După scrutinul prezidenţial de săptămâna trecută, în capitala Belarusului au izbucnit proteste de stradă care scandau împotriva lui Aleksander Lukaşnko, care conduce ţara de 16 ani. Acestea au fost înăbuşite în mod violent de poliţie, opozanţii actualului preşedinte fiind bătuţi şi reţinuţi fără a fi puşi sub acuzare, alături de alţi 600 de demonstranţi. Statele Unite condamnă măsurile represive ale guvernului de la Minsk, iar ruşii preferă să considere că alegerile sunt o afacere internă a Belarusului.

Mii de persoane au ieşit luni, 20 decembrie, în stradă în capitala Belarusului pentru a denunţat fraudarea alegerilor prezidenţiale în urma cărora Aleksandr Lukaşenko, aflat la al patrulea mandat, a fost declarat câştigător cu aproape 80% din voturi. Împotriva victoriei acestuia, supranumit ultimul dictator din Europa, au scandat între 10.000 şi 20.000 de protestatari. Aceştia s-au adunat în Piaţa Independenţei după ce au mărşăluit pe străzile Minskului şi au strigat “Trăiască Belarusul!” şi “Jos cu Lukaşenko!”.

Sute de protestatari arestaţi

Evenimentele de luni au atras atenţia presei internaţionale după ce reprimarea protestului a devenit violentă. Alături de cei peste 600 de protestatari şi şapte din cei nouă contracandidaţi ai lui Lukaşenko care au fost reţinuţi în urma manifestaţiilor, şi câţiva jurnalişti străini au fost bătuţi şi arestaţi de miliţia din Belarus. Canalele de comunicaţii, inclusiv canalele de ştiri, au fost blocate în timpul acestor evenimente, pentru ca violenţele din Minsk să nu fie vizibile în întreaga lume, după modelul moldovean.
Lideri au opoziţiei au fost bătuţi şi arestaţi, unul dintre aceştia, Nikolai Statkevici, fiind ridicat de miliţie chiar din spital, după ce poetul în vârstă de 64 de ani şi-a pierdut cunoştinţa în urma bătăilor primite. Soţia lui a povestit reporterilor The Guardian că mai mulţi bărbaţi îmbrăcaţi în civil au intrat în camera de spital, l-au înfăşurat într-o pătură şi au plecat cu el fără a da nici un fel de explicaţii. Avocatului lui Statkevici i s-a permis să îl vadă în închisoare, unde a aflat că deocamdată nu a fost pus sub acuzare, dar nu a fost încă eliberat. Cei peste 600 de protestatari arestaţi au primit sentinţe de cinci până la 15 zile de închisoare, câţiva dintre ei fiind eliberaţi fără a fi condamnaţi.

Fostul ministru de Externe Andrei Sannikov s-a numărat şi el printre opozanţii lui Lukaşenko arestanţi în urma demonstraţiilor din Minsk. Sora acestuia a povestit jurnaliştilor americani cum Sannikov a fost bătut, a reuşit să se ascundă într-o maşină, de unde poliţiştii l-au scos cu forţa după ce au zmuls uşa şi l-au mai bătut încă o dată, înainte de a-l aresta. Soţia acestuia a fost şi ea reţinută, poliţiştii izbindu-i capul de portiera maşinii când au urcat-o cu forţa într-un alt vehicul. “Forţele speciale dădeau cu picioarele în oameni, chiar şi după ce au căzut pe jos. A fost absolut barbaric”, a declarat Irina Bogdanova, sora lui Andrei Sannikov, pentru The Guardian.
Activişti care au luat parte la proteste susţin că în rândurile lor se aflau provocatori care au spart geamurile principalei clădiri a Guvernului pentru a justifica ulterior măsurile luate de poliţie. Cei care au reuşit să scape de arest au încercat să ia legătura cu deţinuţii, dar în Belarus canalele de comunicaţie au fost închise. Mai multe site-uri ale opoziţiei, inclusiv cel al mişcării lui Neklyayev. Andrej Dynko, redactor şef al ziarului independent Nasha Niva a relatat: “Şapte dintre candidaţii la presedinţie nu pot fi contactaţi la telefon şi unul dintre ei, Grigory Kostusev a reuşit să trimită un  mesaj text în care spune că a fost dus la Amerikanka, închisoare KGB (cum incă se numeşte serviciul secret de informaţii din Belarus, n.red.) din Minsk. Noi credem că sunt cu toţii acolo”. Acesta a declarat că mai multe sute de activişti au fost reţinuţi la secţii de poliţie şi centre de detenţie. “Arestările preventive au început încă dinainte de proteste. Neklyayev a fost atacat cu o oră înainte ca acestea să înceapă şi a fost bătut până la un pas de moarte. A fost o măsură de intimidare. Lukaşenko a încercat să facă schimbări cosmetice şi a pretins că liberalizează Belarusul – dar a alunecat înapoi la metodele sale represive.”

