O nouă înfrângere a procurorului bistriţean Ioan Lumperdean în demersul de refacerii a dosarului împotriva afaceristului Ioan Opre. Dacă în trecut anchetatorul a ignorat limitele legale comandând percheziţii fără semnătura şi ştampila judecătorului sau redarea în dosar a unor interceptări ce se aflau în afara mandatului obţinut, acum Lumperdean a încercat să obţină o declaraţie de la Duma Ancuţa Aluniţa. Doar că, după cum s-a întâmplat şi în trecut, demersurile abuzive ale procurorului DIICOT Bistriţa-Năsăud sunt stopate la Tribunalul Cluj.

 

La începutul acestui an, Duma Ancuţa Aluniţa a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei în dosarul de proxenetism în care apărea ca inculpat şi Ioan Opre. Însă Tribunalul Cluj a decis să respingă acest acord pe motiv că nu este legal întocmit. Pe data de 3 martie a avut loc termenul de soluţionare la Tribunalul Cluj.

Duma Ancuţa Aluniţa s-a prezentat fiind asistată de un avocat din oficiu. Propunerea DIICOT ST Bistriţa-Năsăud a fost judecată de vicepreşedinta Tribunalului Cluj, Farcaş-Hîngan Rodica Georgiana, care a stabilit că pedeapsa stabilită în urma recunoaşterii faptei este în afara legii.

La întrebarea instanţei, Aluniţa a susţinut că are cunoştinţă despre acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat şi doreşte să fie validat astfel cum a fost încheiat, ajungând la un acord cu procurorul cu privire la infracţiuni, modul de săvârşire, pedeapsa aplicată, natura şi cuantumul acesteia şi forma de executare.

 

Negocierea cu pricina

Conform informaţiilor oficiale, Aluniţei i s-a promis de către procuror pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare în schimbul unei mărturii prin care se auto-incrimina şi recunoştea faptele din rechizitoriul întocmit de Lumperdean.

„Reprezentantul Ministerului Public, solicită instanţei să admită acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat cu inculpata Duma Ancuţa Aluniţa şi să pronunţe condamnarea acesteia la pedepsele de 2 ani şi o lună închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în formă continuată, astfel cum a fost descrisă în acord, precum şi condamnarea la pedeapsa la un an şi patru luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, faptă comisă de asemenea, în formă continuată, starea de fapt fiind descrisă în acord şi însuşită de inculpată, cu pedepsele complementare care au constituit obiectul prezentului acord.

De asemenea, solicită instanţei să stabilească în sarcina inculpatei pedeapsa rezultantă de doi ani, şase luni şi zece zile închisoare pentru săvârşirea celor două infracţiuni amintite. Ca modalitate de executare, solicită instanţei să stabilească în temeiul art. 91 C. pen. suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani, urmând să stabilească în sarcina inculpatei măsurile de supraveghere” se arată în încheierea penală a şedinţei.

De asemenea la şedinţa de judecată a participat şi un avocat desemnat pentru a-i apăra interesele Loredanei Pascu, tânăra ce a fost considerată parte vătămată în acţiunile derulate de Aluniţa.

Cu alte cuvinte, Duma recunoscuse că a convins-o pe Pascu să se prostitueze.

”Numitul Dumitru Pompei, care cu ocazia „vizitei” anterioare făcute de inculpata Duma Aluniţa la cabana lui, îi ceruse într-un moment în care M.A.M. fusese ieşită din cabană „să facă rost de fete noi” dispuse să întreţină relaţii sexuale cu numitul OpreIoan, indicându-i să o recruteze în acest sens pe martora minoră cu pseudonimul Pascu Loredana, a întrebat-o pe inculpata Duma dacă a discutat cu această fată referitor la ceea ce i-a spus el, la care inculpata i-a răspuns că nu a vorbit cu ea pentru că e doar o copilă, că are doar 16 ani.Cu toate că inculpata le-a spus numiţilor D.P. şi O.I. ce vârstă avea minora, cel dintâi i-a cerut inculpatei Duma Aluniţa, dacă vrea să câştige bani, să o caute pe minora cu pseudonimul Pascu Loredana şi să o convingă să meargă la cabana lui D.P. ca să întreţină relaţii sexuale cu numitul O.I., afirmând că nu e niciun fel de problemă chiar dacă fata e minoră, dar să nu-i spună de la început minorei cu cine va trebui să întreţină relaţii sexuale contra-cost, pentru ca el şi clientul lui O.I. să nu aibă probleme în cazul în care minora ar refuza propunerea, inculpata promiţându-le că o va căuta pe minoră” se arată în rechizitoriu.

