Libertatea de grup însumează pe cele individuale la nivelurile organizării şi identificării naţionale, statale, unionale, federale etc. Dacă limitate şi neasigurate sunt libertăţile individuale, tot astfel se vor reflecta şi în conţinutul şi caracterul statului respectiv, pe treapta pe care se găseşte în raport cu cele din Uniunea Europeană, în cazul României.
Înainte de a arăta alte constatări ale raporturilor ţării noastre cu UE, e necesar să se precizeze juridic ce este acest conglomerat european. Este o asociere economică mare dezvoltată pe fundamentul Uniunii Oţelului şi Cărbunelui franco-germane. La rându-i aceasta, iniţial şi istorie, este o afacere economică de tip capitalist în faza imperialistă a dezvoltării producţiei, în scop financiar. Europa care arată ca un sindicat internaţional social-democrat a intrat în criză ca toate marile puteri ale lumii, stând pe pragul reîmpărţirii pieţelor şi zonelor de influenţă şi dominare a coloşilor mondiali. Războaiele pentru noua ordine economică în lume au început la sfârşitul jumătăţii secolului trecut. În Europa s-a încheiat Războiul Rece. Criza politică găseşte UE cu braţele încrucişate, neorientată cu ce să înceapă, economic sau politic, rezolvarea, fiindcă militar e descoperită în mai toate cele 27 de state, care nu au bugetate obligaţiile de înarmare. Tare şi supraputere a lumii militar este numai America, bază în NATO. Economic şi productiv UE stă foarte bine, dar înarmată slab. Federaţia Rusă este foarte înarmată şi agresivă, dar la pământ cu economia şi productivitatea, oricând gata de a provoca şi susţine un război în estul Europei. Pe România a şi ameninţat-o. Dacă ne mai bagă Europa şi în viteza a II-a sau a IX-a, înseamnă că suntem sortiţi cu alte state, foste ocupate de sovietici, să fim tot a ruşilor, târgul a fost făcut (şi aldămaşul băut).
Problema fundamentală a istoriei şi vieţii comunitare de tip UE a fost şi este stabilirea şi garantarea libertăţii individuale a celor ce o compun. În momentele de ameninţare sau restrângere a libertăţii şi drepturilor oamenilor grupaţi în state şi uniuni creează crize şi răscruci de direcţii. O asemenea stare este în prezent la nivelul componenţei şi existenţei în viitor, în pragul aniversării celor 60 de ani de la înfiinţarea Uniunii Europene, fondată de 12 state de pe Continentul nostru, simbol pe steagul albastru. La Roma având a se sărbători întemeierea în prezenţa reprezentanţilor celor 27 şefi ai statelor care compun, juridic, Uniunea. Augurii nu se arată favorabili cadrului stereotip. Pe o asemenea perspectivă, dar şi practică din prezent, libertatea nefiind egală pentru state şi cetăţenii lor, premisele garantării nici atât în viitor. Iar autoapărarea şi până aici a diverselor libertăţi a colectivităţilor nu a fost apărată colectiv, măcar definită juridic, ci anunţate constrângeri, după ce s-a constatat construirea barajelor pe frontiere, denumite generic ziduri. Nu e teorie sau politică cele afirmate, că presa scrisă internaţională informează neîntrerupt. În societatea globalizată de azi sunt vreo 70 de ziduri tip Ungaria. „Construirea unui zid sau a unui gard îi oferă puterii politice un răspuns cheie în mâini în faţa unei percepţii de vulnerabilitate, ca în SUA, Bulgaria, Grecia sau în Ungaria – unde presiunea migratorie este în curs, fie de a schimba natura identităţii unei societăţi…”. Din cele patru state, trei fac parte din UE, iar două din acestea sunt vecine pe lungi frontiere cu România. De ce a hotărât astfel unul dintre vecinii noştri, reprezentantul ungar precizează: „Guvernul a luat această decizie pentru că există temeri că un număr important de imigranţi ilegali ar putea ajunge în Ungaria în 2017”. La primă vedere arată ca un drept exercitat de stat pentru apărarea libertăţii oamenilor din interior. Dar replicile şi opiniile altora sunt că imigranţii au drepturile şi libertatea opţiunilor să se stabilească în Europa. Nerecunoaşterea şi respingerea migratorilor prin baraje şi pază mare pe frontiere înseamnă negarea libertăţilor şi anulare de facto.
Interpretează şi invocă problema libertăţii la nivel de grup comunitar şi internaţional a Declaraţiei universale a Drepturilor Omului personalităţi de vârf. Elisabeth Vallet din Canada declară: „Zidurile reprezintă o factură importantă între, bogaţi şi săraci, între Sud – Nord”. Astăzi libertăţile sunt de viteze multiple.
Teodor Tanco
