Tata Clanului Corduneanu de la Iaşi ajunge pe mâna magistraţilor de la Curtea de Apel Cluj pentru o sentinţă finală

Dosarul temutului Clan Corduneanu a ajuns la Curtea de Apel Cluj. Vorbim de acel grup infracţional constituit la sfârşitul anilor 90, care avea sub control anumiţi agenţi de poliţie din IPJ Iaşi, dar şi infractori ce se ocupau cu furturi atât în ţară cât şi în străinătate. Vorbim de un dosar stufos cu 27 de inculpaţi şi un număr considerabil de martori şi părţi vătămate. Însă această activitate a fost stopată de DIICOT ST Iaşi în 2008, când procurorii au reuşit să construiască un rechizitoriu de sute de pagini şi declaraţii ale unor denunţători cu identitate protejată. Pe membrii clanului Corduneanu, DIICOT i-a acuzat de trafic de persoane, sprijinire şi aderare la grup infracţional organizat,  fals în înscrisuri oficiale, înşelăciune,instigare la fals, spălare de bani şi şantaj. În acest sens, în materialul următor vom vorbi despre liderul grupării: Bogdan Constantin Corduneanu.

Probe la kilogram

Surse apropiate anchetei susţin că pentru construirea rechizitoriului au pus osul toţi poliţiştii, procurorii şi informatorii din Iaşi -şi nu numai, care au avut cândva de-a face cu liderul grupului infracţional Bogdan Constantin fost Corduneanu cât şi a altor membrii ai găştii ce ”i-au călcat pe coadă”.

Cu toate acestea, în rechizitoriu, apare alb pe negru desfăşurarea anchetei. Un dosar făcut ca la carte, cu interceptări şi declaraţii.

„Probele din prezentul dosar (declaraţiile martorilor, interceptările convorbirilor telefonice, datele obţinute în contextul efectuării comisiilor rogatorii internaţionale, analiza transferurilor de bani prin sistemul Western Union) converg spre concluzia clară a structurării grupului pe două paliere respectiv unul decizional din care fac parte în principal fraţii Corduneanu (coordonat în mod direct de liderul grupului, inculpatul Bogdan Constantin fost Corduneanu) şi altul execuţional din care fac parte locotenenţii acestora mai mult sau mai puţin specializaţi în săvârşirea unui anumit gen de infracţiuni.

Structura decizională a grupării, în concordanţă cu probatoriul administrat, este constituită din inculpaţii: Corduneanu Adrian, Tofan Bogdan fost Corduneanu, Tiugă Petronela fostă Corduneanu, Rusu Gheorghe fost Corduneanu, Bogdan Iulian Cătălin, Călin Vasile fost Corduneanu.

Din declaraţiile martorilor cu identitate protejată a rezultat faptul că iniţial fraţii Corduneanu au furat sau au comis tâlhării în străinătate fie individual fie ajutându-se unul pe celălalt fără a se observa însă elemente care să conducă la identificarea unei structuri organizate în sensul clasic.

Iniţierea şi constituirea grupului infracţional organizat a avut loc în cursul anului 2003 când componenţii eşalonului decizional s-au grupat în jurul liderului, inculpatul Bogdan Constantin fost Corduneanu, recunoscând statutul acestuia, şi totodată îşi recrutează sau formează (specializează) locotenenţii (aderenţii şi sprijinitorii) – componenţii eşalonului execuţional.

După cum am menţionat mai sus membrii eşalonului decizional erau iniţial simpli infractori ce acţionau în special în străinătate pe cont propriu, însă în această perioadă au efectuat primele recrutări pentru eşalonul execuţional din rândul hoţilor ce furau împreună cu ei cristalizându-se primele relaţii de subordonare.”

Bogdan, tata lor

În dosarul ce s-a judecat pe fond la Tribunalul Maramureş, iar acum a ajuns la Curtea de Apel Cluj, Bogdan Constantin Corduneanu este portretizat ca liderul grupului infracţional. De menţionat este faptul că atât Bogdan, cât şi alţi inculpaţi din dosar au renunţat la numele de familie, care de altfel a fost ultra-mediatizat de-a lungul ultimilor şapte ani, la nivel naţional.

Lider al grupării, Bogdan Constantin (fost „Corduneanu”) a asigurat pregătirea, organizarea, controlul şi coordonarea majorităţii activităţilor infracţionale desfăşurate de structură atât pe teritoriul României, cât şi al altor state U.E., precum şi relaţionarea adecvată ori conlucrarea cu exponenţii altor grupări criminale din ţară (acoperind multe localităţi importante din România) şi străinătate (Republica Moldova, cât şi state U.E., precum Spania, Franţa, Anglia, Irlanda, Elveţia, Austria, Italia şi Germania), aria legăturilor stabilite în acest scop fiind vastă.

