Vocea poporului s-a facut auzita: Nu vom mai avea centură prin Padurea Codrisor!

O adevărată lovitură socială a avut loc la Bistriţa, săptămâna trecută, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local. Dezbaterea amplă care a avut loc a fost convocată la iniţiativa consilierilor liberali, care au dorit clarificarea situaţiei privind Centura Bistriţei, prin intermediul proiectului „Varianta Ocolitoare a Municipiului Bistriţa”, proiect derulat împreună cu Variantele Gheorgheni şi Miercurea Ciuc. La această şedinţă au participat şi factorii direcţi implicaţi în derularea proiectului, respectiv ingineri şi directori de la S.C IPTANA S.A (proiectantul centurii). Aceştia au fost invitaţi să prezinte în faţa consilierilor locali dar şi a zecilor de cetăţeni revoltaţi, variantele de traseu studiate pentru Bistriţa. De asemenea, au venit la Bistriţa şi reprezentanţi ai CNADNR care însă nu au mai stat să dea faţă cu oamenii revoltaţi, ;i au participat doar la o întâlnire cu administraţia locală care a avut loc şedinţei extraordinare.
Timp câteva luni bune, proiectantul a lucrat pentru Varianta II Sud a centurii, pentru aşa zisul drum ocolitor, pe un traseu care brăzdează Pădurea Codrişor, şi trece pe deasupra ştrandului municipal. Această variantă nu a primit acordul de Mediu, iar certificatul emis de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost retras. Singurul susţinător înverşunat a fost şi a rămas doar primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu. Aflându-se în situaţia de a se pierde finanţarea europeană pentru acest proiect, consilierii locali au convocat de urgenţă o şedinţă extraordinară prin care să se clarifice odată, situaţia drumului de centură. Surpriza cea mare a venit însă de la zecile de bistriţeni care au invadat sala de şedinţe a primăriei, fiind vorba de acei cetăţeni care urmau să fie afectaţi de traseul Centurii de Sud. După o luptă crâncenă de argumente şi contraargumente, de justificări mai mult sau mai puţin concrete, de cifre şi detalii din partea celor de la Bucureşti, Consiliul Local a hotărât şi a votat cu 14 voturi pentru: Bistriţa va avea un drum de centură fie pe la nord, pe traseul actualei centuri din zona industrială, fie pe sud de oraş, dar pe un traseu diferit, respectiv pe la Monariu şi Budac, o variantă într-adevăr ocolitoare, dar mai scumpă. Decizia finală o va lua însă beneficiarul proiectului, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumul Naţionale din România ( CNADNR), care va trebui însă să ţină cont de decizia Consiliului Local Bistriţa, întrucât un Plan Urbanistic Zonal pentru Centura de Sud prin Pădurea Codrişor, necesar obţinerii autorizaţiei de construcţie, nu mai are nicio şansă să fie aprobat.

Domnii de la Bucureşti, cu dare de samă la Bistriţa

Cu toate că, o hotărâre de Consiliu Local nu se impune în cazul drumurilor naţionale, reprezentaţii CNADNR şi IPTANA au bătut sute de km şi au venit săptămâna trecută la Bistriţa, după ce, consilierii locali le-au solicitat să prezinte public variantele de traseu studiate pentru Varianta Ocolitoare Bistriţa. Inginerul Valeriu Manolache a precizat că firma de proiectare IPTANA a studiat trei variante de traseu, iar în cele din urmă a fost selectată Varianta II Sud, prin Pădurea Codrişor, în urma analizei fiecărui traseu în parte. Potrivit lui Manolescu, varianta Nord, actuala centură a Bistriţei, ar fi fost exclusă întrucât nu este ocolitoare şi parcurge 10 km de zone locuite, iar costurile sunt mici. „Am studiat mai multe variante de traseu la Bistriţa. Au fost trei variante. Varianta Nord, care urmăreşte traseul centurii existente pe 7,2 km şi apoi este prelungită cu 5 km de drum nou, până la intrarea în localitatea Livezile. Varianta II Sud, cea care a fost în final aprobată, pleacă din DN 17, înainte de localitatea Viişoara, o ia pe la sudul municipiului, intră în intravilan, traversează Dealul Codrişor, se aşează pe malul Bistriţei, traversează Drumul Judeţean către Jelna şi apoi drumul comunal către Ghinda, şi după ce se înscrie iarăşi în lunca Bistriţei, se încheie înainte de localitatea Livezile. A treia variantă de traseu studiată a fost cea dispusă pe traseul viitoarei autostrăzi Jucu – Dej – Bistriţa – Suceava, care merge în lungul pârâului Şieu, trece pe lângă localităţile Budacu de Jos, Jelna, apoi traversează un front compact de dealuri, şi se înscrie iarăşi în DN 17. Am studiat prima dată Varianta III care este cea mai lungă, şi are cu opt km în plus. Este foarte scumpă, iar beneficiile pe care le-ar aduce această variantă, sunt mult mai mici decât costul ei. Din această cauză, această variantă a fost ştearsă. Ca atare, am analizat comparativ celelalte două variante, Nord şi Sud. Din punct de vedere al costului, Varianta Nord e mai ieftină. Totuşi, Varianta Nord nu este o variantă de ocolire, în adevăratul sens al cuvântului. Varianta Nord trece din 12 km total, pe 10 km, prin zone locuite. Şi Varianta II Sud trece prin zone locuite, dar comparativ cu varianta Nord, traversează pe 5 km zone locuite”, a spus Manolache.
Proiectantul a susţinut în continuare că în cazul Variantei Sud ar fi demolate doar trei case şi defrişate 3,8 hectare din Pădurea Codrişor. „O altă deficienţă a Variantei Sud este defrişarea a 3,87 hectare din Pădurea Codrişor. Ne-am fi dorit alt traseu, dar configuraţia terenului nu ne permite. În compensare vor fi făcute împăduriri pe o suprafaţă mai mare”, a spus inginerul, în timp ce oamenii din sală huiduiau. Pentru Centura Nord însă, singurul contraargument forte a fost acela că ea nu este ocolitoare, ceea ce este valabil şi pentru centura de Sud. Somaţi să dea şi sume nu doar argumente plauzibile, reprezentanţii IPTANA au susţinut că varianta de nord ar costa 65 de milioane de euro, varianta de sud ajunge la 109 milioane de euro, iar a treia varianta, pe la Monariu (eliminată deja) ar costa circa 250 de milioane de euro.

