Ciocoii vechi si noi ai PSD (I)

Mircea Geoană, urmaşul lui Ion Iliescu, vrea să fie preşedinte. Propovăduieşte social-democraţia şi spune că îi apără pe cei săraci şi umiliţi. Cu toate acestea el este înconjurat de mulţi baroni locali, care şi-au umflat buzunarele tot de pe spatele poporului, aceiaşi care l-au înconjurat pe Ion Iliescu şi pe Adrian Năstase, şi care au un trecut şi un prezent foarte controversat.
Viorel Hrebenciuc, Liviu Dragnea, Marian Vanghelie, Marian Oprişan, Robert Negoiţă sunt doar câteva dintre personajele cu care Mircea Geoană, aspirantul la fotoliul e la Cotroceni, se înconjoară.

În 2007, voci puternice ale Partidului Social Democrat anunţau cu surle şi trâmbiţe reformarea partidului. L-au dat jos pe Iliescu, fiindcă deh, simboliza trecutul, şi era cam stafidit pentru electoratul român. Au mai dat din coate să-l scoată oarecum din atenţie şi pe Adrian Năstase, dar numai teoretic, la fel ca şi pe Iliescu. Astfel lupii cei tineri şi-au croit drum spre putere, dar asta abia după ce şi-au luat multe notiţe de la vajnicii lor înaintaşi despre cum se procedează pentru a ajunge pe culmi. Lupii cei bătrâni, aparent daţi la o parte, au rămas să conducă din umbră, fiindcă, normal, nu puteau renunţa cu una cu două la beţia puterii. După ce Geoană a ajuns mult iubitul conducător al PSD, „vremurile" prin partid nu s-au schimbat foarte mult. E un fel de „la vremuri noi, tot noi". Sforarii au rămas în frunte şi sunt promovaţi cu acelaşi sârg ca acum câţiva ani, când PSD era la putere. Numai că, aceşti sforari pozează în negustori cinstiţi, mizând pe memoria scurtă a românilor.

„PSD pentru că…"

Pesediştii spun pe propriul lor site că au multe motive să fie mândri. Promovează vorbe goale, probate de-a lungul unor lungi guvernări, sub sceptrul lui Ion Iliescu. „Vom fi puternici când vom avea curajul să spunem deschis: Sunt mândru ca sunt social-democrat!, şi sunt PSD-ist pentru că:
– pentru că nimeni nu are dreptul să fie nemulţumit de politică fără să fi încercat să se facă auzit şi să schimbe ceva;
– pentru că sunt de stânga, şi sunt sătul să văd oameni cu orientări de stânga care votează altceva, sau, mai rău, nici nu se mai duc la vot;
– pentru că s-a uitat sensul cuvântului social-democraţie şi tine de noi să îl reamintim;
– pentru că vreau să lupt pentru ideile în care cred, şi pentru un alt fel de politicieni în România;
– pentru că am găsit oameni la fel de entuziaşti şi hotărâţi ca mine, care vor să facă mai mult decât să vorbească fără folos;
– pentru că vreau să găsesc cât mai mulţi oameni care să se implice, şi împreună să ne facem vocea auzită;
– pentru că ştiu că nu exista 2 Românii, ci una, cea în care vom trăi cu toţii;
– pentru că cred că la probleme româneşti trebuie soluţii date de români;
– pentru că m-am săturat să văd bătrâni, copii şi tineri trăind în sărăcie materială şi morală într-o ţară care are atâtea de oferit;
– pentru că dreapta nu va rezolva niciodată problemele societăţii româneşti, problemele sociale pot fi rezolvate de oameni cu vederi social-democrate;
– pentru că fără să lămurim care este identitatea noastră şi a opţiunilor noastre politice nu vom ajunge nicăieri;
– pentru că România nu e un loc unde nu poate fi făcut nimic, ci tocmai, un loc unde este de făcut totul", spun pesediştii.
Toate aceste „ziceri" social-democrate pot fi interpretate după vorba şi asemănarea conducerii acestui partid, dacă ne gândim la câte au dres prin această ţară, şi numai de suferinţele celor mulţi nu s-au ocupat, ci de propria lor bunăstare.
Dar haideţi să vedem cine sunt principalele personaje, mândre că sunt pesediste „pentru că:".

