Gazeta de Bistriţa continuă seria dezvăluirilor despre incompatibilii bistriţeni. În acest număr vă prezentăm motivarea Curţii de Apel Cluj în cazul incompatibilităţii statuate în dreptul lui Gavrilă Ţărmure. Această sentinţă nu este definitivă şi are recursul la ICCJ. Dar până atunci, să înţelegem puţin motivele curţii.
Reclamantul Gavrilă Ţărmure a contestat raportul Agenţiei Naţionale de Integritate din 16.12.2013 în care se demonstra că acesta este în conflict de interese. Magistraţii Curţii de Apel Cluj au scris în cadrul motivării sentinţei din 9 aprilie 2014 şi care au fost mersul dezbaterilor, susţinerilor şi concluziile părţile care au apărut în cadrul şedinţei precedente, din 26 martie 2014. Gavrilă Ţărmure a cerut prin intermediul acţiunii înregistrată anularea raportului ANI, precum şi cheltuieli de judecată din partea ANI.
Gavrilă Ţărmure a susţinut în cadrul cererii sale că raportul ANI este nelegal fiind rezultatul unei interpretări greşite. Pe de altă parte, inspectorii ANI susţin că acesta a încălcat dispoziţiile art.77 din Legea nr.161/2003 coroborat cu art.46 alin.1 din Legea nr.215/2011 şi art.75 lit.b,f,art.77 din Legea nr.393/2004 întrucât în perioada deţinerii calităţii de consilier local a exprimat votul favorabil pentru adoptarea HCL nr.33/2010 şi 17/2011 cu privire la aprobarea bugetului municipiului, a HCL 125/2011 privind rectificare buget şi nr.35/2011 pentru aprobarea proiectelor care vor beneficia de cofinanţare şi respectiv a avut un interes personal.
”Astfel, se impută faptul că pretinsul conflict este în legătura cu activitatea pe care a derulat-o în cadrul unei organizaţii nonprofit. Din coroborarea dispoziţiilor art.2, art.15 din OG nr.26/2000 rezultă că lipsa scopului patrimonial al fundaţiei este de esenţa fundaţiei scopul legal al acestuia fiind strict determinat al realizării unui interes general sau după caz comunitar.
Ţărmure spune că nu a devenit celebru după concerte
În acest context activitatea unei fundaţii nu poate fi interpretată ca fiind derulată în satisfacerea unui interes personal, individual astfel cum consideră intimată. Fundaţia al cărui reprezentant este a fost constituită exclusiv pentru scopuri caritabile de întrajutorare, culturale, instructive, educative (….) fără a căuta foloase materiale şi serveşte intereselor generale. În vederea îndeplinirii scopului şi obiectivelor pentru care s-a înfiinţat fundaţia a organizat aproximativ 50 de concerte camerale şi simfonice în beneficiul tinerilor şi publicului meloman, astfel că nu poate fi vorba de un interes personal. Conflictul de interes este definit de legea cadru şi vizează interesul personal de natură patrimonială însă faptele imputate nu se circumscriu unui atare interes. Fundaţia nu poate avea prin lege scop patrimonial, iar pe de altă parte activitatea sa şi a soţiei prestate în cadrul fundaţiei este de asemenea lipsită de caracter patrimonial, nici unul dintre membrii familiei neprofitând de vreo faimă de pe urma hotărârilor de consiliu local sau a contractelor la care face referire raportul. Contractele de finanţare nu au permis cheltuieli cu personalul, iar activitatea a fost desfăşurată de soţie pe baza voluntariatului.
În raport se face referire la prevederile legii nr.393l2004 art.75 şi art.77 însă aceste dispoziţii nu sunt aplicabile raportului litigios dedus judecăţii, singurele acte normative incidente sunt cele trei legi 1761/2010, Legea nr.161/2003 şi Legea nr.215/2001. Chiar dacă s-ar aprecia că trimiterea la Legea nr.215/2001 nu este limitativă alte acte normative ar fi incidente numai în măsura în care nu sunt în contradicţie cu cele cuprinse în legile cadru nr.1761/2010 şi nr.161/2003. Legea nr.393/2004 la care face referire intimata este în contradicţie cu cele două şi prin urmare nu produce efecte.