Rezultatele nu au fost validate de observatorii externi

Potrivit AFP, Statele Unite şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au declarat luni că nu consideră rezultatele alegerilor prezidenţiale din Belarus ca fiind legitime. Casa Albă a cerut “eliberarea imediată a tuturor candidaţilor la prezidenţiale şi a sutelor de manifestanţi arestaţi la 19 şi 20 decembrie”, condamnând măsurile în Belarus pentru a “submina procesul democratic şi a recurge la o utilizare disproporţionată a forţei împotriva militanţilor politici, a reprezentanţilor societăţii civile şi a jurnaliştilor”.
Demonstranţii protestau împotriva rezultatelor care arătau că Lukaşenko ar fi învins opoziţia, susţinând că de fapt acesta a umflat procentele pentru a câştiga pentru a cincea oară alegerile. Suspiciunile bieloruşilor au fost confirmate de observatorii electorali ai OSCE, care au subliniat faptul că atât acoperirea media l-a favorizat în mod incorect pe Lukaşenko, cât şi numărarea voturilor, care a fost făcută prost în cel puţin jumătate din secţiile de votare. Oficialii OSCE, citaţi de the Guardian, au adăugat că “noaptea alegerilor a fost marcată de detenţia majorităţii candidaţilor le preşedinţie şi a sute de activiţi, jurnalişti şi reprezentanţi ai societăţii civile”.

Lukaşenko: “Destulă democraţie fără creier!”

Lukaşenko a apărat acţiunile miliţiei în cadrul unei conferinţe de presă. Acesta a declarat, citat de AFP: “V-am prevenit că dacă începe vreun scandal, vom avea suficiente resurse pentru a-l înăbuşi. V-aţi legat de persoana greşită, nu mă voi ascunde într-un beci. Deci haideţi să-i punem capăt. Nu vom mai avea democraţie fără creier şi nu vom accepta ca ţara să fie ruptă în bucăţi.” Acesta a arătat că atunci când a aflat de agresiunile asupra lui Neklyayev, l-a rugat pe ministrul Sănătăţii să se ocupe personal de acesta, fiind informat că de fapt are doar o zgârietură pe spatele capului şi un ochi învineţit şi nu există nici o ameninţare la viaţa sa. Întrebat despre un alt candidat, Vitaly Rimashevksy, care a fost lovit în cap şi s-a adăpostit la spital pentru a scăpa de agresori, Lukaşenko a exclamat “Şi mai vor să fie preşedinţi! Ce fel de preşedinte poţi fi dacă strigi în gura mare după ce eşti lovit peste faţă? Trebuie să rabzi!”
Lukaşenko a condus Belarusul cu o mână de fier din 1994, iar ultimele două alegeri la care a câştigat au fost declarate incorecte de către OSCE. Şi în 2006 a avut de-a face cu un protest de masă, mai bine de 10.000 de persoane au ieşit atunci pe stradă şi s-au instalat în Piaţa Octombrie din Minsk, de unde au fost alungaţi de poliţie tot prin violenţe. “Ultimul dictator din Europa”, cum a fost numit de Condoleeza Rice, s-a bazat mereu pe sprijinul Rusiei, însă disputele legate de gazul natural şi interzicerea lactatelor din Belarus în Federaţie au slăbit această legătură. Ruşii chiar s-au arătat interesaţi să sprijine un contracandiat al lui Lukaşenko la preşedinţie, iritaţi de discursul său pro-UE din ultima perioadă. Însă în săptămâna dinaintea alegerilor s-au împăcat, Kremlinul fiind de acord să menţină preţul gazelor naturale scăzut. Dmitry Medvedev a aprobat rezultatele alegerilor şi a declarat că acestea sunt o “afacere internă a Belarusului. Sperăm că după aceste alegeri Belarusul va continua să se dezvolte ca un stat modern bazat pe democraţie”.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.