Vasile Encian găsit în conflict de interese penal, deşi prevederile legale se cam bat cap în cap

Proaspăt reales în funcţia de primar al comunei Matei, Vasile Encian are din nou probleme cu legea. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) l-a declarat ca fiind în conflict de interese penal, întrucât ar fi încheiat două contracte cu o asociaţie a crescătorilor de animale al cărei preşedinte a fost până cu doar câteva zile înainte. Vasile Encian spune că decizia dată de ANI este una surprinzătoare, în condiţiile în care o asociaţie a crescătorilor de animale este una non-profit, deci nu se poate discuta de vreun beneficiu sau interes patrimonial.

Primarul comunei Matei, Vasile Encian, a intrat zilele trecute, alături de încă 3 primari, 3 viceprimari şi 4 consilieri locali, în trupa aleşilor locali înfieraţi de ANI.

Inspectorii de Integritate spun că Encian se găseşte într-un conflict de interese penal.

„În calitate de primar, a încheiat la datele de 28 aprilie și 30 aprilie 2014, două contracte de închiriere pajiști cu Asociația Crescătorilor de Taurine Corvinești, al cărei președinte a fost până la data de 25 aprilie 2014”, se arată într-un comunicat al ANI.

Potrivit sursei citate, primarul comunei Matei a încălcat prevederile art. 301 din Codul Penal.

Respectivul articol de lege defineşte conflictul de interese şi spune că:

• (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s‐a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s‐a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 anişi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
• (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Ce spun legile

Numai că în realitate, lucrurile nu stau tocmai aşa. Vasile Encian a fost până pe 25 aprilie 2014 preşedintele unei asociaţii de crescători de animale, în speţă fiind vorba de Asociaţia Crescătorilor de Taurine Corvinești. Aceste asociaţii ale crescătorilor de animale funcţionează în baza OUG 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Or în textul de lege, se vorbeşte despre asociaţii şi organizaţii non profit, cum de altfel funcţionează şi asociaţiile crescătorilor de animale.

Iată ce stipulează Ordonanţa la art. 1:

• (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe.
• (2) Asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În articolul 2 al aceleiaşi ordonanţe se arată că scopul este crearea cadrului pentru:

• exercitarea dreptului la libera asociere (…)
• urmărirea realizării unui interes general, local sau, după caz, de grup;

Or, în situaţia dată discutăm nu despre un interes personal, ci de unul de grup, al membrilor asociaţiei.

Mai mult decât atât, o astfel de asociaţie este condusă de un consiliu director şi de un preşedinte, care pun în aplicare doar hotărârile adunării generale a membrilor asociaţiei.

Starea de fapt

Pe de altă parte, în speţa de faţă, conform ANI, Vasile Encian a încheiat cele două contracte DUPĂ data de la care a demisionat din funcţia de preşedinte a ACT Corvineşti. Anterior semnării respectivelor contracte din 2014, potrivit lui Encian, asociaţia nu a avut niciun alt contract similar încheiat cu Primăria Matei.

Potrivit informaţiilor noastre însă, contractele nu ar fi fost semnate de primarul Encian, ci de viceprimar.

A aflat de decizie din presă

În comunicatul ANI în care s-au făcut publice numele aleşilor locali declaraţi în conflict de interese sau în incompatibilitateeste menţionat faptul că Vasile Encian nu a depus nici un punct de vedere în apărarea sa.

Vasile Encian spune că a aflat de decizia ANI din presă şi că nu a fost informat şi el personal de faptul că ar fi în conflict de interese, în condiţiile în care a fost sesizat şi Parchetul. Singurul document primit de la ANI a fost o adresă prin care i s-a solicitat să pună la dispoziţia inspectorilor contractele încheiate de ACT Corvineşti cu Primăria Matei, începând cu 2012, deşi acesta a fost preşedintele asociaţiei, conform informaţiilor noastre încă din 2008.

Pe de altă parte, contractele de păşunat au fost acordate în urma unei licitaţii, organizată în baza unei hotărâri aprobate de consilierii locali.

Abia a scăpat de probleme penale mai vechi

Vasile Encian, primarul comunei Matei, a mai avut probleme cu legea în anii trecuţi. El a fost trimis în judecată în anul 2009, de către procurorii de pe lângă Judecătoria Bistriţa pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals sub semnătură privată. Alături de acesta a fost trimis în judecată şi contabilul primăriei, Iacob Filipaş. Cei doi au fost acuzaţi că au încheiat fictiv o factură fiscală şi un proces verbal de custodie păgubind administraţia locală cu suma de aproape 500.000 de lei.

În cursul anului 2007, Primăria Matei a obţinut suma de 565.000 de lei, bani care erau destinaţi reabilitării şcolii din comună. În prima zi a anului şcolar 2008-2009, prefectul de la acea vreme, Ioan Szilagyi, a efectuat o vizită de lucru la şcoala din comuna Matei, unde a găsit doar moloz şi mizerie, iar pe elevi la cursuri ce se ţineau în trei case închiriate. Prefectul i-a cerut explicaţii primarului Encian, însă acesta a încercat doar să se disculpe, dând vina pe societatea care nu a terminat lucrările de reabilitare.

Drept urmare, prefectul Szilagyi a depus o sesizare la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, prin care cerea anchetarea primarului.

Urmare a demersurilor întreprinse de prefect, s-a demarat o anchetă. În luna martie 2009, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa au finalizat dosarul în care erau cercetaţi primarul Encian şi contabilul Filipaş, şi i-au trimis pe cei doi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă calificată contra intereselor publice şi fals sub semnătură privată.

Procurorii au constat că primarul şi contabilul au încheiat fictiv o factură fiscală şi un proces verbal de custodie de materiale de construcţii în interesul SC Pur Impuls SRL, deţinută de omul de afaceri Ioan Purcsa. Ulterior, Primăria Matei a emis un ordin de plată virând în contul acestei firme 485.432 de lei, sumă destinată lucrărilor de construcţii ce trebuiau efectuate la Şcoala Generală Matei. Doar că societatea nu a executat lucrările pentru care a primit acei bani, iar materialele de construcţie primite în custodie le-a folosit la alte lucrări, ba mai mult, Purcsa s-a făcut nevăzut.

După ce dosarul a trenat mai bine de doi ani la Judecătoria Bistriţa, acesta a ajuns în cele din urmă la Curtea de Apel Cluj pentru rejudecare, fiindcă judecătorii bistriţeni au schimbat încadrarea făcută de procuror în cazul celor doi angajaţi ai Primăriei Matei. Potrivit sentinţei pronunţată de Judecătoria Bistriţa, primarul Encian şi contabilul Filipaş au fost acuzaţi de abuz în serviciu şi fals în înscrisuri publice, ambii primind câte o amendă penală de 12.000 de lei, respectiv 7.000 de lei.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistriţa au înaintat recurs la Curtea de Apel Cluj, aici reuşind să schimbe încadrarea celor doi aşa cum a fost ea iniţial – abuz în serviciu în formă calificată şi fals în scrisuri sub semnătură privată.

Vasile Encian a fost condamnat la un an şi şase luni pedeapsa cu închisoarea pentru abuz în serviciu în formă calificată şi două luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Cele două pedepse au fost contopite, Encian fiind condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare şi termen de încercare de trei ani şi şase luni.

Contabilul Iacob Filipaş a fost condamnat un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi o lună închisoare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Ca şi în cazul primarului, cele două sentinţe au fost contopite, Filipaş fiind condamnat la un an de închisoare cu suspendare şi termen de încercare de trei ani.