Primăria Bistriţa vrea să cumpere Stadionul Jean Pădureanu, pentru care ar fi dispusă să plătească anual o rată de două milioane lei timp de 15 ani. Motivul sub care primarul Ovidiu Creţu vrea să demareze această tranzacţie, este acela ca, vezi Doamne, stadionul să nu ajungă în mâni străine care să desfiinţeze baza sportivă.

Stadionul a transferat gratuit în proprietatea Gloriei în anii ’90, din proprietatea statului, mai precis Direcţia de Sport. Gloria Bistriţa este singurul club de fotbal din ţară care a reuşit să aibă în proprietate un stadion. De câţiva ani încoace, problemele financiare au adus la sapă de lemn clubul, cu toate că, cel puţin din 2007 încoace, Gloria Bistriţa a primit de la bugetul local şi judeţean 4,8 milioane de euro, din care peste 4,2 milioane euro doar de la municipalitate.

Ideea de a vinde Primăriei Bistriţa, stadionul, s-a conturat pe la finele anului 2010, când conducerea de atunci a clubului de fotbal a recunoscut oficial într-o conferinţă de presă că are probleme financiare. La acea vreme, Heinrich Schorsch, unul dintre cei mai vechi sponsori ai Gloriei Bistriţa, afirma public că de 2 ani clubul a strâns cât se poate de tare cureaua. Tot el este cel care a avansat ideea vânzării stadionului către primărie.

Problemele financiare ale clubului nu s-au rezolvat însă, iar în primăvara acestui an acesta a intrat în reorganizare, principalul obiectiv fiind plata datoriilor către creditori şi găsirea de noi resurse financiare.

 

După cumpărarea stadionului, urmează asocierea cu Gloria

 

După intrarea Gloriei Bistriţa în insolvenţă, administratorul judiciar Vasile Urs a pus la punct un plan de reorganizare. În acest document a fost trecută şi intenţia mai marilor grupării de fotbal bistriţene de-a vinde o mare din patrimoniul Gloriei către Primăria municipiului Bistriţa: „ Bunurile imobile şi mobile incluse în «stadionul de fotbal Jean Pădureanu» vor fi transferate prin vânzare directă în patrimoniul municipiului Bistriţa. Odată cu încheierea actului de vânzare se va încheia cu Primăria un contract de asociere în participaţiune în scopul realizării activităţilor sportive (în principal fotbal), Primăria participând la asociere cu baza sportivă, administratorul asocierii fiind ACF GLORIA 1922 Bistriţa”.

Activele mobile şi imobile sunt în proprietatea a două entităţi separate, respectiv ACF Gloria 1922 şi Asociaţia Fotbal Club Gloria. În proprietatea ACF Gloria 1922 sunt următoarele bunuri din cadrul stadionului: peluza şi teren aferent, amenajare cantină, amenajare pista atletism, amenajare teren I, modernizare tribuna I, modernizare tribuna II, sauna, sistem acces, tabela marcaj, instalaţia de nocturnă, sistemul de sonorizare, sistemul de alimentare cu energie electrică, instalaţia de irigat teren şi instalaţia de încălzire a terenului.

În patrimoniul Asociaţiei Fotbal Club Gloria este înregistrat terenul principal împreună cu tribuna I şi a II-a. Asupra terenului principal şi a tribunei I, precum şi a terenului de sub peluză, există înscrise sarcini, respectiv o ipotecă.

 

Creanţe de 3 ori mai mici decât preţul de vânzare a stadionului

 

În planul de reorganizare se propune efectuarea vânzării în două variante alternative, urmând a fi utilizată varianta care va fi agreată şi de către cumpărător şi care va fi mai uşor realizabilă. Prima variantă ar fi fuziunea între cele două entităţi, în timp în cea de a doua variantă se propune că activele imobile şi mobile să fie vândute separat. De asemenea, se mai precizează şi faptul că valoarea de vânzare a stadionului va fi de peste trei ori mai mare decât valoarea totală a creanţelor înscrise în tabelul definitiv al creanţelor, existând astfel premisa certă de achitare integrală a creanţelor creditorilor.

 

Printre direct-interesaţii de tranzacţie

 

Conform tabelului definitiv al creditorilor cu creanţe acceptate la Asociaţia „Fotbal Club 1922 Bistriţa”, totalul datoriilor se ridică la peste 16,56 milioane lei, adică circa 3,7 milioane euro. În schimb, Primăria Bistriţa este dispusă să cumpere stadionul cu 10 milioane euro.

