Actul de intimidare făţişă a judecătorilor adoptat de CSM la iniţiativa DNA în 3 iulie 2014, dat publicităţii abia în 8 august, lasă deschisă poarta abuzurilor. O urmărire penală împotriva unui judecător îl scoate practic din instanţă; mai mult, el poate fi hărţuit de procurori cu diverse pricini, putând fi audiat oricând ca martor, potrivit Hotărârii 846bis. Gabriela Baltag, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR) consideră că această decizie a CSM este cel mai grav atentat la independenţa judecătorului.

 

Hotărârea 846 este de fapt un răspuns la cererea a 29 de judecători de la Curtea de Apel Oradea care au sesizat conţinutul defăimător la adresa magistraţilor difuzat într-un comunicat al DNA la 31 martie 2014. Hotărârea 846, difuzată public în 24 iulie, ia apărarea DNA, acceptând tonul ofensator şi generalizator care  insinuează corupţia judecătorilor. Hotărârea 846bis consfinţeşte abuzul DNA şi lasă deschisă poarta pentru eliminarea judecătorilor incomozi. O manevră cusută cu aţă albă, care stârneşte protestul şi îngrijorarea Asociaţiei Magistraţilor din România.

 

Dispozitivul Hotărârii nr. 846bis din 3 iulie 2014 a Plenului CSM 

„1. Judecătorii care, în exerciţiul funcţiunii, comit fapte care ar putea avea caracterul unor infracţiuni în orice circumstanţe (de exemplu, acceptă mită) nu pot beneficia de imunitate faţă de procesul penal ordinar.

2. Obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării în legătură cu fapta cu privire la care este cercetat penal încetează în momentul în care, în condiţiile art. 307 din Codul penal, i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspect, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83 din acelaşi cod, încheindu-se despre toate acestea un proces-verbal.

3. Judecătorul poate fi audiat ca martor într-un proces al cărui obiect este săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu procesul deliberării.

4. Judecătorul faţă de care s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ar trebui să se abţină de la soluţionarea pricinilor cu aceasta natură până la clarificarea situaţiei sale, întrucât se încalcă aparenţa de imparţialitate şi obiectivitate de care orice judecător este răspunzător.

5. Principiile independenţei, imparţialităţii şi integrităţii judecătorului consacră în primul rând obligaţii, astfel că nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite care este ea însăşi o ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei şi a procesului echitabil, cum este cazul corupţiei.

6. Judecătorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizează orice interferenţă exterioară procesului cognitiv al deliberării, care pot avea caracter ilicit, dar nu şi cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberării”.

 

Punctul de vedere al Gabrielei Baltag, preşedinta AMR

Asociaţia Magistraţilor din România contestă hotărârea prin care CSM le-a dat procurorilor DNA puterea de a-i scoate din dosare pe judecătorii incomozi. Preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), judecătoarea Gabriela Baltag, reclamat faptul că hotărârea nr. 846bis, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, reprezintă “cel mai grav atentat la independenţa judecătorului.

 

CSM vrea să îndepărteze judecătorii incomozi din sistem

Plenul CSM a emis Hotărârea nr. 846bis, prin care a stabilit că un judecător ar trebui să se abţină de la a mai judeca dosare de corupţie în situaţia în care Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală împotriva sa ori faţă de un apropiat al său. Decizia a stârnit rumoare încă de la publicarea dispozitivului pe site-ul CSM, iar controversele s-au înteţit o dată cu apariţia motivării acestei hotărâri, abia în 13 august. Astfel, prima organizaţie din sistemul judiciar care ia atitudine faţă de gravele nereguli din cuprinsul Hotărârii nr. 846bis/03.07.2014 a Plenului CSM, prin care procurorilor DNA li s-a oferit posibilitatea de a-i îndepărta din dosarele de corupţie pe judecătorii nedoriţi, este chiar Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).

Iată poziţia exprimată de preşedinta AMR  faţă de Hotărârea nr. 846bis/03.07.2014 a Plenului CSM. “Daţi-mi voie să vă spun că această hotărâre a plenului CSM adoptată pe 3 iulie, pentru că după cum vedeţi dumneavoastră cam toate lucrurile în neregulă se întâmplă sistemului judiciar vara, când începe vacanţa judecătorească. Noi am observat această hotărâre, am văzut în extras de altfel, pentru că a venit imediat, a fost o grabă teribilă de a comunica instanţelor, să nu cumva să scăpam din vedere conţinutul acestei hotărâri. Această hotărâre a plenului CSM, din punctul meu de vedere şi al colegilor mei pe care am putut să îi consult din Consiliul Director, această hotărâre este cel mai grav atentat la independenţa judecătorului. Vă spun la independenţa judecătorului şi nu a magistratului în general, pentru că, deşi uneori prin motivarea acestei hotărâri veţi vedea că se face trimitere la magistrat, de fapt, este vorba numai despre judecător şi nu despre orice judecător, despre judecătorul din materie penală”, a declarat public Gabriela Baltag.

Gabriela Baltag a mai precizat că această hotărâre a plenului CSM cuprinde două componente. “O dată, se vorbeşte despre cei care posibil să fi săvârşit fapte de corupţie şi ar trebui cumva să se abţină. Deci se merge pe probabilităţi, imaginaţi-vă, niciodată un judecător nu va merge pe probabilităţi. Cum adică ar trebui să se abţină, să nu existe nici o îndoială, nici o suspiciune, ne întrebăm pentru judecători nu există aceleaşi garanţii ca pentru toţi cetăţenii din ţara aceasta?”, au fost câteva dintre întrebările ridicate de preşedinta AMR.

 

Judecătorul da, procurorul ba

Una dintre problemele pe care le ridică Gabriel Baltag este faptul că doar judecători sunt, în viziunea CSM, capabili de a fi corupţi, în timp ce pentru procurori ne exista vreo reglementare în acest sens.

“Ne întrebăm şi noi de ce nu se face nicio trimitere la procurori. Deci, dacă vedeţi dumneavoastră, numai judecătorii sunt bănuiţi că ar putea să săvârşească fapte de corupţie. Nu face nimeni trimitere în această motivare despre ce ar trebui să facă un procuror”, a precizat Gabriela Baltag. Aceasta a mai spus că urmare unei asemenea hotărâri există un mare risc şi anume “vulnerabilitatea oricărui judecător să se trezească cu un gen de plângere de acest, nu ştiu eu… că nu ştiu ce a săvârşit. Şi în felul acesta judecătorul este îndepărtat de la judecarea anumitor cauze. (…) Aceasta este o creaţie a CSM-ului,  foarte gravă, pe care Asociaţia Magistraţilor o să o conteste”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.