Valeriu Budecan Cusaci îşi caută dreptatea în plângeri penale după ce banii pe care trebuia să îi primească de pe asigurare s-au evaporat în conturile sistemului de executori şi onorarii avocaţionale. Concret, acestuia în urmă cu câţiva ani i-a ars o pensiune, iar de atunci banii îi vin în tranşe, ultima fiind evaporată cu titlu de onorariu pentru terţe persoane.

 

După ce instanţele i-au dat câştig de cauză pe procedurile comerciale, Valeriu Cusaci aştepta să primească în totalitate sumele ce trebuiau să îi fie returnate din popriri pe conturi, însă lucrurile nu stau aşa. Ultima tranşă de bani în valoare de peste 300.000 mii lei n-a mai ajuns la acesta.

Mergem puţin în timp şi aflăm că în 1991, Cusaci şi-a înfiinţat firma Gaby Cus SRL care avea ca obiect de activitate agroturismul. După mai bine de 10 ani societatea comercială a încheiat un contract de concesiune cu Primăria Josenii Bârgăului, pentru un teren amplasat în Pasul Tihuţa. Acolo, bistriţeanul a pus bazele unei pensiuni turistice, pe care a şi finalizato de construit în 2006.

Ghinionul său a început din toamna anului 2010, când cineva i-a dat foc clădirii sale care a şi ars în proporţie de 90 %. Singura consolare urma să vină de la Allianz Ţiriac Asigurări SA cei care erau plătiţi de Cusaci pentru asigurarea clădirii. Odată cu incendiul datoriile firmei ce nu mai producea se adunau, astfel că a început procedura de insolvenţă la cererea administratorului.

Dat fiind că iniţial compania de asigurări s-a sustras de la plata poliţei, bistriţeanul i-a dat în judecată reuşit să obţină obligarea Allianz Ţiriac Asigurări SA la plata a peste 500.000 de euro, echivalent în lei.

De insolvenţa Gaby Cus SRL a început să se ocupe INSOLBIS SRL  în calitate de administrator judiciar, însă cum aceştia nu au reuşit să managerieze mai bine decât însuşii proprietarul, firma, au început executările silite marca Mureşan Vasile Mircea.

„În luna octombrie 2014 am întocmit o adresă către Biroul executorului judecătoresc Mureşan Vasile Mircea, prin care i-am solicitat să mi se comunice o copie a documentelor bancar ce atestă suma care mi-a fost virată de către Allianz Ţiriac pentru că potrivit calculelor mele aproximam că ar fi vorba de 2.560.000 lei. Prin răspunsul primit de la acesta am fost informat că toate actele privind executare silită ar fi fost predate societăţii Remat Bistriţa SA, pentru distrugere şi topire astfel că m-am adresat Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru ca auzisem că suma totală încasată de BEJ Mureşan Vasile  era de 2,8 milioane de lei. Eu am primit bani doar până în jurul a 2,5 milioane şi doream să văd ce s-a întâmplat cu restul de 300.000 lei” povesteşte bistriţeanul păgubit.

Când a văzut că toată lumea îi închide uşa în loc să îi răspundă şi că la Gaby Cus SRL nu mai era administrator, din pricina procedurii de insolvenţi, bărbatul a înfiinţat o altă firmă Ambra Gaby Cus SRL şi a cerut instanţei să îi aprobe fuziunea firmei cu datorii în noua societate. Lucru care s-a şi întâmplat.

Doar de atunci, Valeriu Cusaci a reintrat în posesia documentelor firmei sale.

„Admite cererea formulată de SC A.G.C. SRL, în calitate de societate absorbantă, şi în consecinţă: Constată legalitatea hotărârii nr. 1/14.04.2014 a adunării generale a asociaţilor societăţii absorbante SC A.G.C. SRL cu datele de identificare mai sus menţionate precum şi hotărârii nr.1/14.04.2014 a adunării generale a asociaţilor societăţii absorbite SC G.C. SRL. Încuviinţează fuziunea prin absorbţie a SC G.C. SRL de către SC A.G.C. SRL, cu transmiterea integrală a activului şi pasivului patrimonial de la societatea absorbită la societatea absorbantă. Dispune înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud a fuziunii aprobate, a actului adiţional de modificare a actului constitutiv al societăţii absorbante precum şi a actului constitutiv actualizat al societăţii absorbante. Dispune radierea din evidenţele Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud a SC G.C. SRL. Dispune publicarea în Monitorul Oficial a României Partea a IV-a, a dispozitivului prezentei hotărâri, precum şi a actului adiţional din 14.04.2014 de modificare a actului constitutiv al SC A.G.C. SRL şi a notificării depunerii actului constitutiv actualizat. Dispune întăbularea pe societatea absorbantă SC A.G.C. SRL a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale asupra următoarelor imobile, construcţii şi terenuri : – Drept de concesiune pe o durată de 49 de ani, asupra terenului extravilan în suprafaţă de 6.230 mp (din acte ) şi 6.232 mp (măsurată), înscris în CF nr. 25144 a comunei Tiha-Bârgăului (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 619), nr. cad. 760, nr. top 370/4/2/2 şi 371/4/2/2 – Drept de proprietate asupra construcţiei cu destinaţia pensiune turistică înscrisă în CF nr. 25144 a comunei Tiha-Bârgăului (provenită din conversia de pe hârtie a CF vechi nr. 619), nr. cad. 670- C I, nr. top 370/4/2/2 şi 371/4/2/2 – Drept de folosinţă pe o durată de 20 de ani conform contractului de comodat nr.636/2006 asupra terenului fânaţ cu o suprafaţă de 1740 mp, înscris în CF nr. 25569 (CF vechi nr. 567) a comunei Tiha-Bârgăului, Partea a III-a, nr. top 305/2/2/1 şi asupra teren fânaţ cu o suprafaţă de 1622 mp, înscris în CF 25570 (CF vechi nr. 2771), a comunei Tiha-Bârgăului, partea a III-a, nr. top 305/2/2/2/2. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, sub sancţiunea nulităţii, conform art. 471 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă. ”