În condiţiile în care Legea nr. 161/ 2003 atunci când defineşte conflictul menţionează ca o condiţie esenţială existenţa interesului patrimonial – aspect preluat şi de Legea nr.215/2001- prevederea din Legea nr.393/2004 care extinde natura interesului la orice fel de interes nu numai cel patrimonial este în contradicţie cu legea cadru fiind astfel inaplicabilă. Pe de altă parte esenţial este faptul că Legea nr.176/2010 fiind adoptată ulterior legii nr.393/2004 prevederile acestui din urmă act normativ ce vin în contradicţie cu prevederile legii noi urmează a fi considerate abrogate tacit aspect întărit de conţinutul art.32 din Legea nr.1671/2010. În plus chiar şi în situaţia în care Legea nr.393/2004 – art. 77 şi art.75 lit. b,f ar fi aplicabilă nu se găseşte în situaţia unui conflict de interese. Potrivit art.47 din Legea nr.393/ 2009 aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale.
În cazul în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului. Aşadar norma face distincţie între interesul patrimonial şi cel personal prevăzându-se posibilitatea participării la vot în cazul în care alesul local nu are un interes patrimonial . Cât priveşte cele două contracte încheiate între fundaţie şi Centrul Cultural Municipal George Coşbuc din Bistriţa în calitate de organizator nu se menţionează în concret care este conflictul de interese ce se imputa şi textele incidente referirea la contracte fiind vădit neavenită. Fundaţia a fost înfiinţată în 1996 ca expresie a voinţei a peste 100 de cetăţeni din oraş şi s-a reuşit a se organiza stagiuni muzicale permanente în oraş, iar pentru performanţe s-au primit nenumărate premii şi distincţii. Bugetul fundaţiei de-a lungul anilor s-a constituit din contribuţia membrilor, sponsorizări, donaţii şi finanţări dobândite pe baza unor concursuri de proiecte prin diferite programe. În concluzie suprapunerea calităţii de consilier cu cea de reprezentant nu a creat un avantaj personal şi nici fundaţiei însăşi.
Anticipa decizia autorităţii publice
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca tardivă fundamentat pe aceea că acţiunea a fost introdusă peste termenul instituit de art. 22 din Legea nr.1761/2010, iar pe fond ca neîntemeiată dat fiind că raportul contestat a fost emis cu respectarea normelor.
Astfel, se arată că în conformitate cu Legea nr.161/2003, Legea nr.215/2001 şi Legea nr.393/2004 aleşii locali nu pot lua parte la deliberarea sau adoptarea unei hotărâri dacă au interes personal în problema supusă dezbaterii respectiv au interes dacă au posibilitatea să anticipeze ca o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru orice persoană fizică sau juridică cu care au relaţie de angajament indiferent de natura acestuia, a asociaţiei sau fundaţiei din care fac parte. Ori reclamantul a participat la şedinţele Consiliului local i-a votat hotărârile prin care au fost adoptate fondurile pentru fundaţia din care face parte încălcând astfel prevederile vizând conflictul de interes.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a solicitat respingerea excepţie raportat la cele rezultate din acte că nu se relevă un interes personal de natură patrimonială iar faptele imputate nu se circumscriu sferei conflictului de interese. Faţă de cele invocate la data de 05.03.2014 excepţia tardivităţii a fost respinsă în considerarea în esenţă că actele atestă depunerea contestaţiei în termenul instituit de art.22 din Legea nr.161/2003.