Viorel Hrebenciuc, sforarul PSD

Viorel Hrebenciuc este cunoscut ca fiind omul care manevrează din umbră PSD-ul, după cum dictează interesul. De altfel, el este poreclit şi „Sforarul", „Combinatorul", ori „guzganul rozaliu". Faptul că Mircea Geoană este astăzi candidatul PSD preşedinţia României i se datorează în mare măsură lui Viorel Hrebenciuc.
În 2005, „Combinatorul", şi atunci ca şi astăzi deputat PSD, s-a ales cu un dosar penal, în care a fost anchetat alături Ion Vrânceanu, Ioan Mureşan, fost ministru al Agriculturii, Ion Şibulca, fost prefect al judeţului Vaslui, şi Alec Bujoreanu, fost director la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vaslui.
Potrivit unor surse judiciare de la acea vreme, Hrebenciuc l-ar fi ajutat pe Ion Vrânceanu, controversat om de afaceri, cunoscut în lumea interlopă vasluiană, să obţină reeşalonarea datoriilor acumulate de o societate a acestuia, S.C. Vidisamp SA Huşi.
Vrânceanu, pentru a obţine ridicarea sechestrelor instituite asupra activelor firmei pe care o deţinea, a intervenit pe lângă deputatul Hrebenciuc, obţinând reeşalonarea datoriilor acumulate de Vidisamp. În urma unui control efectuat de către Garda Financiara Centrală, la sfârşitul anului 2004, la S.C. Vidisamp S.A. Huşi, au fost depistate ilegalităţi majore în administrarea societăţii, comise Vrânceanu, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de peste 500 de miliarde de lei vechi.

RAFO JAFO

De numele lui Viorel Hrebenciuc este legată şi privatizarea RAFO Oneşti. Alături de acesta mai apar şi alte nume de răsunet – Corneliu Iacobov, Răzvan Temeşan, Toader Găureanu, Andrei Şerban, Marin Marin.
Jaful a început prin 2001, când, figura marcantă în PSD la acea dată, Iacobov s-a „instalat" la RAFO Oneşti în septembrie 2001, devenind acţionar majoritar prin firma sa – Imperial Oil Bacău. Se pare că sub „bagheta" lui Hrebenciuc a fost regizată privatizarea RAFO şi cumpărarea rafinăriei cu bani rezultaţi chiar din activitatea derulată la RAFO. Hrebenciuc s-a ocupat şi de obţinerea unei susţineri politice de neclintit pentru Iacobov, dar a tras şi sforile necesare pentru ca rafinăria să fie alimentată cu ţiţei de la SNP Petrom.
Numai că, afacerea RAFO s-a terminat ca şi cum nu ar fi fost. Anul trecut, Iacobov a fost scos basma curată, alături de toţi ceilalţi implicaţi în dosar. Tribunalul Bucureşti a motivat decizia de achitare a lui Corneliu Iacobov în dosarul RAFO prin faptul că nu existau probe care să demonstreze că ar fi săvârşit fapte penale. „Inculpaţii nu au comis acte de încălcare a legii, care sunt incriminate ca infracţiuni. Se poate aprecia ca încheierea celor trei contracte comerciale au reprezentant decizii manageriale, guvernate de legea cererii şi a ofertei, luate în contextul situaţiei economico-financiare a societăţilor implicate", arătau magistraţii în motivarea deciziei din 12 mai 2008, deşi, potrivit rechizitoriului, Corneliu Iacobov a negociat şi stabilit înstrăinarea, în mod ilegal, a unor active din patrimoniul Rafo SA Oneşti, preţurile fiind vădit mai mici decât valoarea lor reală.

