Plenul CSM a aprobat, la începutul acestei luni, Regulamentul privind accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție la informații clasificate secrete de stat și de serviciu. Ca urmare, toți procurorii și judecătorii, inclusiv cei detașaţi sau delegați la CSM, INM ori Școala Națională de Grefieri, au acces la informații clasificate secret de stat și de serviciu din dosare, doar avocații și inculpații nu. Regulamentul încalcă dreptul la un proces echitabil și intră în contradicție cu prevederile noului Cod Penal.
CSM a aprobat de curând un nou Regulamentul care privește accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție la informații clasificate secrete de stat și de serviciu. Acesta permite accesul tuturor magistraților, inclusiv al procurorilor, la informații considerat a fi secret de stat sau de serviciu. Singura categorie exclusă sunt avocații părților, care pot accesa informațiile respective doar conform vechii proceduri, valabilă până la acest moment pentru toți, și anume, în baza unui cereri pentru un certificat ORNISS temporar. În cazul în care un inculpat este reprezentat de un avocat ce nu deține respectivul certificat, acesta riscă să fie judecat de judecători și procurori care au acces, conform actualului Regulament aprobat de CSM, la astfel de informații clasificate.
Consecința acestei mirobolante idei este că orice cetățean poate fi judecat în baza unor probe ce pot fi considerate secret de stat sau de serviciu din anexele secrete ale dosarelor, fără ca inculpatul și avocatul său să poată lua act de probele care se presupune că îl incriminează, încălcându-se astfel dreptul la apărare.
”Jur cu mâna pe drapel”
În plus, pentru ca orice poartă spre informații să fie complet ferecată, la nivelul instanțelor penale din țară, fiecare judecător trebuie să semneze un angajament că nu va divulga date secrete cu informațiile clasificate din aceste dosare. Același regulament se aplică și judecătorilor delegați sau desemnați să îndeplinească alte activități în cadrul compartimentelor instanței, dar și judecătorilor de supraveghere a privării de libertate, precum și judecătorilor delegați sau detașați la Consiliul Superior al Magistraturii.
Conform acestui Regulament, ”angajamentul scris de păstrare a secretului de stat și a secretului de serviciu va fi semnat în termen de 10 zile de la intrarea acestuia în vigoare sau, după caz, de la data depunerii jurământului și va fi predat conducătorilor instituțiilor unde își desfășoară activitatea persoanele sus-menționate în articolele anterioare”.
Toți cei care semnează acest angajament în baza actualului regulament și a Legii 182/2002 sunt obligați să păstreze secretul asupra informațiilor clasificate ce le-au fost încredințate în timpul exercitării funcției, iar obligația se menține și în timpul suspendării din funcție, dar și după eliberarea din funcție.
Contradicția cu noul Cod de Procedură Penală
Regulamentul CSM întră în contradicție cu reglementările noului Cod de Procedura Penală, care spune, la articolul 352, alin. 11 și 12 , că „În cazul în care informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța solicită de urgență, după caz, declasificarea totală, parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare, ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului. Dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.
Această contradicție scurtcircuitează, până la urmă, posibilitatea de a folosi informațiile clasificate, tocmai pentru că, dacă inculpatul, prin apărătorul său nu poate avea acces la ele, judecătorul nu poate pronunța o soluție care ar putea să țină seama de acele informații.
O posibilă soluție
Într-un document transmis în urma cu câțiva ani către CSM Ministerului Justiției, judecătorul Lia Savonea, la acea vreme vicepreședinte Curții de Apel București și responsabil cu securitatea oferea o posibilă soluție pentru rezolvarea acestei contradicții:
”Clasificarea unor documente, date, informații ce constituie mijloace de probă și limitarea sau condiționarea accesului la acestea are influență directă asupra principiilor independenței și imparțialității judecătorului. O soluție posibilă ar fi ca instituția ce a clasificat documentul ce constituie mijloc de probă să o și declasifice, în caz contrar, informația continuată de aceasta neputând fi folosit ca probă, ceea ce înseamnă că nu se va ține seama de ea la soluționarea cauzei.
De aceea, în cauzele penale și de contencios administrativ, unde frecvența informațiilor clasificate este cel mai des întâlnită, premergător sesizării instanței, Parchetul, S.R.I., M.A.I. etc. ar trebui, în măsura în care e posibil, desigur, să ia toate măsurile necesare în vederea declasificării/desecretizării informației de care înțelege să se folosească în acuzare”, se arată în documentul trimis CSM de judecător.
Urmările se vor vedea la CEDO
Una dintre principalele consecințe ale acestui regulament va fi un nesfârșit şir de procese la CEDO pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, domeniu la care suntem campioni în Europa, având în vedere că în ultimii cinci ani statul român a fost condamnat la plata a 155 de milioane de lei ca urmare a condamnărilor decise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, adică 35 de milioane de euro.