„La un moment dat, având în vedere percepţia publică dar şi a organelor de urmărire penală cu privire la statutul său de lider al acestei grupări, Bogdan Constantin, a efectuat demersuri, inclusiv prin modul său de a se comporta, de a intra în legalitate în sensul că a adoptat la vedere un comportament normal, însă acesta şi-a continuat preocupările cu caracter infracţional.

Din această perspectivă nu s-a mai expus şi nu s-a mai implicat direct, ci a folosit serviciile elementelor din componenţa grupării coordonate (de preferat alte persoane decât membri ai familiei sau persoane care au stabilit anumite relaţii de afinitate), avansate treptat de pe poziţia de executanţi în persoane cu responsabilităţi de coordonare, în special în ceea ce priveşte palierul extern al intereselor clanului. Statutul de lider al lui Bogdan Constantin trebuie privit şi din perspectiva ascendentului moral şi al influenţei exercitat asupra celorlalţi membri, a intereselor şi preocupărilor aferente relaţionării cu exponenţi ai altor grupări criminale din ţară sau străinătate, aspect dublat de medierea unor situaţii problematice şi/sau interpuneri în rezolvarea unor aspecte diverse atât în interiorul clanului cât şi în beneficiul altor solicitanţi. ” se arată în dosar.

Tot procurorii susţin că  majoritatea situaţiilor aceste preocupări au fost generatoare de beneficii financiare, rezultate din perceperea şi primirea unor comisioane în contul eforturilor sale. La un moment dat s-a observat că această gamă a preocupărilor sale a fost afectată de timpul şi eforturile consecvente destinate localizării şi reluării relaţiilor cu fosta sa soţie Bogdan Alina, aspect care a fost perceput şi de ceilalţi membri marcanţi ai grupării. De asemenea s-a relevat rolul de mediator al inculpatului Bogdan Constantin în aplanarea sau rezolvarea unor situaţii conflictuale sau cu potenţial conflictual sau de natură a afecta imaginea familiei.

Rivali cu Băcăoanu

Cu toate că Cordunenii şi afiliaţii grupării lor aveau aproape un monopol pe piaţa, duşmanii îi aveau pe cei din gruparea Băcăoanu. Desprea aceştia, presa a scris în repetate rânduri că desfăşurau activităţi similare cu cei cercetaţi în dosar.

Cu un an înainte de trimiterea în judecată a Cordunenilor, temutul Cătălin Costea, liderul clanului Băcăuanu din Iaşi şi duşmanul de moarte  al Cordunenilor, a fost arestat, miercuri, la Roman, după ce a fost oprit în trafic. În maşină cu el era Mihai Ţurcanu (45 de ani), altă vedetă căutată de poliţie. Având statutul de condamnaţi definitiv, amândoi au fost preluaţi de o escortă a IPJ Iaşi şi duşi la arest, unde le este locul.

Cătălin Costea (37 de ani), fost Băcăuanu, are de stat 5 ani în puşcărie, pentru trafic de persoane. În perioada 2002-2005, el a racolat zeci de fete, inclusiv minore, de prin toate judeţele Moldovei şi le-a trimis la „muncă” în Olanda şi în Polonia. Femeile erau angajate, iniţial, la o pizzerie din Iaşi, după care erau „testate” la barul de striptease „Mademoiselle XXX”, patronat de Ioan Pâslaru.

Aparent s-a încercat o împăcare între cele două clanuri, însă lider fiind, Bogdan Constantin a refuzat acest lucru.

Aceasta grupare s-a conturat iniţial pe criteriul apartenenţei familiale, exponentul principal fiind Bogdan Constantin fost Corduneanu care având în vedere statutul său de sportiv de mare performanţă dar şi faptul că este cel mai în vârstă dintre membrii clanului Corduneanu a dobândit un ascendent asupra celorlalţi fraţi dar şi asupra celorlalţi deveniţi ulterior membri sau aderenţi ai grupării.

De-a lungul timpului membrii grupării reprezentând nucleul de forţă au dobândit propria lor autoritate în raport cu ceilalţi deveniţi membri sau aderenţi, fiecare fără a se disocia de apartenenţa la grupare, căutând însă să-şi apropie oameni şi să-i coopteze în propriile activităţi infracţionale.

