Plenul CSM a validat raportul Inspecției Judiciare privind dosarele de la DNA cu magistrați. Documentul scoate la lumină numeroase ilegalităţi comise de procurorii DNA în dosarele în care erau vizaţi alţi magistraţi. Practicile enumerate în raport au constituit, potrivit CSM, factori de presiune asupra activităţii magistraţilor din întreaga ţară, care au afectat dreptul părţilor la un proces echitabil. Toate acestea au fost ”coordonate de la centru”, de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi şi adjuncţii acesteia.Practic, acest raport arată că la DNA a existat, într-un mod total lipsit de transparență, un serviciu special pentru anchetarea magistraţilor, care era sub comanda procurorului şef al DNA, numit politic. Cu toate acestea, încă se dorește desființarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), desfiinţare dorită şi de o serie de partide. Această manevră demască adevăratul obiectiv al acestora, de restauraţie a controlului serviciilor de informaţii şi a politicului asupra justiţiei.

Abuzuri și ilegalități sub Laura Codruța Kovesi la DNA

Echipa Inspecţiei Judiciare a efectuat controlul la DNA privind cauzele cu magistraţi în perioada 1 august 2018 –  15 martie 2019, iar verificările au vizat dosarele lucrate în perioada 2014-2018.Inspectorii judiciari au arătat în raport că, în perioada respectivă, DNA a soluționat aproape 2.000 de dosare privind 3.420 de magistrați.

Cele mai grave constatări din raport:

Nu au fost respectate condițiile legale de solicitare a mandatelor de supraveghere tehnică.

–  Au existat situații în care a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la o instanță necompetentă material, în condițiile în care nu era începută urmărirea penală in rem pentru fapte care să atragă competenţa respectivei instanţe.

– Au existat cazuri de nerespectare a condițiilor legale privind autorizarea provizorie de către procuror a unor măsuri de supraveghere tehnică. Deşi art. 141 alin. (3) din Codul de procedură penală prevede un termen de 24 de ore pentru ca procurorul să prezinte judecătorului de drepturi și libertăți ordonanțele de supraveghere, s-au descoperit şi cazuri în are acest lucru s-a întâmplat după 3 ani și 6 luni de la emitere. Mai mult, nu s-au distrus procesele verbale de redare a interceptărilor efectuate în baza ordonanțelor de autorizare cu titlu provizoriu ce au fost infirmate de judecătorul de drepturi și libertăți.

– S-au constatat situații în care, prin constituirea unor dosare noi vizând, în esență, aceleași fapte cercetate într-un dosar anterior, s-a solicitat de către procuror și s-au obținut mandate de supraveghere tehnică vizând magistrați, cu depășirea duratei legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică. S-au creat, astfel, situații în care, pentru aceleași fapte, un magistrat a fost supravegheat în baza a două măsuri de supraveghere tehnică a căror durată curgea în paralel, vizând aceleași acuzații sau, pentru aceleași fapte, fiind supravegheat, consecutiv, pe o durată totală ce depăşeşte perioada prevăzută de art. 144 alin.(3) Cod procedură penală. Exemplu: judecător care a făcut subiectul unor măsuri de supraveghere tehnică o perioadă cumulată de 270 de zile.

2. Informațiile obținute din supravegherea tehnică în cauzele cu magistrați au fost transmise și unor unități militare din cadrul SRI

  • Au existat şisituaţii în care autorizațiile emise în cauză de către instanță au fost puse în aplicare de SRI, în baza protocolului de cooperare SRI-PÎCCJ.

Exemplu: Dosar nr. 635/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală trimis ulterior la DNA – ST Oradea, unde a fost înregistrat sub nr. 13/P/2016 – dosar în care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a fost subiectul a patru mandate de supraveghere tehnică.

La dosarul cauzei au fost identificate mai multe adrese ale Direcției Naționale Anticorupție – Structura Centrală Serviciul Tehnic, toate sub semnătura procurorului șef direcție Laura CodruţaKovesi, prin care se solicita ca traficul rezultat în urma punerii în aplicare a încheierii și autorizației instanței să fie înaintat săptămânal, în vederea efectuării în condiții optime a urmăririi penale și se desemnează în calitate de beneficiari secundari ai interceptărilor dispuse două unităţi militare din cadrul SRI.

