Un infractor condamnat după ce a furat o maşină de lux în Bistriţa, „responsabil” de supravegherea CEDO a sistemului penitenciar românesc

608

În premieră, Curtea Europeană de la Strasbourg a luat decizia să declanşeze procedura de supraveghere specială a sistemului penitenciar din România. În spatele acestei decizii stau 4 deţinuţi români care au înaintat plângeri cu privire la situaţiile deplorabile din penitenciare. Unul a ajuns în închisoare după ce a furat o maşină de lux din Bistriţa.

 

Patru deţinuţi români, care s-au perindat în ultimii ani prin mai multe penitenciare din ţară, au reuşit să determine Curtea Europeană de la Strasbourg să ia o decizie fără precedent.

Aceasta a hotărât să declanşeze procedura de supraveghere specială a sistemului penitenciar din România, asta după ce autorităţile de la Bucureşti nu au reuşit să convingă că încearcă să împiedice încălcarea flagrantă a drepturilor omului în puşcării.

Decizia-pilot obligă ţara noastră să prezinte un plan de acţiune, pentru a îmbunătăţi condiţiile de detenţie şi a oferi o şansă de reeducare a celor pedepsiţi. Curtea Europeană aşteaptă implicarea din partea Guvernului, a Parlamentului şi a preşedintelui în această chestiune.

 

Patru deţinuţi care s-au perindat prin închisori au determinat CEDO să acţioneze

În spatele acestei decizii a CEDO, care reprezintă un dur avertisment pentru ţara noastră, se află patru deţinuţi, care s-au perindat în ultimii ani prin mai multe penitenciare din România.

Cei patru au făcut plângeri în care prezentau condiţiile proaste din detenţie. Acestea au fost făcute în 2012 şi 2013, având de parcurs un drum lung până să fie luate în seamă. Plângerile au fost adunate într-un singur dosar: „cauza Rezmiveş şi alţii contra României”.

Potrivit celor patru deţinuţi, printre problemele întâlnite în închisorile din România se numără suprapopularea celulelor, insuficienţa instalaţiilor sanitare şi lipsa igienei, calitatea proastă a hranei, vechimea materialelor primite, prezenţa şobolanilor şi a insectelor în celule.

Cei patru sunt Rezmiveş Daniel Arpad, Liviu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi. Rezmiveş Daniel Arpad a fost condamnat pentru că a furat două autoturisme de lux marca BMW din Bistriţa, în anul 2011.

 

10 ani pentru două maşini furate

Condamnarea a venit din partea Judecătoriei Năsăud, în 2011. Judecătoria Năsăud l-a condamnat pe Rezmiveş la 10 ani de închisoare pentru infracţiunea de complicitate la furt calificat.

La aceste furturi, Rezmiveş a fost ajutat de alţi trei indivizi. Păgubiţii le-au cerut atunci inculpaţilor restituirea autoturismelor furate, dar şi plata sumei de 10.840 de lei şi 10.000 de lei daune morale şi despăgubiri civile şi respectiv 86.858 de euro.

Cererile de despăgubiri civile şi daune morale au fost respinse de către Judecătoria Năsăud, care le-a cerut totuşi celor implicaţi să achite taxele de judecată. Unul dintre autoturisme a fost furat de la o persoană fizică, iar altul a aparţinut unei firme de închirieri auto.

Sentinţa nu a fost definitivă, astfel că a fost atacată în recurs la Curtea de Apel Cluj, unde Rezmiveş a primit o condamnare mai scurtă, de 8 ani de închisoare. Împreună cu ceilalţi inculpaţi din dosar, el a avut de plătit în final cei 10.840 lei daune morale, instanţa clujeană respingând cererile părţilor păgubite cu privire la daunele morale.

Aflat în puşcărie încă din 2012, când a fost şi condamnat, Remiveş s-a perindat prin mai multe puşcării: Gherla, Aiud, Oradea şi Timişoara. Ultimii ani, Rezmiveş i-a petrecut în penitenciarul din Timişoara. Deşi a făcut numeroase cereri de liberare condiţionată, abia în 2016 acestea una a fost şi aprobată şi i-a permis lui Rezmiveş să iasă din penitenciar.

Datele acumulate din penitenciarele prin care a trecut au fost suficiente pentru susţinerea reclamaţiei privind condiţiile de detenţie. Acestea au fost completate de cele oferite de Moşmonea, care a fost închis în 2008 şi a ajuns în închisorile din Craiova, Târgu-Jiu, Pelendeva.

Moşmonea a reclamat nu doar sufocarea din celule, mizeria şi lipsa de dotări, ci şi bolile luate de la alţi deţinuţi, precum hepatită sau tuberculoză. Ceilalţi doi deţinuţi care s-au alăturat cauzei au trecut  şi ei prin penitenciarele din Vaslui, Rahova şi Baia Mare.

Cu patru deţinuţi care practic au bătut trei sferturi din penitenciarele din ţară unde au întâlnit aceleaşi condiţii a fost greu de demontat cele afirmate de ei, deşi foştii miniştri de Justiţie au tot susţinut că în realitate condiţiile din puşcării n-ar fi chiar atât de mizerabile.

CEDO a hotărât ca statul român să le plătească daune morale celor patru deţinuţi implicaţi în acest dosar.

Astfel, Remiveş şi Gazsi au primit despăgubiri de câte 3.000 de euro, Mavroian şi Moşmonea câte 5.000 de euro. Moşmonea trebuie să primească de la statul român şi 1.850 de euro, reprezentând taxe şi cheltuieli.

 

Fostul şef al Poliţiei Năsăud a încasat 20.000 de lei pentru condiţiile proaste

Nu doar condiţiile proaste din penitenciare scot bani din buzunarele statului român, ci şi celulele pentru arest preventive din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţene.

Fostul şef al Poliţiei Năsăud, Leon Cloşcă a dat şi el în judecată statul român pentru condiţiile proaste de detenţie de care a avut parte în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj-Napoca, unde a fost în arest mai multe luni.

Anul trecut, instanţa clujeană i-a şi dat dreptate şi a hotărât că poliţistul bistriţean este îndreptăţit să primească şi daune morale pentru ce a îndurat în arest. Suma stabilită de instanţa ca despăgubire ajunge la 22.400 de lei, adică aproape 5.000 de euro.

Pe lângă mizerie, lipsa dotărilor, Leon Cloşcă a precizat şi faptul că s-a ales cu o boală de piele, mai exact dermatită, în perioada în care a fost arestat preventiv. Boala ar fi fost cauzată de înţepăturile de ploşniţe, care invadaseră celulele arestului de la Cluj.

Acesta nu este singurul care a dat în judecată statul român pentru ce a îndurat în arest. Şi fostul şef al Poliţiei Rutiere, Roberto Hasnăş, care a petrecut câteva luni în aceleaşi celule mizere de la Cluj, a dat în judecată statul român.

Se pare că şi acesta mizează pe unele afecţiuni fizice cauzate de mizeria din celule. Procesul, care a fost înregistrat la mijlocul anului 2016,  este departe, însă, de a fi încheiat.

Andreea Moldovan

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