Trecând aşadar la analiza susţinerilor părţilor Curtea reţine următoarele: În temeiul Legii nr.176/2010 privind exigenţele în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice Agenţia Naţională de Integritate a întocmit raportul de evaluare din 16.12.2013. Prin acest act s-a reţinut că se identifică elemente vizând conflictul de interese. Astfel se arată că reclamantul a încălcat legislaţia în materie conflictelor de interese prevăzută de art.77 din Legea nr.161/2003, art.46 alin.1 din Legea nr.215/2011, art.75 lit.b şi f, art.77 din Legea nr.393/2004 întrucât în perioada deţinerii calităţii de consilier local a participat la şedinţele Consiliului local exprimându-şi votul favorabil la adoptarea HCL nr.33/2.03.2010, nr.17 / 10.02.2011 , nr.125/ 28.07.2011 privind aprobarea bugetelor de venituri şi
cheltuieli ale municipiului Bistriţa şi a HCL nr.62/22.04.2010, nr.35/31.03.2011 privind aprobarea proiectelor care vor beneficia de cofinanţare, deşi avea un interes personal în aprobarea acestora întrucât avea posibilitatea să anticipeze ca urmare a acestor hotărâri Fundaţia va beneficia de sume primite ca finanţare de la consiliul local.
Ţărmure a semnat şi facturile
Astfel, deşi avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor acesta nu a anunţat la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl avea în problema respectivă, nu s-a abţinut de la vot, a luat parte la deliberare şi adoptarea hotărârilor de consiliu (votând pentru) şi mai mult a semnat în calitate de preşedinte al fundaţiei contractele nr.xx şi nr.xx. Situaţia reţinută în raportul de evaluare se verifică prin prisma împrejurărilor de fapt şi a dispoziţiilor legale incidente.
Potrivit art.77 din Legea nr.161/2003 conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în Legea Administraţiei Publice locale nr.215/2011. Acest din urma act normativ prin dispoziţiile art.46 prevede că „nu pot lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care fie personal, fie prin soţ, soţie, afini şi rude până la gradul al patrulea inclusiv are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.
În sensul legii nr.161/2003 prin conflict de interese se înţelege situaţiile în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative, iar potrivit art.72 din acelaşi act normativ principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
De asemenea, Legea nr.nr.393/2004 prevede prin art.75 lit.b şi f că aleşii locali au un interes personal într-o anumita problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru : b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia ; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte;
Interesul personal al consilierului
Tot astfel conform art.77 ( 1) din acelaşi act normativ „consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. (2) În situaţiile prevăzute la alin. l consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl au în problema respectivă. (3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul verbal al şedinţei”.
Din normele enunţate reiese că în exercitarea atribuţiilor demnitarul, funcţionarul, consilierul are obligaţia de a manifesta o atitudine imparţială, transparentă în adoptarea deciziilor; că există conflict de interese atunci când în virtutea funcţiei pe care o ocupă demnitarul, consilierul ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are un interes personal (respectiv ipoteza interesului de natură patrimonial/ folosului material sau ipoteza anticipării deciziei ce ar putea duce la influenţa sau părea influenţa realizarea unui beneficiu sau un dezavantaj.
Cu alte cuvinte un demnitar se află în conflict de interese nu doar atunci când în exercitarea funciei prin decizia dată se produce un beneficiu (de natură materială sau natură personală – obţinerea de pildă a unui titlu onorific), ci şi atunci când participă la luarea unei decizii ce ar influenţa sau pare să influenţeze un avantaj sau dezavantaj pentru sine, rude, pentru orice persoană cu care are o relaţie indiferent de natura acesteia sau pentru o asociaţie sau fundaţie.
Aceasta din urmă situaţie este dată şi prin recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului de Miniştri a Consiliului Europei atunci când defineşte conflictul de interese în sensul că acesta apare atunci când funcţionarul, demnitarul are un interes personal care influenţează sau poate să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Pentru determinarea în concret a existenţei conflictului de interes se impune a analiza dacă s-a participat la luarea unei decizii, dacă această decizie depinde de conduita demnitarului, consilierului sau dacă această persoană a participat la luarea unei decizii care a influenţat sau pare să influenţeze un avantaj şi dezavantaj pentru sine, pentru orice persoana cu care se află într-o relaţie sau pentru o fundaţie”, se arată în şedinţa CA Cluj.
