Limba maghiara aprinde spiritele in politica romaneasca

Cu ocazia lansarii unei broşuri despre drepturile lingvistice, la Cluj-Napoca, secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a lansat şi o controversa in politica romaneasca, atunci cand a declarat ca obiectivul Uniunii este ca limba maghiara sa devina oficiala in regiunile in care comunitatea maghiara deţine o pondere importanta.

„Prin paşi marunţi am ajuns de la zero drepturi lingvistice in 1989 la 64 şi nu vrem sa ne oprim. Pe termen lung scopul nostru este ca limba maghiara la nivel regional sa fie limba oficiala”, a afirmat Kovacs Peter. El a adaugat ca pentru acest obiectiv se bazeaza chiar şi pe sprijinul politicienilor romani. „Acest lucru o sa-l atingem prin acei paşi marunţi, fiecare drept lingvistic este un drept in direcţia oficializarii limbii maghiare la nivel regional. Ne referim acolo unde comunitatea maghiara traieşte in bloc – in Secuime, respectiv in regiunile din Bihor, Satu Mare şi o parte din Salaj, unde comunitatea maghiara este in proporţie de peste 60-70-80%. Pentru asta este necesara modificarea Constituţiei şi contam pe votul a 44% din politicienii romani şi contam pe sprijinul comunitaţilor locale romaneşti”, a explicat Kovacs Peter.

Opoziţia nu susţine dezideratul UDMR

Acest obiectiv nu va fi atins in viitorul apropiat, dupa parerea secretarului general UDMR. „Daca in 22 de ani am ajuns de la 0 la 64 de drepturi lingvistice, atunci in urmatorii 20 de ani o sa ajungem ca limba maghiara sa fie limba oficiala la nivel regional”, a mai spus Kovacs Peter.
Şeful social-democraţilor clujeni, Remus Lapuşan, nu da prea mulţi sorţi de izbanda acestui deziderat. „Urmeaza campania electorala, iar cei de la UDMR işi doresc sa işi fidelizeze alegatorii. Dar eu nu sunt de acord cu asta, nu vad sa se realizeze asta, nu cred ca este nevoie de discriminare pozitiva in Romania. Pentru oficializarea limbii maghiare ar trebui modificata Constituţia. Limba oficiala in Romania este romana, nu exista semne de intrebare in acest sens“, a declarat Lapuşan pentru Monitorul de Cluj.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu a declarat referitor la afirmaţiile lui Kovacs Peter, ca singura limba oficiala in stat este şi va ramane limba romana, potrivit Mediafax. „Este opinia domniei sale, are dreptul la ea, este un obiectiv mai vechi al UDMR. Numai ca noi nu avem obligaţia de a a-l impartaşi”, a comentat Crin Antonescu, la finalul şedinţei Biroului Permanent Central.
Potrivit liderului PNL, aceasta declaraţie pune in lumina intemeierea poziţiei liberale şi in cazul UMF Targu Mureş. „Sunt paşi, sunt etape. Noi am spus şi am acţionat intotdeauna in conformitate cu cele spuse, ca suntem de acord şi cu folosirea limbii materne, şi nu toate mijloacele prin care identitatea culturala, spirituala, lingvistica, a minoritaţilor, sa fie prezervata, menţinuta, dar ca singura limba oficiala in statul roman a fost şi va ramane limba romana. UDMR are dreptul la o opiniei şi noi avem dreptul la o opinie”, a afirmat Antonescu.

„Drepturi lingvistice”