Spălare de bani

Un alt scandal în care numele lui Viorel Hrebenciuc apare este cel în care Mihaela Bălescu, „în calitatea sa de director al Agenţiei BRD Buşteni, a promovat relaţii clientelare cu un grup de persoane foarte apropiate primarului de atunci al Buşteniului, Emanoil Savin.
Astfel, PNA (actualul DNA)a trimis în judecată mai mulţi inculpaţi „implicaţi într-o activitate infracţională, ce viza spălare de bani, acordare şi utilizare ilegală de credite, delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătura privată în dauna Băncii Române de Dezvoltare – BRD Agenţia Buşteni". Directorul Agenţiei BRD Buşteni a aprobat fără înştiinţarea Comitetului de credite un contract în valoare de 275.000 USD, pe care l-a semnat în fals, bani care erau destinaţi pentru achiziţionarea unor terenuri în suprafaţă de 223.700 metri pătraţi in judeţul Ilfov. Terenul cu pricina era plasat în zona industrială a Bucureştiului, şi urma să fie vândut, potrivit declaraţiei Mihaelei Bălescu, unei firme englezeşti cu un milion de dolari, iar banii să fie împărţiţi de patru persoane şi anume: Nae Nicolae, Savin Emanoil, Victor Hrebenciuc şi Sergiu Sechelariu.
Pesedistul Hrebenciuc a fost citat ca martor şi în dosarul în care Adrian Năstase a fost urmărit penal pentru ca ar fi fost sponsorizat ilegal, în campania electorală din 2004.

Nu-i displac arabii

De asemenea, Viorel Hrebenciuc a fost plasat în asocieri comerciale alături de controversatul om de afaceri iordanian Fathi Taher. Cu toate că pesedistul acuzat că ar fi adus „mafia arăbească" în Guvern, nu a făcut-o pe filiera Taher, ci prin Kemal Kader, Zaher Iskandarani şi Omar Hayssam.
Relaţiile lui Hrebenciuc cu cercurile mafioto-teroriste arabe au fost mijlocite iniţial de Kamul Kader, care se recomanda înainte de revoluţie drept lider al studenţilor palestinieni din România, membru a două grupări teroriste: Al Fatah şi Abu Nidal. Kamul Kader s-a ocupat la dispoziţia lui Hrebenciuc de colectarea de fonduri pentru campania electorală, fără a neglija însă şi alimentarea conturilor organizaţiilor teroriste din Orientul Mijlociu. După ce Ion Iliescu a câştigat alegerile din 1992, la sugestia lui Viorel Hrebenciuc îl numeşte pe Kader consilier personal, oferindu-i şi o funcţie în aparatul guvernamental. Kamal Kader îl prezintă lui Hrebenciuc pe Zaher Iskandarani, ofiţer de informaţii sirian şi fost informator al securităţii, care va deveni unul dintre cei mai celebri contrabandişti din vestul ţării.
Tot Viorel Hrebenciuc este cel care l-a ajutat pe Sorin Ovidiu Vântu să creeze din nimic imperiul Gelsor şi să pună bazele scandaloasei afaceri FNI. Acelaşi Sorin Ovidiu Vântu este astăzi proprietarul trustului media Realitatea-Caţavencu.