Vox populi, vox dei !

Cetăţenii care au participat la şedinţă spun că nu vor fi niciodată de acord cu un drum de centură prin Pădurea Codrişor. „Am venit aici pentru că nu suntem de acord să se facă centura pe la Sud, prin Pădurea Codrişor. Locuiesc pe strada Viorelelor din Bistriţa. Şi casa mea este în pericol de a fi demolată. Am semnat că suntem împotrivă cu centura asta. Nu vreau să mă mut de unde sunt, nici cu 100 de mii de euro, nu sunt de acord, stăm acolo de 40 de ani, suntem obişnuiţi acolo”, ne-a spus Raveca din Bistriţa.
„Eu am venit aici că dacă se face centura, prima casă a mea este afectată, stau de mulţi ani acolo, de 70 de ani. Nu ne trebuie despăgubiri, numai să ne lase în pace”, ne-a mărturisit un alt cetăţean.
„Nu suntem de acord cu centura de sud, pentru că se taie pădurea, dealul se duce în vale, pe noi nu ne ascultă nimeni, şi văd că tot varianta asta au susţinut-o”, spune doamna Călini.
„Sperăm să fie asta ultima rundă şi să se ţină cont şi de părerea noastră, a cetăţenilor, şi în primul rând a persoanelor care locuiesc în acea zonă, care ar putea fi afectată de realizarea unui proiect de anvergură pentru oraşul nostru. Această centură nu deserveşte oraşul. Putem lua ca exemplu, centura din Gherla, unde chiar este o centură ocolitoare”, ne-a mai declarat Vasile Bindea din Bistriţa.
Nicolae Dumitru locuieşte în zona unde se preconiza traseul centurii de Sud şi a ţinut, în mod public, să atragă atenţia atât primarului Bistriţei şi consilierilor locali, cât şi reprezentanţilor firmei IPTANA: „Cine se face vinovat că această discuţie o avem acum, şi nu în urmă cu 8-9 luni ? În Europa, de care ne tot batem cu pumnii în piept, că suntem membri, când într-un oraş, reşedinţă de judeţ, se discută de cel mai mare proiect de când este oraşul constituit, să ştiţi că se discută înainte, şi nu după”.
Mariana Nacu a luat de asemenea cuvântul, explicând că s-a făcut şi o sesizare la Comisia Europeană: „Pădurea Codrişor face parte din grupa I, şi nu există studii geologice, sau cel puţin nu s-au depus nici măcar la mediu iar tăierea pădurilor într-o zonă cunoscută ca fiind un fenomen de coeziune, va accentua acest fenomen. Acordul de mediu nu există, un studiu de impact nu a fost făcut, nu s-au prezentat avantajele pentru locuitorii oraşului nostru. Oricum plângerea către Comisia Europeană este făcută de noi, cu tot cu memoriul depus la Mediu”.
Un alt cetăţean, psiholog de meserie, a spus în plen: „Eu nu aş fi putut concepe, să fiu în locul dumneavoastră (n. r – a celor de la IPTANA) să vin fără cifre! Domnul inginer ne-a spus ba că e mai mult, ba mai puţin, mai lung, mai scurt, mai lat, mai strâmt… Apoi, o altă explicaţie pentru centura de sud a fost că pe acolo se vor crea locuri de muncă. Dar celelalte variante se fac cu extratereştrii sau cu cine? Şi mai am o întrebare… În cazul acesta, este vorba de obstinaţie, de prostie sau de corupţie ? În ce mă priveşte, eu cred în a treia variantă”, a spus femeia.  