Gazeta de Bistriţa continuă seria dezvăluirilor despre incompatibilii bistriţeni. În acest număr vă prezentăm motivarea Curţii de Apel Cluj în cazul incompatibilităţii statuate în dreptul lui Gavrilă Ţărmure. Această sentinţă nu este definitivă şi are recursul la ICCJ. Dar până atunci, să înţelegem puţin motivele curţii.
Reclamantul Gavrilă Ţărmure a contestat raportul Agenţiei Naţionale de Integritate din 16.12.2013 în care se demonstra că acesta este în conflict de interese. Magistraţii Curţii de Apel Cluj au scris în cadrul motivării sentinţei din 9 aprilie 2014 şi care au fost mersul dezbaterilor, susţinerilor şi concluziile părţile care au apărut în cadrul şedinţei precedente, din 26 martie 2014. Gavrilă Ţărmure a cerut prin intermediul acţiunii înregistrată anularea raportului ANI, precum şi cheltuieli de judecată din partea ANI.
Gavrilă Ţărmure a susţinut în cadrul cererii sale că raportul ANI este nelegal fiind rezultatul unei interpretări greşite. Pe de altă parte, inspectorii ANI susţin că acesta a încălcat dispoziţiile art.77 din Legea nr.161/2003 coroborat cu art.46 alin.1 din Legea nr.215/2011 şi art.75 lit.b,f,art.77 din Legea nr.393/2004 întrucât în perioada deţinerii calităţii de consilier local a exprimat votul favorabil pentru adoptarea HCL nr.33/2010 şi 17/2011 cu privire la aprobarea bugetului municipiului, a HCL 125/2011 privind rectificare buget şi nr.35/2011 pentru aprobarea proiectelor care vor beneficia de cofinanţare şi respectiv a avut un interes personal.
”Astfel, se impută faptul că pretinsul conflict este în legătura cu activitatea pe care a derulat-o în cadrul unei organizaţii nonprofit. Din coroborarea dispoziţiilor art.2, art.15 din OG nr.26/2000 rezultă că lipsa scopului patrimonial al fundaţiei este de esenţa fundaţiei scopul legal al acestuia fiind strict determinat al realizării unui interes general sau după caz comunitar.
Ţărmure spune că nu a devenit celebru după concerte
În acest context activitatea unei fundaţii nu poate fi interpretată ca fiind derulată în satisfacerea unui interes personal, individual astfel cum consideră intimată. Fundaţia al cărui reprezentant este a fost constituită exclusiv pentru scopuri caritabile de întrajutorare, culturale, instructive, educative (….) fără a căuta foloase materiale şi serveşte intereselor generale. În vederea îndeplinirii scopului şi obiectivelor pentru care s-a înfiinţat fundaţia a organizat aproximativ 50 de concerte camerale şi simfonice în beneficiul tinerilor şi publicului meloman, astfel că nu poate fi vorba de un interes personal. Conflictul de interes este definit de legea cadru şi vizează interesul personal de natură patrimonială însă faptele imputate nu se circumscriu unui atare interes. Fundaţia nu poate avea prin lege scop patrimonial, iar pe de altă parte activitatea sa şi a soţiei prestate în cadrul fundaţiei este de asemenea lipsită de caracter patrimonial, nici unul dintre membrii familiei neprofitând de vreo faimă de pe urma hotărârilor de consiliu local sau a contractelor la care face referire raportul. Contractele de finanţare nu au permis cheltuieli cu personalul, iar activitatea a fost desfăşurată de soţie pe baza voluntariatului.
În raport se face referire la prevederile legii nr.393l2004 art.75 şi art.77 însă aceste dispoziţii nu sunt aplicabile raportului litigios dedus judecăţii, singurele acte normative incidente sunt cele trei legi 1761/2010, Legea nr.161/2003 şi Legea nr.215/2001. Chiar dacă s-ar aprecia că trimiterea la Legea nr.215/2001 nu este limitativă alte acte normative ar fi incidente numai în măsura în care nu sunt în contradicţie cu cele cuprinse în legile cadru nr.1761/2010 şi nr.161/2003. Legea nr.393/2004 la care face referire intimata este în contradicţie cu cele două şi prin urmare nu produce efecte.
