După circa cinci luni și jumătate de la pronunțare, Judecătoria Bistrița a reușit în sfârșit să redacteze motivarea sentinței din dosarul lui Niculaie Turja, bărbatul care se războiește cu Primăria Bistrița Bârgăului, după ce administrația locală s-a instalat pe un teren de-al bârgăuanului și a construit acolo o groapă de gunoi de grajd. Între timp, polițiștii au în lucru un dosar de cercetare penală pentru abuz în serviciu și neglijență în serviciu, cu privire la ceea ce i s-a întâmplat lui Niculaie Turja.

Instanța s-a pronunțat pe fond în data de 21 august 2020, când i-a dat dreptate lui Niculaie Turja, bărbatul reușind să demonstreze, cu ajutorul unei expertize judiciare de specialitate faptul că terenul pe care Primăria Bistrița Bârgăului a construit groapa de gunoi de grajd îi aparține de fapt lui. 

În plus, bârgăuanul a depus și o plângere la DNA împotriva administrației locale, respectiv a primarului Vasile Laba, pe care îl acuza de abuz în funcție și fals. Procurorii însă, s-au spălat pe mâini, spunând că faptele nu există. De fapt totul atârna de o expertiză judiciară dispusă de instanță în dosarul civil aflat pe rolul Judecătoriei Bistrița, care însă la momentul efectuării plângerii penale nu era încă întocmită. Drept urmare, procurorii l-au expediat pe Turja să își rezolve problemele în instanța de civil, fără să îi intereseze dacă în cauză s-au efectuat falsuri sau vreun abuz în funcție de cei reclamați de bârgăuan. Asta în condițiile în care administrația locală a fost avertizată de Niculae Turja că locația vizată pentru realizarea gropii de gunoi de grajd se află pe proprietatea sa, nu pe cea a comunei. Însă, în loc să verifice dacă nu cumva s-a greșit atunci când a fost identificat amplasamentul, primarul Vasile Laba a ținut una și bună: terenul este al comunei.

Menționăm că sentința pronunțată de Judecătoria Bistrița nu este definitivă și, cu toate că au trecut aproape 30 de zile de la comunicare, până acum nu a fost atacată în apel de Primăria Bistrița-Bârgăului, cel puțin până la închiderea ediției.

Reclamantul are calitate procesuală activă

Dar să vedem ce arată instanța în motivare.

Astfel, Niculaie Turja a arătat în instanță faptul că este proprietarul imobilului în suprafață de 2.430 mp, identificat cu numere top precise în cartea funciară. Mai mult, bărbatul a precizat că dreptul de proprietate a fost înscris în cartea funciară în baza unei sentințe civile din 1997, pronunțată de Judecătoria Bistrița, fiind vorba despre un teren de peste 7.000 mp, care îi aparține lui și altor două rude. De cealaltă parte, administrația locală bârgăuană a susținut că Turja nu are calitate procesuală activă, deci nu are vreun interes în cauză, însă instanța nu a fost de acord cu asta.

“Reclamantul este fiul proprietarului tabular Turja Nicolae, calitatea de moştenitor fiind recunoscută prin sentinţa civilă nr. 8159/15.10.2013 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul civil nr. 5721/190/2006. 

Acţiunea ce face obiectul prezentei cauze se referă la imobilul teren, situat în comuna Bistriţa Bârgăului, ridul Bridireasa, în suprafaţă de 2.476 mp, care potrivit susţinerilor reclamantului ar fi fost ocupată fără drept de pârâta Comuna Bistriţa Bârgăului. 

Din cuprinsul extrasului de carte funciară nr. 27409, rezultă că pârâta şi-a înscris dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2.476 mp teren extravilan, în temeiul unui înscris sub semnătură privată nr. 13/21.04.2016. 

În referire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtă, instanţa reţine că potrivit definiţiei doctrinară, calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana pârâtului şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă). În cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală activă aparţine celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv.

Particularizând pentru ipoteza acţiunii în revendicare imobiliară, calitatea procesuală activă revine reclamantului, proprietar neposesor, lipsit de atributele dreptului de proprietate spre a cărui valorificare tinde prin exerciţiul acţiunii, iar calitatea procesuală pasivă aparţine pârâtului, posesor neproprietar sau detentor precar. 