Chiriaş la stat

Cu toate că Viorel Hrebenciuc pare să fie amestecat în multe afaceri necurate, el rămâne un chiriaş la stat, fără o casă proprie. Potrivit declaraţiei sale de avere, liderul grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, nu deţine nicio locuinţă. Culmea însă fiul său, Andrei, deţine un imobil, acesta devenind proprietarul imobilului de pe strada General Nicolae Dona în 1999 după ce l-a cumpărat cu două miliarde de lei vechi de la Miron Mitrea. La momentul tranzacţiei, fiul lui Viorel Hrebenciuc avea doar 15 ani.
Aşa se face că, Viorel Hrebenciuc a obţinut încă din 1993 statutul de chiriaş la stat, pe vremea când era secretar general al guvernului.
Apartamentul a fost repartizat de Guvernul României la data de 21 aprilie 1993, cu adresa 15/694, în aceeaşi zi fiind încheiat şi contractul de închiriere numărul 28.150 între Viorel Hrebenciuc şi ICRAL Herăstrău. Locuinţa, situată pe Calea Victoriei, are cinci camere plus alte dependinţe şi o suprafaţă de peste 200 de metri pătraţi. Deşi între timp şi-a pierdut calitatea de înalt funcţionar al statului, implicit şi dreptul de a locui cu chirie într-o locuinţă de serviciu, Hrebenciuc a rămas cu locuinţa. Contractul i-a fost prelungit de cel puţin trei ori de reprezentanţii statului, mai precis de Primăria Capitalei – cea care a preluat fondul de locuinţe de la ICRAL Herăstrău. Legat de acest subiect Viorel Hrebenciuc declara recent că nu mai locuieşte în acel apartament de pe calea Victoriei, chiar dacă acesta figurează încă pe numele său, ci o familie care lucrează la Nuclearelectrica. „Acolo stă o familie de la Nuclearelectrica, femeia de serviciu şi şoferul de acolo, stau de opt ani de zile, mergând pe ideea să-l ia ei până la urmă. Apartamentul e al Primăriei şi nu am reuşit să rezolv problema pentru ei încă. Primăria trebuia să-l dea la Nuclearelectrica ca să le dea lor apartamentul că sunt nişte amărâţi. Eu oricum nu mai stau acolo, numai că apartamentul fiind proprietate de stat, e pe numele meu, care e problema?", a spus Viorel Hrebenciuc. Familia care locuieşte acum în locuinţă este legată de familia Hrebenciuc, dat fiind faptul că şoferul invocat de acesta este şoferul soţiei deputatului, care este director de Resurse Umane la Nuclearelectrica.

Marian Vanghelie, „care este"

Daniel Marian Vanghelie, poreclit de presă „primarul care este", este un afacerist şi om politic, care în prezent ocupă funcţiile de primar al sectorului 5 şi preşedinte al PSD Bucureşti. A intrat in politica alături de Miron Mitrea şi a avut o ascensiune rapidă în PSD.
Vanghelie a devenit celebru pentru exprimările sale agramate, pentru că ştie să conjuge verbul „a fi" şi pentru ca şi-a luat bacalaureatul într-un mod suspect. El a absolvit liceul în 2001, la 33 de ani, când era deja primar. Cu un an înainte, în 2000, Vanghelie a fost eliminat din examenul de finalizare a studiilor liceale pentru fraudă. În plus, documentele din dosarul lui Vanghelie de înscriere la Bacalaureat erau incomplete. În 2001, Vanghelie şi-a încercat din nou norocul la Bacalaureat, tot în judeţul Ilfov. Centrul de examen a fost, însă, Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Snagov. Numai că diploma a fost obţinută ilegal, deoarece Ordinul Ministerului Educaţiei privind Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de Bacalaureat 2001 prevedea că înscrierea candidaţilor se face la secretariatele liceelor pe care le-au absolvit sau la secretariatele centrelor de examen unde este arondat liceul absolvit de candidat. Cum Vanghelie a absolvit Liceul „Dimitrie Bolintineanu" din sectorul 5 al Capitalei şi nu şi-a schimbat domiciliul, nu avea nici un drept să se înscrie şi să susţină Bacalaureatul într-un centru de examen din alt judeţ. Cu toate acestea a rămas cu diploma şi a mai urmat şi cursuri de Drept şi Finanţe.