Pe lângă trei creditori care îşi vor recupera garantat banii datoraţi de Gloria, printre care se numără şi ELBA Timişoara, clubul trebuie să plătească şi salariile restante ale jucătorilor. Între aceştia se află şi fiul viceprimarului Ioan Peteleu, căruia clubul îi datorează 30.860,2 lei.

Şi Primăria Bistriţa are de recuperat bani de la club, în cuantum de 4.160,54 lei.

Există însă şi categoria creditorilor chirografari, care nu au o garanţie reală care să le asigure realizarea creanţei pe care o au împotriva debitorului (ipotecă, gaj, privilegiu), ci numai un drept de „gaj general” asupra bunurilor prezente şi viitoare ale debitorului lor, aceste bunuri servind drept garanţie comună a creditorilor.

Dintre aceştia amintim doar câţiva acum: SC Agro Ardeal – 274.92,71 lei, Asociaţia Fotbal Club Gloria – 105.806,4 lei, SC AQUABIS SA – 3.594,38 lei. SC COMELF SA – circa 1,013 milioane lei, SC PHOENIX GAMES SRL – 440.860 lei, Jean Pădureanu – 193,263 lei, SC Moişan Transimpex SRL – 40.283 lei, SC Auto Gama SRL – 12.667,83 lei, SC Miro SA – 7.128, 16 lei, SC Pagu International SRL – 1.280 lei. În total sunt 37 de creditori chirografari pentru care Ovidiu Creţu vrea să îndatoreze pentru circa 15 ani, bugetul local.

 

Toniuc a trecut în revistă nişte fapte cu iz penal

 

Consilierul local PER Alexandru Toniuc s-a declarat categoric împotriva achiziţionării de către municipalitate a stadionului Gloriei. Opoziţia sa a fost şi explicată,

„Nu am vrut să vorbesc despre fotbal, dar nu pot să mă abţin. Anul trecut am dat o hotărâre pentru susţinerea clubului Gloria, cât timp eram şi eu consilier şi am urmărit activitatea echipei şi modul în care a fost îndeplinite respectivul contract care era anexă la hotărâre. Pot să concluzionez acum, pentru că atunci m-am abţinut în a mă pronunţa într-un fel sau în altul, că am făcut o greşeală. Cel mai mult ajutam clubul dacă jucam noi în returul campionatului 2012 – 2013, mai jos de locul 18 nu aveam cum să cădem şi realizam economii, ne distram şi era bine şi pentru sănătatea noastră. Aşa, pe lângă că au retrogradat, au acumulat şi datorii suplimentare. Rezultatul sprijinului nostru din 2012 a fost că clubul a intrat în insolvenţă şi mi-am permis să vă transmit raportul privind procedura de insolvenţă, din care reiese că pe lângă cele două milioane pe care i-am dat noi în 2012, clubul a realizat o cifră de afaceri de 2,026 milioane de lei. Astea au fost performanţele financiare. De cheltuit, au cheltuit şi mai mult, pentru că atunci când s-a tras linia datoriile erau de 13 milioane de lei. Acum există acest proiect de hotărâre, ni s-a explicat contextul şi mă gândesc că suntem mai rău decât în povestea Dănilă Prepeleac, care a plecat cu o pereche de boi la târg şi s-a întors cu o pungă goală. (…)

Mă miră abordarea asta a renaţionalizării unui activ care a fost dat unei entităţi private şi asta e un semn de întrebare pus în faţa colegilor liberali în primul rând, pentru că nu văd ce treabă am avea noi ca şi reprezentanţi ai publicului bistriţean cu activitatea sportivă, cu activitatea fotbalistică, mai ales că de la sport s-a ajuns într-o zonă foarte gri, foarte tulbure. Nu ştiu de ce să ne ambiţionăm să jucăm în liga I. Sigur, sunt oarecum surprins şi de modalitatea în care am fost abordaţi. Am primit o scrisoare de trei rânduri (n.r. – din partea administratorului judiciar al clubului) că suntem invitaţi la negocieri. Am mai avut cazuri de cetăţeni care ne invitau să le cumpărăm casa ca să facem grădiniţă sau şcoală, dar aceia au venit cu un extras de carte funciară care să le ateste proprietatea. În acest caz nu s-a făcut niciun efort. (…)