pensiune ambra 2 Bistriteanul.ro

Plangeri penale soldat cu NUP

Însă după o plângere formulată către DIICOT Cluj, prin care relata cele păţite, Cusaci a primit un răspuns negativ, dar care parţial îi dă dreptate.

Procurorii au reuşit în demersurile de a-i soluţiona acestuia plângerea să găsească acei 300.000 de lei, dar au ales să pună verdictul de ”neînceperea urmării penale” faţă de sesizarea din dosar. Mai exact, procurorul Mihuţ Mihuţ de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cel pe mâna căruia a ajuns denunţul lui Cusaci arată în decizia sa că firma Gaby Cus SRL încasase 2.854.856 lei.

Şi  justifică diferenţa de sute de mii de lei pe care bistriţeanul nu a mai primit-o ca fiind reţinută pentru ”soluţionarea dosarului execuţional”(onorarii).  Eh, cam bănoase onorarii, nu credeţi ? Nici noi, dar să vedem ce spune Mihuţ Mihuţ.

„În urma întâlnirii cu părţile s-a recalculat întreaga creanţă şi s-a stabilit dobânda legală pe întreaga perioadă, rezultând suma totală rămasă de plătit către societatea debitoare. S-a anulat poprirea înfiinţată în 2012 la Banca Transilvania pentru suma de 2.781.958 lei şi s-a stabilit ca suma rămasă de achitat pentru soluţionarea definitiva a dosarului execuţional este de 400.000 lei.

În urma stabilirii diferenţei de sumă rămasă de plată, s-a înfiinţat poprire la Banca Transilvania  în 2013 pentru suma de 400 mii lei. Urmare a popririi, în mai 2013 a fost consemnată diferenţa rămasă, astfel că dosarul execuţional a fost soluţionat prin încasarea totală a sumei de 2.854.856 lei ca atare debitul  fost achitat integral” arată Mihuţ.

Pentru sumele de bani consemnate au fost întocmite trei procese verbale de eliberare a acestora, la trei date diferite.

În aprilie 2013 s-a eliberat suma de 2,22 milioane lei către Cusaci, iar  42.000 de lei s-au reţinut cu titlu de cheltuieli de executare, din care 10.000 lei onorariu la avocat.  În iunie 2016 s-a eliberat suma de 400 mii lei din care 380.000 către Cusaci şi alţi 20.000 cheltuieli de executare şi un nou onorariu la avocat.  Iar la aproximativ o săptămână după s-ar mai fi eliberat suma de 231.000 lei.

Însă deşi a depus plângere împotriva soluţiei dată de Mihuţ, lui Cusaci i-au respins şi acest demers. De data aceasta răspunsul a venit de la procurorul general Florin Mgyar care mai că nu îl condamna pe bistriţeanul păgubit că nu ştie cine i-a luat banii. Adică Cusaci depusese plângerea în scopul clarificării situaţiei sale şi să fie traşi la răspundere cei ce i-au luat banii, iar Magyar răspunde:„ reclamantul nici nu îşi asumă in personam, plângerea fiind formulată faţă de un autor necunoscut, probabil pentru a nu fi tras la răspundere penală pentru o eventuală inducere în eroare a organelor judiciare”.

Ne întrebăm şi noi cum ar fi putut să facă plângerea la adresa unei persoane când în ultimii şapte ani, CusaciBudecan Valeriu a primit doar copii xerox  cu fragmente din extrasele sale de cont, răspunsuri de tipul ”actele au fost deja topite” şi „nu ştim, nu avem”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.