Tot la dosarul cauzei a fost identificată o adresă a procurorului șef direcție  Laura CodruţaKovesi către o unitate militară a SRI, prin care, în temeiul competențelor legale și al Protocolului de cooperare dintre Serviciul Român de

  • Au existat situații în care exploatarea informațiilor obținute ca urmare a punerii în executare a autorizațiilor de interceptare s-a realizat după o perioadă semnificativă de timp, chiar şi 5 ani.
  • Înregistrarea dosarelor la Structura Centrală a DNA  pentru o zi, în vederea obținerii de interceptări pe magistrat, și trimiterea în aceeași zi la unitatea de parchet (structură teritorială) unde se aflau în instrumentare, și reînregistrarea dosarului sub un alt număr cu ocazia prelungirii mandatelor de supraveghere tehnică.
  • Lăsarea unor cauze în nelucrare perioade semnificative de timp (chiar şi 5 ani); la polul opus, s-a identificat şi o soluție dispusă după 12 zile de la sesizare, într-o cauză vizând şi un procuror DNA.
  • Necomunicarea soluțiilor de clasare magistraților vizați, inclusiv în situația în care au fost audiați în cauză ca martori, având cunoștință de aspectele cercetate.
  • Necomunicarea măsurilor de supraveghere tehnică magistraților vizați.
  • Solicitarea de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de stadiul de soluționare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații – potențial factor de presiune.

Discuții contradictorii între membrii CSM

Discuția în plenul CSM pe marginea raportului Inspecției Judiciară fost amplă, în care unii dintre membri au menționat că documentul conține abuzuri grave, iar alții au comentat cifrele vehiculate în spațiul public.

Gabriela Baltag (judecător): „Am citit și recitit acest raport al IJ și am descoperit de fiecare dată lucruri pe care prima dată nu le-am văzut. (…) Am fost marcată de încercarea noastră de a nu recunoaște că lucrurile nu au stat bine ani de zile.

Știu că este tendința de a ne apăra unii pe alții. (…) E momentul să lăsăm obiceiurile deoparte, deoarece societatea așteaptă corectitudine. (…)

Noi, după atâția ani, nu vrem să orbim despre acest aspect, cum nu vrem să vorbim la 30 de ani de la căderea comunismului – 30 de ani, când SRI nu mai putea să aibă competențe pe cercetarea penală, unde suntem cu acest SRI? Ne uităm în raportul IJ și găsim dovezi ca acest SRI făcea acte de urmărire penală”.

Lia Savonea, șefa CSM: ”Judecătorii care au făcut obiectul dosarelor – și procurorii – au fost supravegheați tehnic în perioada asta, mulți dintre ei”.

Mihai Bălan (judecător) îi răspunde: ”Cu autorizarea instanței”.

Lia Savonea continuă: ”Nu putem să spunem că doar au fost dosare deschise și nu s-a făcut nimic. Tocmai faptul de a sta o perioadă atât de mare și de a nu se face acte sau a se face periodic anumite acte e o tehnică de a agăța: poate judecătorul vreodată, cine știe, îmi dă o soluție care nu îmi e favorabilă.

Ați spus că mandatele au fost aprobate de judecători. Este adevărat, eu însămi am făcut lucrul acesta de multe ori. (…) Te pronunți pe ce îți aduce procurorul, pe baza dosarului pe care ți-l prezintă. (…)

Eu nu spun că nu a fost justificat să fie anchete împotriva unor magistrați. Nimeni nu dorește lucrul acesta, să avem magistratură coruptă. Ce nu-mi doresc este să am o magistratură timorată. Judecători timorați care nu pot să facă justiție. Pentru că, în timp, a auzit ce a pățit colegul. Sau i s-a luat dosarul.