Din punctul meu de vedere fondul problemei este că trebuie să înţelegem acum, înainte de a adopta această hotărâre în ce situaţie suntem, ce vom face practic adoptând această hotărâre. Nu vom face nimic altceva decât să intrăm în logica planului de reorganizare propus de grupul de fotbal. În acest plan de reorganizare se arată că singura speranţa a clubului pentru plata datoriilor de 15 milioane de lei este sprijinul Primăriei Bistriţa şi se spune cu subiect şi predicat că acţiunea de vânzare a bunurilor către Primărie ar fi în curs, asta în martie 2013. Eu am semne de întrebare, cum a putut un judecător să aprobe un asemenea plan de reorganizare, pe ce bază, pentru că noi nu am făcut o promisiune de cumpărare, nu am făcut niciun demers în acest sens. (…)

Dacă facem această comisie, dăm un semnal că suntem interesaţi. Efectul va fi că punem credibilitatea noastră a primăriei în scopul unui singur interes: acela de a fi plătite aceste datorii. Datorii pe care nu le-am făcut noi, care nu sunt responsabilitatea noastră. (…) Ce se întâmplă la clubul de fotbal, este un scandal. Aşa cum reiese din planul de organizare, clubul Gloria şi-a făcut vreo cinci persoane juridice. Din plan reiese că ei nu au în proprietate nici terenul, nici tribuna I, nici tribuna a II-a. M-am întrebat deseori de ce se pune sechestru doar pe peluză, deoarece e singura care e în proprietatea acestei asociaţii şi ea este sub sechestru. Noi vom împiedica mai departe Finanţele Bistriţa-Năsăud să îşi recupereze două milioane lei, vom împiedica mai departe executarea datoriilor şi ceea ce se poate recupera de către bugetul de stat. Este o falsă premisă că va veni cineva să facă acolo blocuri de locuinţe, legea sporturilor – legea 69 – este foarte clară în acest sens, că schimbarea destinaţiei se poate face numai prin hotărârea guvernului cu construirea altor baze sportive similare celor desfiinţate. Ar trebui, chiar dacă suntem interesaţi de preluarea acestui patrimoniu, să aşteptăm până când va avea loc lichidarea şi să-l cumpărăm pentru un leu. Singura comisie care ar trebui înfiinţată este una care să verifice cum au fost respectate prevederile tuturor hotărârilor care s-au dat pentru sprijinirea clubului. (…)

Noi am dat o hotărâre de sprijin a unei persoane juridice şi banii au mers la altă persoană juridică şi treaba asta s-a întâmplat cel puţin în ultimii trei ani. Persoana juridică care a fost menţionată în hotărârile de sprijin nu avea licenţă sportivă, nu era îndreptăţită să primească acest sprijin şi a fost până la urmă desfiinţată şi radiată în 2011. Ca şi reprezentant al cetăţenilor, acestea sunt chestiunile care mă interesează în primul rând, dar şi modul în care a ajuns acest patrimoniu, care într-adevăr a fost al oraşului, în proprietatea unei entităţi private şi dacă se mai poate recupera ceva”, a spus Alexandru Toniuc în cadrul şedinţei de consiliu local.

În contextul în care a fost propus de colegii săi de consiliu să facă parte din comisia de negociere a preţului de cumpărare a stadionului, Toniuc a mai adăugat:

„Eu cu siguranţă nu voi veni (n. r. – la comisie), pentru că eu nu vreau să aflu în această comisie care sunt bunurile pe care le are asociaţia, una din cele şase ale Gloriei. Ştiu care sunt. Nu are! Are modernizare, are amenajare şi are o tribună care este gajată. Proiectul de hotărâre nu spune că vrea să afle care este situaţia, spune clar la articolul 2 că va negocia clauzele contractuale şi preţul. Preţul pe care sunt dispus eu să îl plătesc pentru datoriile Gloriei este zero lei şi zero bani! (…) Am spus foarte clar, nu vreau să îmi asum responsabilitatea de a intra într-un joc pe care nu-l accept”.

 

Primarul cică apără bunul public! Pe banii bistriţenilor!

 

Ovidiu Creţu a sucit-o şi a învârtit-o, şi i-a dat înainte cu motivul invocat şi într-o conferinţă de presă, acela că vezi Doamne, stadionul ar putea fi cumpărat de cineva rău intenţionat, care să îl desfiinţeze şi mai apoi să construiască blocuri.

Interesant ar fi însă de văzut care ar fi acel investitor cu capul pe umeri care să cumpere un stadion în bună regulă ca pe urmă să mai cheltuiască sume enorme de bani pentru demolarea acestuia pentru ca ulterior să toace alţi bani mulţi pe construirea unor blocuri. Asta ca să nu mai punem la socoteală că încalcă legea sportului.

 

Liana Mureşan

redactie@gazetadebistrita.ro

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.