În cauză, contrar susţinerilor pârâtei, reclamantul justifică o calitate procesuală activă, în virtutea calităţii sale de moştenitor al defunctului Turja Nicolae, proprietar al bunului revendicat, motiv pentru care excepţia invocată de pârâtă urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.”, se arată în motivare.

Expertiza topo a scos la suprafață adevărul

De asemenea, după ce a consultat expertiza judiciară topografică întocmită de către expertul desemnat chiar de instanță, aceasta a ajuns la concluzia că Niculaie Turja are dreptate.

“Pe fondul cauzei, instanţa reţine că, acţiunea în revendicare reprezintă acea acţiune în justiţie prin intermediul căreia reclamantul – care se pretinde proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia – solicită instanţei să i se recunoască dreptul său exclusiv de proprietate asupra bunului, cu consecinţa obligării pârâtului – care stăpâneşte bunul respectiv – la restituirea acestuia. Acţiunea în revendicare este o acţiunea reală deoarece ea se exercită împotriva oricărei persoane care deţine bunul respectiv, cu orice titlu, şi, totodată, este o acţiune petitorie întrucât, prin intermediul ei, se urmăreşte apărarea unui drept real – dreptul de proprietate. Pornind, aşadar, de la conceptul şi natura juridică a acţiunii în revendicare, apare cu evidenţă faptul că, în cadrul acesteia, fiecare dintre părţile implicate va trebui să indice şi să depună titlul (temeiul) în baza căruia pretinde anumite drepturi cu privire la bunul revendicat. Potrivit art. 563 C.civ, «proprietarul unul bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri dacă este cazul. Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil cu excepţia cazurile în care prin lege se dispune altfel» . 

Astfel, pentru admiterea unei asemenea acţiuni instanţa reţine că reclamantul trebuie să demonstreze că deţine un bun cu titlu de proprietate şi că pârâtul, prin acţiunile sale, i-a nesocotit acest drept şi solicită instanţei restabilirii ordinii de drept. În cauză, instanţa a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitate topografie pentru a se constata temeinica susţinerilor reclamantului, prin care a arătat că pârâta a ocupat o suprafaţă de 2.746 mp din dreptul de proprietate asupra imobilului-teren. 

În cuprinsul raportului de expertiză, expertul desemnat Opre Cosmin Alin a conchis asupra următoarelor aspecte esenţiale: 

«În urma măsurătorilor topografice efectuate împreuna cu părţile din dosar prezente la măsurători mai exact în locul denumit toponimic RIDUL BRIDIREASA ( DEALUL BRIDIREASA) și locul denumit toponimic VALEA ALBULUI ( DEALUL ALBULUI) cât si in urma studierii planurilor de carte funciara concretuale cu numere topografice a copiilor si extraselor de carte funciara anexate prezentului raport de expertiza cât și a Dosarului de CF 19494 din 25-04- 2016 reiese ca documentaţia topo cadastrala care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate asupra terenului imobil având numărul cadastral 27409 Bistriţa Bârgăului din CF 27409 Bistriţa Bârgăului din punct de vedere tehnic al identificării exacte a numerelor topografice este total eronată. Având în vedere că terenul imobil cu nr car 27409 Bistriţa Bârgăului având proprietar tabular Comuna Bistriţa Bârgăului conform Cf electronic 27409 Bistriţa Bârgăului, nr. cad. ce provine din dezmembrarea nr top.2748/2, nr. top 2793 și nr top. 2801 din Cf vechi 501 Bistriţa Bârgăului,executantul trebuia să cunoască planul de carte funciara cu numere topografice a Comunei Bistriţa Bârgăului mai ales ca 1-a ataşat la lucrarea din Dosarul de Cf.19494 din 25-04- 2016 și unde se poate observa ca zona unde a făcut identificarea faptică a terenului s-ar afla în RIDUL SIMEGEA. Concluzie total eronată, numerele topografice respective aflându-se în cu totul alta zona mai exact in RIDUL DEALUL ALBULUI, iar identificarea faptică (pe teren) a imobilului teren s-a făcut în RIDUL BRIDIREASA ( DEALUL BRIDIREASA) . Totodată, datorită acestei interpretări defectuoase a planului de carte funciara cu numere topografice, dar mai ales a identificării greşite a locaţiei și amplasamentului imobilului a dus la suprapunerea atât scriptică, cât si faptica a imobilului cu nr cad. 27409 Bistriţa Bârgăului peste imobilul proprietatea reclamantului Turja Nicolae imobil ce se afla în RIDUL BRIDIREASA. Ba mai mult locaţia indicată de către reprezentantul pârâtei, de unde ar începe proprietatea Comunei Bistriţa Bârgăului (nr. top 2748/2/2 , 2793,2801) se afla la distanța de 2650 metri liniari faţă de amplasamentul actual, locaţie, care si aceasta este eronată deoarece mi s-a indicat inclusiv proprietatea lui Bertel Macedon (nr. top 2748/2/1 ,2770/1 ,2770/2)». 