Judecaţi după vechiul Cod Penal

Instanţa a aplicat legea penală mai favorabilă în acest caz, respectiv vechiul Cod Penal. Dacă s-ar fi aplicat noul Cod Penal, pedeapsa totală s-ar fi stabilit printr-un cumul al cele mai mari condamnări, la care se aduna câte o treime din fiecare condamnare în parte. De pildă, Costel Corduneanu a primit pedeapsa totală de 8 ani, stabilită în funcţie de condamnarea cea mai mare, cum era procedura de calcul pe vechea legislaţie. Pe noua lege, conform algoritmului de calcul, liderul grupării ar fi primit pentru cele 8 infracţiuni pentru care a fost găsit vinovat 16 ani şi 2 luni de închisoare.

Ce despăgubiri s-au stabilit

Pe lângă pedepsele cu executare, judecătorii au mai stabilit şi plata unor daune morale către victimele clanului, dar şi o serie de confiscări de la inculpaţi. Astfel, în ceea ce priveşte despăgubirile civile, instanţa a stabilit plata unei sume totale de 140.000 de euro, 590.500 de lei şi 40.000 de franci elveţieni. Cea mai mare parte din această sumă ar trebui să ajungă la băncile ce ar fi fost înşelate prin contractarea unor credite cu acte false. De menţionat că sumele reprezintă cuantumul total al despăgubirilor, ele trebuind achitate, în solidar, de diverşi inculpaţi, în funcţie de infracţiunile pentru care au fost găsiţi vinovaţi.

Sume exorbitante au fost stabilite în ceea ce priveşte confiscările de la inculpaţi. În total, statul român ar trebui să recupereze 600.000 de euro şi 2,5 milioane de lei. De la Costel Corduneanu, de pildă, ar trebui ca autorităţile să confişte 250.000 de euro şi 118.000 de lei.

Cum s-au apărat Cordunenii: Suntem o familie, şi nu grup infracţional 

În documentele depuse la Tribunal, membrii clanului Corduneanu, prin avocaţi, au adus argumente pentru împotriva acuzaţiei de constituire a unui grup infracţional organizat. “În cadrul unei familii atât de extinse este evidentă şi normală existenţa unei griji a fraţilor mai mari pentru fraţii mai mici, precum şi a unei autorităţi a acestora în cadrul familiei, autoritate bazată pe respect şi ascendent de vârstă. Acest aspect nu înseamnă însă că fraţii mai mari îi coordonează pe ceilalţi sau că autoritatea fratelui mai mare ar putea fi măcar comparată cu cea a unui lider în cadrul unui presupus grup infracţional organizat”, se arată în concluziile de la dosar ale interlopilor.

În aceleaşi documente se mai menţiona că “nici nu se poate concepe” iniţierea unui grup infracţional de către familia Corduneanu între membrii acesteia fiind “simple relaţii de familie”. “În mod evident, nici nu există o posibilitate reală şi palpabilă pentru organul de urmărire penală să precizeze toate aceste aspecte, deoarece acest «grup infracţional organizat» nu a existat niciodată, fiind vorba doar despre membrii unei familii numeroase şi afinii lor, cărora DIICOT – Serviciul Teritorial Iaşi le-a pus eticheta de «grup infracţional» în mod abuziv şi forţat pentru a se realiza o trimitere în judecată spectaculoasă cu un număr mare de capete de acuzare şi cu infracţiuni pedepsite cu ani grei de inchisoare”, au mai spus Cordunenii.

Dacă deciziile de condamnare vor rămâne definitive, din cuantumul acestora vor fi scăzute perioadele petrecute în arest preventiv în timpul acestui dosar. Principalii membri ai clanului au petrecut fiecare peste un an în spatele gratiilor în timpul urmăririi penale sau a judecăţii.

Istoricul dosarului 

Dosarul Cordunenilor a fost trimis în instanţă în 2010, atunci când majoritatea membrilor importanţi ai grupării se aflau în spatele gratiilor. Metodele de teroare şi de îmbogăţire a clanului, precum şi discuţii detaliate despre modul în care Cordunenii subjugaseră Iaşul erau prezentate în clar în actele de la dosar.

Între timp, toţi membrii importanţi ai clanului, fără excepţie, au fost eliberaţi din arest preventiv şi s-au întors acasă la Iaşi. Cordunenii sunt acuzaţi că s-au organizat pe paliere şi au derulat o vastă activitate infracţională, de la şantaj, furturi, infracţiuni imobiliare sau bancare, înşelăciune etc. Numai reţeaua de hoţi din Europa, întinsă în peste 30 de ţări din Europa, ar fi adus clanului sute de mii de euro, potrivit procurorilor. De menţionat că procurorii DIICOT au primit sprijin inclusiv din partea FBI în instrumentarea acestui dosar.