Secretarul general al UDMR a raspuns declaraţiilor liderului PNL pe blogul sau.  „Politica paşilor marunţi – atat de des condamnata de catre unii – asigura azi drepturi lingvistice maghiarilor din Romania in domenii precum administraţie publica, invaţamant, justiţie şi ordine publica, viaţa culturala, mass media, sanatate şi masuri sociale, respectiv sfera privata. Pornind practic din nimic, am reuşit obţinerea unui şir intreg de drepturi lingvistice. Aceasta informaţie nu a fost indeajuns de interesanta pentru presa de limba romana!
La conferinţa de presa susţinuta cu ocazia prezentarii publicaţiei am declarat: nu ne vom opri aici in procesul de obţinere a drepturilor lingvistice, iar in urmatorii 20 de ani de ce sa nu reuşim chiar instituirea limbii maghiare ca limba oficiala regionala? Asta da, poate sa reprezinte o masura care sa starneasca spiritele! Nimeni nu a fost interesat de faptul ca am subliniat: drepturile noastre lingvistice le vom obţine şi de acum incolo prin convingerea majoritaţii romane, deoarece pe langa cele 7 procente ale noastre in Parlament, trebuie de fiecare data sa alaturam cauzei noastre inca 44 de procente alcatuite din voturi romaneşti.
O parte a presei romane a reacţionat imediat foarte vehement, iar Crin Antonescu, naţionalistul de serviciu al opoziţiei tocmai aflat la datorie, a fost in prag de leşin la auzul veştii.
Exista un singur lucru pe care-l uita aceste doamne şi aceşti domni: in urma cu 20 de ani, cand UDMR şi-a formulat ţelurile legate de aspectele utilizarii limbii materne, şi care azi se afla in vigoare sub forma de drepturi lingvistice, antonescii vremii au fost la fel de marcaţi, indignaţi şi revoltaţi. Cu toate acestea UDMR şi-a vazut in linişte de treaba, urmand pas dupa pas, obţinand pe rand rezultate. Un singur lucru pot sa promit celor de genul vadim, antonescu şi colegilor lor: la fel se va intampla şi de acum inainte!”, scrie Kovacs pe blogul sau.
Reprezentantul UDMR a fost prezent la Cluj-Napoca pentru lansarea broşurii „Drepturi Lingvistice”, elaborata in colaborare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minoritaţilor Naţionale (ISPMN), şi prezinta toate acele drepturi lingvistice pe care maghiarii le au şi pe care pot şi trebuie sa le utilizeze in relaţia cu diferite instituţii. Broşura cuprinde peste 60 de drepturi lingvistice, aplicate in şapte domenii cum ar fi Educaţia, Sanatatea, Justiţia sau Administraţia Publica şi urmareşte promovarea cerinţelor cetaţenilor maghiari, acolo unde ponderea lor este de peste 20%.

Limba materna in administraţie

Intrebat intr-o conferinţa de presa despre declaraţiile secretarului general al UDMR, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a spus ca aceasta ar putea fi declarata obligatorie pentru administraţia locala. „Daca intr-o comunitate majoritatea este o minoritate care vorbeşte o limba oarecare, poate fi maghiara sau sarba sau orice altceva, mi se pare absolut normal ca toata lumea din administraţie sa vorbeasca sau cel puţin sa inţeleaga acea limba sau cel puţin o parte importanta din funcţionari sa cunoasca limba respectiva. Nu se poate declara o limba oficiala la nivel regional. Ori e limba oficiala ori nu, dar poate fi declarata limba obligatorie pentru administraţia locala”, a afirmat Iohannis.
Preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minoritaţilor Naţionale, Horvath Istvan, a declarat ca, potrivit ultimelor analize, in anumite localitaţi exista probleme in privinţa respectarii drepturilor lingvistice ale maghiarilor şi ca tocmai de aceea a fost lansata şi aceasta broşura cu scop informativ şi educativ. Broşura lansata de UDMR va fi promovata in şapte judeţe din Transilvania, incepand din 25 aprilie, mai exact in Bihor, Satu Mare, Salaj, Mureş, Cluj, Harghita şi Covasna, iar tirajul va fi de 3000 de exemplare. Aceasta va fi promovata cu sprijinul a 300 de tineri din cadrul organizaţiilor de tineret maghiare, „din uşa in uşa“, sub motto-ul „sa profitam de drepturile garantate de lege“. Potrivit secretariatului Comitetului Executiv al UDMR, broşura este deocamdata disponibila numai in limba maghiara, urmand sa fie tradusa şi in limba romana.
Dreptul de a utiliza in scris şi oral limba maghiara in administraţia locala, dreptul de a primi raspuns in limba materna, dreptul de a apela serviciul de urgenţa 112 şi a vorbi in limba maghiara sau dreptul de a susţine examenul pentru permisul de conducere in ungureşte – acestea sunt doar cateva dintre cele 64 de drepturi lingvistice cuprinse in broşura lansata la Cluj-Napoca.
„Le clarificam care sunt drepturile, pe de-o parte, sa nu aiba aşteptari exagerate in anumite situaţii, pe de alta parte, sa aiba aşteptari foarte clare care sunt prevazute in lege. Cetaţeanul maghiar in comunitaţile unde sunt peste 20% populaţie maghiara are dreptul de a utiliza in scris şi oral limba materna in administraţia locala”, a declarat Horváth István. Potrivit lui Horváth, ideea de a tipari broşura a venit de la guvernul slovac, care a avut un demers asemanator pentru maghiarii care traiesc in Slovacia.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.