Economatul săracilor, pentru buzunarul propriu

Ca primar al sectorului 5 al Capitalei, Vanghelie a cheltuit mulţi bani pentru dezvoltarea reţelei de magazine de tip Economat. În perioada 2004-2006, cifrele arată că sectorul 5 a cheltuit 73 de milioane de lei, peste 11% din bugetul cumulat, când pentru dezvoltarea reţelei de canalizare a fost alocat aproape un milion de lei, iar pentru asfaltari, aproape cinci milioane.
În 2004, Vanghelie s-a aflat în atenţia procurorilor anticorupţie în legătura cu înfiinţarea magazinelor Economat, organizarea petrecerilor de Revelion 2003 şi cu privatizarea Magazinului Bucureşti. Nu s-a început niciodată urmărirea penală împotriva sa. Pentru dosare i-a învinovăţit pe Adrian Năstase , Gabriel Oprea şi Victor Ponta, pe care i-a acuzat că sunt „maimuţoi implementaţi de afaceriştii Bittner şi Petrache. Conflictul Cu Năstase i-a adus suspendarea din partid, însă fiind susţinut de doi grei ai partidului – Miron Mitrea şi Dan Ioan Popescu, Vanghelie reuşeşte să câştige primăria sectorului 5."
În 2008, economatele lui Vanghelie au înregistrat pierderi serioase. Potrivit unui bilanţ raportat Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, SC Economat Sector 5 SRL, societate înfiinţată în 2001 de consilierii locali din sectorul 5, avându-l în spate pe Vanghelie, a înregistrat pierderi de aproximativ 3,2 milioane de euro. Din aceasta sumă, 1,4 milioane de euro au fost suportate de la bugetul local al sectorului 5. Dezastruoasa situaţie a economatelor lui Vanghelie a ieşit la iveală, în urma solicitării SC Bilancia Exim SRL de constatare a insolvabilităţii firmei mai sus amintită, pentru o datorie neonorată din perioada septembrie 2005 – mai 2006. Din 2003 şi până în 2006 – date pentru care exista raportări la Ministerul Finanţelor -, SC Economat Sector 5 SRL a înregistrat numai pierderi.
Se pare că miza întregii afaceri consta în spaţiile comerciale, pe care Vanghelie a pus ochii, el intenţionând să le cumpere, după ce afacerea va fi falimentată premeditat, iar mai apoi să încerce să dezvolte o reţea proprie gen supermarket.

Arhiva 2 şi-un sfert pe mâini bune

Marian Vanghelie a fost amestecat în luna septembrie în scandalul scurgerii de informaţii clasificate de la DGIPI.
Marian Vanghelie a declarat atunci că arhiva DGIPI, fostul „2 şi un sfert", „este pe mâini bune", ameninţând totodată că poate face dezvăluiri din informaţiile serviciilor.
Astfel, mai mulţi ofiţeri DGIPI care au xerocopiat şi transmis informaţii clasificate către persoane neautorizate, printre care ar figura şi Marian Vanghelie, sunt suspectaţi de săvârşirea infracţiunii de transmitere de documente clasificate. Nu mult după începerea verificărilor, Blaga a anunţat că se confirmă scurgerile de informaţii secrete către persoane neautorizate, motiv pentru care i-a schimbat din funcţii de conducere pe adjuncţii Florin Troşca şi Păun Iordache, iar şeful DGIPI, chestorul Gelu Drăjneanu, apropiat al lui Marian Vanghelie, şi-a dat demisia.
Senatorul PSD Miron Mitrea declara în luna octombrie, urmare a acestui scandal, că el este convins de faptul că Marian Vanghelie are anumite informaţii.
De altfel, Vanghelie a încercat se pare să îl şantajeze chiar şi pe Miron Mitrea."Eu nu sunt acolo ca să vă spun dacă a venit sau nu cu informaţii, dar le-a spus foarte des «las că-ţi arăt eu şi ţie, că am documente, am informaţii». În ceea ce mă priveşte pe mine, înainte de a avea «Doi şi un sfert», m-a şocat dându-mi un telefon că, dacă n-am să-l sprijin pentru candidatul la funcţia de ministru al Internelor pe cine vrea el(..), atunci, nu ştiu ce martor din dosarul meu în care sunt în proces dat de DNA îşi va schimba declaraţia. Nu ştiam că am martor în dosarul ăla pentru că abia începusem. Şi l-am întrebat «de unde ştii tu cum îi cheamă pe martorii din dosarul meu?»(…) Ducându-mă pe urmă la proces am constatat că exista respectivul martor în proces. Deci a încercat şi pe mine să mă şantajeze", a declarat Mitrea.
Vanghelie este probabil cel mai important finanţator al precampaniei electorale a candidatului Mircea Geoană. N-a fost reuniune importantă de partid în ultimii trei ani pe care Vanghelie să n-o suporte prin voinţa proprie.
Potrivit declaraţiei de avere are un apartament, un autoturism Mercedes şi unul Audi, ceasuri şi tablouri în valoare de peste 65.000 de euro şi conturi bancare în care se afla sume frumuşele.

Silviu Teodoru