din mediul rural din Rodna, Susenii Bârgăului şi Teaca. Acestea nu au fost folosite însă niciodată pentru că în aceste comune nu există medici radiologi.

Situaţia în 2008

Această problemă a ieşit la iveală la sfârşitul anului trecut, pentru că primarii s-au decis să arunce cele trei aparate din cauză că nu mai erau dispuşi să plătească suma de 1.000 de lei anual pentru întreţinerea spaţiilor în care stau aparatele. Unul dintre primarii care s-au arătat revoltaţi este edilul comunei Rodna, Alexandru Năşcan, care declara la vremea respectivă că dacă Autoritatea de Sănătatate Publică nu va prelua în cel mai scurt timp aparatul, el personal îl va scoate în stradă din clădire fiindcă imobilul urmează să fie vândut şi nimeni nu doreşte să preia aparatul”. Încă de acum trei ani tot cer să se ia aparatul acesta din comuna noastră. Oricum nu s-a făcut niciodată nimic cu el, şi numai ocupă spaţii aiurea. Am scris adrese şi la Bistriţa şi la Bucureşti. Au venit nişte domni care se ocupă de el, s-au uitat şi au plecat. Eu nu am altă soluţie decât să-l scot în stradă”, declara primarul comunei Rodna.
Acum un an dr. Anca Andriţoiu, şeful Direcţiei de Sănătate P Bistriţa-Năsăud propunea ca aparatul să fie preluat de Spitalul Orăşenesc Năsăud, dar s-a descoperit că această unitate avea deja unul mai performant. Ea a recunoscut că nu au fost folosite până atunci aparatele pentru că nu au fost medici radiologi care să le utilizeze. Potrivit declaraţiilor dânsei există patru medici radiologi în tot judeţul dintre care doi sunt pensionari. Se încearcă însă salvarea lor deoarece au fost cumpărate cu mulţi bani de la Banca Mondială.

Singura soluţie plauzibilă în veremea aceea era, ca acest aparat să fie preluat de alte spitale din zona. Sau ca judeţul să fie îmbogăţit cu mai mulţi medici radiologi.

Situaţia în 2009

Asta se întâmpla în luna septembrie din anul 2008, astăzi situaţia este neschimbată, aparatele stau nefolosite în spaţiile depozitate, iar medici de specialitate nu există. Primarul comunei Rodna, Alexandru Năşcan a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că, deşi a sesizat Ministerul Sănătăţii şi toate autorităţile în măsură să ia o decizie în legătură cu aparatele respective, de nenumerate ori, nici până azi nu s-a întămplat nimic. El spune că în ciuda faptului că totul a fost foarte mediatizat, cei în cauză nu au luat nicio măsură de protecţie în ceea ce priveşte aparatele radiologice. Cu aceeaşi situaţie se confruntă şi autorităţile locale din Teaca şi Susenii Bârgăului, unde, după nenumărate sesizări şi plângeri depuse la Autoritatea de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud, situaţia a rămas neschimbată, iar aparatele stau nefolosite până azi.

Mister elucidat

Gavril Bruj, directorul Unităţii Medico – Sociale Susenii Bârgăului a lămurit situaţia spunând că aparatele respective au fost finanţate prin fonduri europene, Phare, cu locaţie fixă şi din această cauză aceasta nu poate fi schimbată doar la expirarea celor zece ani prevăzuţi în contract.
Deşi au găsit doritori, care ar fi preluat aparatul respectiv, chiar şi din mediul privat, aparatele nu pot fi mutate decât după la expirarea celor zece ani.
Gavril Bruj a spus că se plăteşte o taxă pentru autorizaţia de deţinere la Comisia Naţională al Radiaţiilor, care este valabilă doi ani, valoarea acesteia fiind de 840 lei, sumă care este suportată de fiecare centrul medical sau primărie în custodia căruia se află aparatul respectiv.

Ce este de fapt un aparat radiologic?

Un aparat Roentgen este realizat dintr-un tub radiogen, un transformator de înaltă tensiune pentru crearea unei diferenţe de potenţial între electrozii tubului, un transformator de joasă tensiune pentru încălzirea filamentului tubului radiogen. De asemenea, aparatul Roentgen este prevăzut cu organe de reglaj şi măsură a tensiunii de accelerare, a curentului anodic, a timpului de expunere la radiaţii.
Astfel de aparate ocupă un spaţiu destul de mare, unde trebuie să li se asigure condiţii adecvate de depozitare, costurile anuale pentru întreţinerea unor astfel de spaţii fiind de 1.000 de lei în parte.
 
Riscurile iradierii

Indiferent de cât de performante sunt aceste aparate medicale, ele reprezintă un risc de luat în calcul atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi. În mod normal, în cazul unui examen radiologic, organismul este expus oricum unei doze de radiaţii. În cazul unei expuneri succesive, razele X favorizează şi determină apariţia cancerului.

 
De aceea, în investigaţia radiologică se pune problema dacă este neapărată nevoie de un astfel de examen şi care sunt riscurile pentru pacienţi.
Aşa stând lucrurile l-am întrebat pe Ioan Euceanu, reprezentantul Comisiei Naţionale pentru Controlul Radiaţiilor, care este de fapt pericolul de iradiere a aparatelor, însă acesta ne-a asigurat că nu există un astfel de risc decât din momentul în care sunt puse în funcţiune.

În loc de epilog

Deşi cele trei aparate stau nefuncţionale mai bine de 11 ani, ele ocupă spaţii care trebuiau amenajate special pentru întreţinerea lor şi a căror întreţinere costă bani. Spaţiile cu pricina, probabil, ar fi fost mult mai folositoare în alte domenii, altor instituţii, însă, nimeni nu poate face nimic.
O altă mare problemă este că nu există medici radiologi, sunt doar cinci medici în tot judeţul dintre care doi sunt pensionari.
Finanţate din fonduri Phare, aparatele nu pot fi mutate deocamdată din spaţiile în care sunt depozitate, şi de fapt unde ar fi urmat să funcţioneze, deşi s-au găsit doritori pentru a le achiziţiona.

Se pare că problema aparatelor radiologice nu poate fi rezolvată deocamdată. Să sperăm că la expirarea celor zece ani necesari ca să poate fi mutate din locul respectiv, autorităţile de sănătate le vor găsi o utilitate mai bună decât până acuma. Asta în cazul în care vor mai fi autorizate să funcţioneze.


Noemi Constantin

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.