Lucrurile astea s-au transmis subliminal. Vă mai spun ceva, fără să vă supărați (către Mihai Bălan – n.red.): tentația de a pune presiune pe judecători eu am văzut-o cu cât judecătorul era la instanțe superioare, cu atât mai mare. Să credeți lucrul acesta”.

Mihai Bălan: ”Nu generalizez și nici nu elimin eventualele nereguli care se regăsesc în activitatea unui parchet”.

La rândul sau, judecătorul Andrea Chiș a spus ca numărul mare de dosare cu magistrați poate reprezintă rezultatul plângerilor depuse de justițiabili.

Andrea Chis (judecător): ”Aceste cifre vehiculate apropo de numărul de judecători cercetați se pun într-o cheie că, de fapt, toți judecătorii din țara asta trăiau sub sabia lui Damocles pentru că aveau dosare la DNA. Cred că lucrurile nu stau așa. (…) Mama m-a întrebat o dată: ‘Tu ai avut dosar penal?’ Da, bineînțeles. Toți am avut. Daca am întreba judecătorii, o să spună că la un moment dat s-au formulat plângeri. (…) Dacă există un dosar penal sau un dosar disciplinar nu înseamnă că acel judecător a fost neapărat tracasat.

Uneori, nici nu ai știut de dosar penal, pentru că nu ai fost chemat. (…) Cred că acei procurori sau judecători care au săvârșit abuzuri trebuie cercetați. Penal sau disciplinar. Dar disciplinar e târziu să-i cercetam, pentru ca am avut o Inspecție care doarme, cu doi șefi care, în loc să fie sancționați, au fost gratulați de acest CSM”.

Procurorul Cristian Ban a comentat și cifrele vehiculate în spațiul public cu privire la dosarele cu magistrații.

Cristian Ban: ”Avem în față un raport al Inspecției Judiciare – plecând de la premisa că nu conține erori factuale, eu constat că presupuse nerespectări ale normelor procesualeși materialeîn primul rând ori întârziere în soluționare – cele mai multe. Mai sunt altele care, într-adevăr, pot îmbrăca și altă formă de răspundere.

Consider că dosarul fostului procuror general Tiberiu Nițu a fost o eroare a acestei structuri specializate de parchet. Însă aceste erori pe care inspectorii judiciari le constată sunt punctuale. Apreciez ca neajunsurile constatate nu pot fi caracterizate de natură a constitui un factor de presiune a judecătorilor la nivel sistemic, generalizat.

Pe de altă parte, nu pot să nu pun douăîntrebări: Unde sunt în acest raport reliefate sutele și miile de magistrați interceptați, așa cum s-a rostogolit de luni de zile, poate chiar de ani, în spațiul public? Realitatea este că nu au fost mii de magistrați, ci 166 în 5 ani, ce reprezintă o medie de 33 de magistrați pe an.

A doua întrebare: Unde e procentul de 70% de dosare create ca urmare a sesizărilor din oficiu? Cifrele vehiculate de fostul șef al SIIJ (Secția Specială – n.red.). Realitatea e că nu sunt 70% din oficiu, ci 10% din oficiu”.

Lia Savonea intervine: ”Scandalos de multe”.

Cristian Ban continuă: ”Scandalos de mare diferența. Eu nu pot fi de acord cu manipulările, cu propaganda care, de cel puțin 3 ani, se desfășoarăîn sensul discreditării întregii activități a DNA și a tuturor celor 150 sau câți sunt procurori din unitate. Cei care au greșit trebuie să răspundă.

Noi nu am ținut niciodată pe cineva în brațe, ca Secție pentru procurori. Nu pot fi de acord ca aceste pretinse abuzuri să fie pretext de factorul politic în sensul înființării unei structuri de parchet paralele”.

1 COMENTARIU

  1. NOI ne chinuim din rasputeri sa aratam ” lumii ” CATE NEREGULI SI CATE ILEGALITATI SI ABUZURI A FACUT ACEASTA doamna PROCUROR … SI PE STRAINI II DOARE FIX INVERS, BA AU si NUMIT-O ” procuror general al UE ” ! Deci, sa intelegem ca de fapt asta trebuie sa se intample in aceasta (M) … UE ?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here