În condiţiile în care Legea nr. 161/ 2003 atunci când defineşte conflictul menţionează ca o condiţie esenţială existenţa interesului patrimonial – aspect preluat şi de Legea nr.215/2001- prevederea din Legea nr.393/2004 care extinde natura interesului la orice fel de interes nu numai cel patrimonial este în contradicţie cu legea cadru fiind astfel inaplicabilă. Pe de altă parte esenţial este faptul că Legea nr.176/2010 fiind adoptată ulterior legii nr.393/2004 prevederile acestui din urmă act normativ ce vin în contradicţie cu prevederile legii noi urmează a fi considerate abrogate tacit aspect întărit de conţinutul art.32 din Legea nr.1671/2010. În plus chiar şi în situaţia în care Legea nr.393/2004 – art. 77 şi art.75 lit. b,f ar fi aplicabilă nu se găseşte în situaţia unui conflict de interese. Potrivit art.47 din Legea nr.393/ 2009 aleşii locali sunt obligaţi să menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale.
În cazul în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului. Aşadar norma face distincţie între interesul patrimonial şi cel personal prevăzându-se posibilitatea participării la vot în cazul în care alesul local nu are un interes patrimonial . Cât priveşte cele două contracte încheiate între fundaţie şi Centrul Cultural Municipal George Coşbuc din Bistriţa în calitate de organizator nu se menţionează în concret care este conflictul de interese ce se imputa şi textele incidente referirea la contracte fiind vădit neavenită. Fundaţia a fost înfiinţată în 1996 ca expresie a voinţei a peste 100 de cetăţeni din oraş şi s-a reuşit a se organiza stagiuni muzicale permanente în oraş, iar pentru performanţe s-au primit nenumărate premii şi distincţii. Bugetul fundaţiei de-a lungul anilor s-a constituit din contribuţia membrilor, sponsorizări, donaţii şi finanţări dobândite pe baza unor concursuri de proiecte prin diferite programe. În concluzie suprapunerea calităţii de consilier cu cea de reprezentant nu a creat un avantaj personal şi nici fundaţiei însăşi.
Anticipa decizia autorităţii publice
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca tardivă fundamentat pe aceea că acţiunea a fost introdusă peste termenul instituit de art. 22 din Legea nr.1761/2010, iar pe fond ca neîntemeiată dat fiind că raportul contestat a fost emis cu respectarea normelor.
Astfel, se arată că în conformitate cu Legea nr.161/2003, Legea nr.215/2001 şi Legea nr.393/2004 aleşii locali nu pot lua parte la deliberarea sau adoptarea unei hotărâri dacă au interes personal în problema supusă dezbaterii respectiv au interes dacă au posibilitatea să anticipeze ca o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru orice persoană fizică sau juridică cu care au relaţie de angajament indiferent de natura acestuia, a asociaţiei sau fundaţiei din care fac parte. Ori reclamantul a participat la şedinţele Consiliului local i-a votat hotărârile prin care au fost adoptate fondurile pentru fundaţia din care face parte încălcând astfel prevederile vizând conflictul de interes.
Prin răspunsul la întâmpinare reclamantul a solicitat respingerea excepţie raportat la cele rezultate din acte că nu se relevă un interes personal de natură patrimonială iar faptele imputate nu se circumscriu sferei conflictului de interese. Faţă de cele invocate la data de 05.03.2014 excepţia tardivităţii a fost respinsă în considerarea în esenţă că actele atestă depunerea contestaţiei în termenul instituit de art.22 din Legea nr.161/2003.
Trecând aşadar la analiza susţinerilor părţilor Curtea reţine următoarele: În temeiul Legii nr.176/2010 privind exigenţele în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice Agenţia Naţională de Integritate a întocmit raportul de evaluare din 16.12.2013.