În raport de aceste concluzii, reţinând totodată faptul că părţile nu au formulat obiecţiuni împotriva raportului de expertiză, cererea pârâtei de efectuare a unei noi lucrări de expertiză fiind tardiv formulată, instanţa consideră că cele stabilite de expert sunt veridice şi va admite acţiunea în revendicare formulată de reclamant”, a precizat instanța în motivare.

Să fie doar erori la mijloc sau a fost făcut totul cu bună știință?

Reamintim că același expert a mai arătat în documentația depusă la dosarul cauzei atât proveniența terenului în suprafață de 2476 m.p. , dar și cum s-a făcut dezmembrarea numerelor topografice 2748/2/2/2 (pășune), 2793/2 (pășune), 2801/2 (pădure), acestora fiindu-le schimbată categoria de folosință în fâneață în dosarul nr. 1949/25.04.2016.

“În documentația topo-cadastrală nr. 19494 din 25.04.2016 NU ESTE MENȚIONAT ACTUL în baza căruia cele trei parcele de teren cu numerele topografice 2748/2/2/2, 2793/2, 2801/2 și-au schimbat categoria de folosință din pășune și pădure în fâneață.

Ca și o curiozitate îmi pun întrebarea cum de în același Dosar 1949 de CF din 25.04.2016 a fost posibil să se efectueze atât operațiunea de înscriere în cartea funciară, cât și operațiunea de dezmembrare a numerelor topografice la care am făcut referirea de mai sus?”, a mai subliniat expertul, acesta mai arătând totodată faptul că, la dosarul respectiv nu este atașat carnetul de teren, dar nici inventarul de coordonate a unor puncte și nu s-a făcut schița de repeaj a acestora, deși memoriul tehnic a fost întocmit de un expert autorizat, respectiv de SC MOCO PRODCOM SRL, prin Bruj Guțiu Ovidiu.

Bani de la Banca Mondială, “îngropați” aiurea! Cine plătește acum?

În 2017, Primăria Bistriţa Bârgăului era singura administraţie locală din judeţ care avea în implementare un proiect privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi (gunoi de grajd). În fapt, la acea vreme, la Bistriţa Bârgăului urma să fie amenajată o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, dar și să fie achiziţionate o serie de utilaje necesare transportului şi gospodăririi respectivului gunoi.

Valoarea proiectului a fost de 1,495 milioane lei, din care cofinanţarea Primăriei Bistriţa Bârgăului a fost de doar 74.751 lei, finanţarea fiind făcută de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în urma unui împrumut la Banca Mondială.

Au fost achiziţionate o serie de utilaje:un încărcător frontal, un tractor, o cisternă vidanjă, două remorci şi o maşină de împrăştiat gunoiul, valoarea achiziţiilor fiind de aproximativ 530.000 lei.

Celelalte fonduri au fost folosite pentru amenajarea platformei comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd.

Iniţial, primăria condusă de Vasile Laba a vrut să amplaseze această platformă pe o păşune comunală care se afla însă pe teritoriul cadastral de la Tiha Bârgăului. Fostul primar de la Tiha, Vasile Dologa, nu a acordat avizul de construcţie, iar proiectul a fost blocat temporar.

Și totuși… se anchetează!

Chiar dacă Niculaie Turja nu a fos luat în seamă până acum de către organele de cercetare penală, totuși, potrivit surselor Gazeta de Bistrița, polițiștii din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud s-au apucat de anchetat acest caz. Ancheta fiind doar la început, se derulează IN REM, adică pe faptă, respectiv abuz în serviciu și neglijență în serviciu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here