Bătălie politică pe centură

Consilierii locali bistriţeni au purtat o adevărată bătălie pe subiectul centurii cerând explicaţii suplimentare reprezentanţilor firmei IPTANA. Consilierii liberali şi democrat-liberali s-au declarat public împotriva Centurii de Sud, în aplauzele zecilor de cetăţeni prezenţi. „Cred că am ajuns aici dintr-o lipsă de comunicare. A fost foarte surprinzător pentru mine să aflu că primim adrese de la beneficiar şi de la proiectant prin care ni se comunica faptul că ei ştiau că nu există probleme în ceea ce priveşte acordul comunităţii”, a spus preşedintele de şedinţă, Dan Molnar, consilier local PNL.
„Domnul inginer zicea că ce frumos o să fie cu centura asta pe la sud, dar el nu aminteşte că este o zonă de agrement în zona Codrişor, că este o zonă rezidenţială. Şi ne-am trezit cu acest proiect, pentru că înaintaşii noştri nu au prezentat niciodată o centură prin Pădurea Codrişor, care este plămânul Bistriţei”, a subliniat consilierul local Gheorghe Tuţă, (PD-L).
Primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu (PSD), singurul susţinător înverşunat al centurii de sud a spus că, din punctul său de vedere, Varianta Ocolitoare Bistriţa a murit. „Simt că suntem la un priveghi, dacă nu la o înmormântare, iar mortul este Ocolitoarea municipiului Bistriţa”, a spus edilul pe un fundal de huiduieli din partea cetăţenilor. „Eu cred în continuare că Centura de Sud este cea avantajoasă pentru municipiul Bistriţa, deoarece constituie un motor de dezvoltare a Bistriţei”, a repetat primarul aceleaşi idei susţinute de mai bine de 9 luni.

Bistriţa, o premieră pentru firma de proiectare IPTANA

Directorul general al firmei de proiectare IPTANA, inginer Cornel Martincu, a declarat că, pentru societatea pe care o coordonează, situaţia de la Bistriţa este singulară, pentru că niciodată nu şi-au mai trecut proiectele prin consiliile locale, întrucât legea nu prevede acest lucru în cazul drumurilor naţionale. „Regret că astăzi suntem puşi în această situaţie. Vreau să spun că ce se întâmplă astăzi (n. r – miercuri, 12 mai) la Bistriţa, pentru noi este o premieră pentru că niciodată nu am mai trecut cu proiectele prin consiliile locale. Noi respectăm legea care spune clar că în orice investiţie plecăm de la certificatul de urbanism şi respectăm mai departe toate indicaţiile. Deci niciodată, pentru nici un proiect, nu am mai trecut prin această procedură. Noi am venit aici din respect faţă de dumneavoastră, pentru că ne-aţi chemat să prezentăm toate elementele care fac obiectul acestei dezbateri. Avem tot interesul să sprijinim acest proiect fiindcă am semnat un contract. Noi am studiat centura Bistriţei, care face parte dintr-un pachet Bistriţa – Gheorgheni – Miercurea Ciuc. Am terminat studiile de fezabilitate pentru Gheorgheni şi Miercurea Ciuc, dar, din păcate, centura Bistriţa s-a împotmolit. Nu este vina noastră! Atât timp cât un astfel de proiect major devine subiect de dispută şi de divizare a comunităţii locale, este din ce în ce mai greu să fie promovat”, a spus Martincu.       
Pentru Varianta Ocolitoare Bistriţa, Consiliul Local a votat fie pentru Centura Nord, fie pentru cea ocolitoare pe la Monariu, declarându-se total împotriva Centurii Sud prin Pădurea Condrişor. Hotărârea luată de Consiliul Local Bistriţa are valoare de recomandare, iar decizia finală aparţine beneficiarului proiectului, respectiv Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Cu toate acestea, dacă beneficiarul „se încăpăţânează” să nu ia în considerare decizia de la Bistriţa, Planul Urbanistic Zonal, pentru o variantă Sud pe la Codrişor, în urma căruia se emite autorizaţia de construcţie, nu mai are nici o şansă să fie aprobat în Consiliul Local.

Iulia Stupinean