 

Nelegal, netemeinic – respins!

Pentru faptele recunoscute de Duma: trafic de minori în formă continuată şi proxenetism cei de la DIICOT au cerut instanţei să încuviinţeze pedeapsa  de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare şi un termen de supraveghere de doi ani. Însă vicepreşedinta Tribunalului Cluj, judecătoarea Farcaş-Hîngan Rodica Georgiana îi dă o lecţie de practică a meseriei procurorului bistriţean.

În motivarea prin care aceasta respinge acordul de recunoaştere semnat de Aluniţa, judecătoarea arată că e imposibil să decidă altfel în vreme ce pedeapsa stabilită este în afara legii.

„Însă, instanţa apreciază că soluţia, privită în ansamblul său, la care s-a ajuns între procuror şi inculpată, are caracter nelegal, întrucât s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante de 2 ani, 6 luni şi 10 zile (în mod legal stabilită) pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, care este nelegal stabilit în raport de prevederile art. 92 alin. 1 C.pen., care prevede că durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate. Termenul de supraveghere de 2 ani, stabilit şi negociat de procuror cu inculpată, este nelegal, întrucât pedeapsa rezultantă, a cărei suspendare sub supraveghere s-a convenit, este de 2 ani, 6 luni şi 10 zile.

În situaţia de faţă, ţinând seama că soluţia la care s-a ajuns între inculpată şi procuror, în ansamblul său, este nelegală, se impune respingerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei din data de 01.02.2017, emis în dosar penal nr. 5 D/P/2017 al DIICOT – ST CLUJ – Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud.

În lumina considerentelor expuse, în temeiul art. 485 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, va respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei din data de 01.02.2017 încheiat în dosar penal nr. 5 D/P/2017  între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj – Biroul Teritorial Bistriţa Năsăud şi inculpata Duma Aluniţa Ancuţa întrucât soluţia la care s-a ajuns prin acord între procuror şi inculpată este nelegală”, explică pe larg judecătoarea.

 

Ajutor pentru Lumperdean

Având în vedere că procurorul Ioan Lumperdean pierde pe toate fronturile în încercările sale de a-l trimite în judecată pe Ioan Opre, şi mergând de la premisa că nu înţelege legea sau de ce toţi judecătorii de la Cluj care nu îl cunosc îl tratează obiectiv respingând acţiunile sale sau întorcând rechizitoriul spre refacere, îi sărim noi în ajutor. Dacă Lumperdean nu s-a gândit să redeschidă Codul de Procedură Penală, noi am făcut mai mult de atât şi am consultat şi un avocat care să îi dea sfaturi pentru viitoare acţiuni ”specialistului DIICOT Bistriţa-Năsăud”.

„În speţa prezentată, procurorul a picat destul de prost. În primul rând trebuia să ştie din start că perioada de încercare trebuie să fie mai mare decât pedeapsa propusă în acord. Era normal să decidă judecătorul de la Tribunalul Cluj respingerea ”tratatului” ca să zic aşa. Ce variante mai are? Păi să continue urmărirea penală în parametrii legali şi respectând decizia anterioară cu privire la refacerea acuzaţiilor pentru inculpaţi. Desigur poate să o readucă la sediu pe Duma şi să îi explice că a greşit în speranţa că o convinge să semneze un nou acord de recunoaştere, în care perioada de încercare să respecte parametrii legali. Mai poate abandona speţa prin clasare sau, cu tot respectul, să consulte legea înainte de a face orice alt pas. Deşi cei de la INM au discutat într-o minută despre folosirea informaţiilor prezentate de un inculpat în acordul de recunoaştere chiar dacă acesta este respins, Lumperdean nu poate utiliza cele prezentate în document, nici măcar un posibil denunţ împotriva altei persoane”, arată avocatul.

În altă ordine de idei, este greu de crezut chiar dacă instanţa a consemnat că Duma ar fi fost cea care a cerut semnarea unui acord de recunoaştere, în vreme ce, în cazul ei nu mai trebuia administrate probe noi pe faza de urmărire penală, iar rechizitoriu deja fusese întors spre refacere. Un interes cert în grăbirea demersurilor l-ar fi avut exclusiv procurorul DIICOT.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.