Parlamentul a respins amendamentul propus de deputatul PNL Daniel Chiţoiu, prin care se instituiau o serie de măsuri de relaxare fiscală precum anularea impozitului forfetar şi menţinerea unei cote de 3% pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.
195.763 – acesta este numărul firmelor care, în 2009, şi-au închis porţile, unele temporar, altele definitiv. Cei mai mulţi dintre patronii care au renunţat la afaceri, au fost „convinşi” de controversatul impozit forfetar, iar alţii au fost doborâţi de criză.
Statistici pentru 2009
În decursul anului 2009 şi-au suspendat activitatea 133.362 de firme, în comparaţie cu 12.019 în 2008, adică o creştere cu 1.009,59%.
Statistica dizolvărilor voluntare indică la acest capitol 18.766 de firme, faţă de 3.762 în 2008, adică o creştere cu 398,83%. În cazul radierilor voluntare, anul trecut 43.615 de firme au trecut prin această procedură, faţă de 17.676 în 2008 – o creştere cu 147%.
Statistica înmatriculărilor de firme arată o scădere de 20% faţă de 2008, de la 144.239 la 116.022. Potrivit datelor ONRC, la sfârşitul anului trecut, erau înregistraţi la nivel naţional 1.034.564 de agenţi comerciali, dintre care 690.000 sunt persoane juridice, iar restul persoane fizice autorizate. Cei mai mulţi agenţi comerciali sunt înregistraţi în Bucureşti – peste 189.000, ceea ce reprezintă 18,3% din totalul la nivel naţional. Din punct de vedere geografic, la capitolul dizolvări voluntare, cel mai mare indice de creştere este judeţul Buzău – 2.711%, urmat de Harghita – 2.192%. Cel mai mic indice a fost în judeţul Bacău – 48%. Majoritatea firmelor dizolvate au fost în Bucureşti – 4.312, corespunzător unui indice de 324%. De asemenea, în cazul radierilor, cel mai mare indice de creştere l-a avut judeţul Harghita – 718%, urmat de judeţul Vaslui – 460%. Cele mai multe firme au fost radiate în Bucureşti – 4.495, corespunzător unui indice de 288%. Cel mai mic indice de creştere este în judeţul Hunedoara – 11%.
Una din explicaţiile creşterii numărului de cereri de suspendare a activităţii, de radiere şi dizolvare este introducerea impozitului pe profit minim, între 2.200 de lei şi 43.000 de lei, determinat în funcţie de veniturile societăţilor comerciale.
Nu scăpăm de forfetar
Finanţele vor să introducă impozitul forfetar „cel târziu în partea a doua a anului”, singura problema cu care se confruntă ministerul în prezent fiind definirea vadului comercial, a spus, recent, ministrul de resort, Sebastian Vlădescu. „Eu aş vrea anul acesta, cel mai târziu în partea a doua a anului. Singura problema este să definim vadul comercial. Daca vom reuşi să o rezolvam, în trei zile aveţi legea”, a declarat Vlădescu, adăugând că lucrează la noul impozit şi cu autorităţile locale.
Aplicarea impozitului forfetar ar urma să ţină cont de valoarea adăugată adusă unui comerciant de calitatea amplasamentului, factor important, de exemplu, în cazul hotelurilor sau restaurantelor, vizate în mod special de noul impozit.
În data de 9 ianuarie, în cadrul şedinţei comisiilor reunite de buget-finanţe, parlamentarii au aprobat un amendament prezentat de către deputatul PNL, Daniel Chiţoiu, prin care se instituiau o serie de măsuri de relaxare fiscală precum anularea impozitului forfetar şi menţinerea unei cote de 3% pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. În plen, însă, Parlamentul a respins cu 176 de voturi, în timp ce 143 de parlamentari au votat pentru adoptarea amendamentului propus de Chiţoiu.
Forfetarul a ras business-urile de „uz personal”
Unii specialişti în domeniu consideră că multe dintre firme erau făcute special pentru a deduce nişte cheltuieli, sau pentru a încasa salarii menite a lua credite de la bancă, ori erau companii ce aveau o activitate sporadică, iar în aceste cazuri, impozitul forfetar a fost argumentul decisiv.
Dincolo de astfel business-uri „de uz personal”, alte zeci de mii de firme s-au închis din cauza crizei. Motivul principal a fost scăderea puternică a cererii dublată de o accentuare puternică a blocajului financiar, iar multe dintre firme nu au fost pregătite pentru o asemenea situaţie. Astfel, mulţi oameni de afaceri, implicaţi în proiecte costisitoare, în special în imobiliare, cu sume importante de recuperat de la partenerii de afaceri, dacă nu au reuşit să îşi strângă creanţele la timp şi să îşi asigure un minim de capital de criza, au sfârşit în ghearele blocajului financiar.
Potrivit specialiştilor, cel mai mult au avut de suferit firmele din provincie, acolo unde plaja de clienţi şi potenţialul de dezvoltare sunt incomparabil mai reduse decât în marile oraşe.
În ceea ce priveşte activitatea economică a firmelor în 2010, părerile sunt împărţite. Unii specialişti, mai pesimişti din fire, susţin că dacă 2009 a adus evaporarea business-urilor de „uz personal” ori a firmelor de apartament, anul acesta vom asista la o avalanşă de falimente în domenii altă dată extrem de profitabile, de la imobiliare, la turism şi consultanţă. Aceştia consideră că aproximativ 200.000 de firme din aceste domenii îşi vor închide porţile. Alţii, mai optimişti, cred însă că 2009 a făcut curăţenie în economie, iar 2010 va aduce o consolidare a mediului de afaceri.
Un scop curativ
Premierul Emil Boc a explicat recent că scopul pentru care impozitul minim a fost introdus în 2009 a fost atins – anume „acela de a scoate din pasivitate şi de a elimina acele firme care erau folosite doar pentru intermedieri şi care practic stăteau într-o stare de inactivitate”.
„Din totalul firmelor care s-au închis în anul 2009, după datele Ministerului Finanţelor Publice, peste 73% erau firme care erau practic inactive şi care erau folosite din când în când pentru intermedieri sau tranzacţii care să urmărească realizarea unei anumite forme de fraudă fiscală”, a precizat Boc.
Potrivit premierului, „scopul curativ” a fost atins, astfel că în 2010 se impune regândirea impozitului minim „spre un adevărat impozit forfetar, astfel încât să fie restrâns doar la acele domenii sau ramuri de activitate unde evaziunea fiscală nu poate fi altfel combătută. „Iar aici avem în vedere cel puţin în faza aceasta preliminară, de exemplu, restaurantele sau hotelurile”, a explicat Emil Boc.
În 2009, potrivit datelor ONRC, în judeţul Bistriţa-Năsăud, şi-au suspendat activitatea 2065 de firme, având un indice de creştere de 1488,46% faţă de 2008. De asemenea, numărul firmelor dizolvate a crescut de la 56, în 2008, la 237, în 2009, indicele fiind de 323,21%, iar numărul firmelor radiate a crescut de la 240, în 2008, la 739, în 2009, indicele fiind de 208%.
În ceea ce priveşte numărul înmatriculărilor, acesta a rămas acelaşi în 2009 ca şi în 2008 – 1759.