Prin acest act s-a reţinut că se identifică elemente vizând conflictul de interese. Astfel se arată că reclamantul a încălcat legislaţia în materie conflictelor de interese prevăzută de art.77 din Legea nr.161/2003, art.46 alin.1 din Legea nr.215/2011, art.75 lit.b şi f, art.77 din Legea nr.393/2004 întrucât în perioada deţinerii calităţii de consilier local a participat la şedinţele Consiliului local exprimându-şi votul favorabil la adoptarea HCL nr.33/2.03.2010, nr.17 / 10.02.2011 , nr.125/ 28.07.2011 privind aprobarea bugetelor de venituri şi
cheltuieli ale municipiului Bistriţa şi a HCL nr.62/22.04.2010, nr.35/31.03.2011 privind aprobarea proiectelor care vor beneficia de cofinanţare, deşi avea un interes personal în aprobarea acestora întrucât avea posibilitatea să anticipeze ca urmare a acestor hotărâri Fundaţia va beneficia de sume primite ca finanţare de la consiliul local.
Ţărmure a semnat şi facturile
Astfel, deşi avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor acesta nu a anunţat la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl avea în problema respectivă, nu s-a abţinut de la vot, a luat parte la deliberare şi adoptarea hotărârilor de consiliu (votând pentru) şi mai mult a semnat în calitate de preşedinte al fundaţiei contractele nr.xx şi nr.xx.
Situaţia reţinută în raportul de evaluare se verifică prin prisma împrejurărilor de fapt şi a dispoziţiilor legale incidente.
Potrivit art.77 din Legea nr.161/2003 conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în Legea Administraţiei Publice locale nr.215/2011. Acest din urma act normativ prin dispoziţiile art.46 prevede că „nu pot lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care fie personal, fie prin soţ, soţie, afini şi rude până la gradul al patrulea inclusiv are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.
În sensul legii nr.161/2003 prin conflict de interese se înţelege situaţiile în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative, iar potrivit art.72 din acelaşi act normativ principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.
De asemenea, Legea nr.nr.393/2004 prevede prin art.75 lit.b şi f că aleşii locali au un interes personal într-o anumita problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru : b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia ; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte;
Interesul personal al consilierului
Tot astfel conform art.77 ( 1) din acelaşi act normativ „consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. (2) În situaţiile prevăzute la alin. l consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl au în problema respectivă. (3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul verbal al şedinţei”.
Din normele enunţate reiese că în exercitarea atribuţiilor demnitarul, funcţionarul, consilierul are obligaţia de a manifesta o atitudine imparţială, transparentă în adoptarea deciziilor; că există conflict de interese atunci când în virtutea funcţiei pe care o ocupă demnitarul, consilierul ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are un interes personal (respectiv ipoteza interesului de natură patrimonial/ folosului material sau ipoteza anticipării deciziei ce ar putea duce la influenţa sau părea influenţa realizarea unui beneficiu sau un dezavantaj.
Cu alte cuvinte un demnitar se află în conflict de interese nu doar atunci când în exercitarea funciei prin decizia dată se produce un beneficiu (de natură materială sau natură personală – obţinerea de pildă a unui titlu onorific), ci şi atunci când participă la luarea unei decizii ce ar influenţa sau pare să influenţeze un avantaj sau dezavantaj pentru sine, rude, pentru orice persoană cu care are o relaţie indiferent de natura acesteia sau pentru o asociaţie sau fundaţie.
Aceasta din urmă situaţie este dată şi prin recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului de Miniştri a Consiliului Europei atunci când defineşte conflictul de interese în sensul că acesta apare atunci când funcţionarul, demnitarul are un interes personal care influenţează sau poate să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Pentru determinarea în concret a existenţei conflictului de interes se impune a analiza dacă s-a participat la luarea unei decizii, dacă această decizie depinde de conduita demnitarului, consilierului sau dacă această persoană a participat la luarea unei decizii care a influenţat sau pare să influenţeze un avantaj şi dezavantaj pentru sine, pentru orice persoana cu care se află într-o relaţie sau pentru o fundaţie”, se arată în şedinţa CA Cluj.
