Este deja un fapt arhicunoscut şi a devenit o obişnuinţă ca autorităţi ale statului din alte judeţe să vina şi să facă ordine în judeţul Bistriţa-Năsăud. Iar exemple sunt cu nemiluita, amintim numai cazul privind afacerile ilegale cu alcool ale lui Petrică Bolfă, iar pentru a le pune capăt a fost necesară intervenţia procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, sau cazul mai recent prezentat în Gazeta de Bistriţa, în care procurorii DIICOT de la Piteşti au anihilat o grupare de traficanţi de autoturisme de lux cu ramificaţii şi în judeţul Bistriţa-Năsăud.
Cazul pe care îl prezentăm acum vine să confirme încă o dată faptul că marea criminalitate economică-financiară, cazurile de anvergură pe linie de corupţie, privatizări ilegale, nu fac obiectul preocupărilor specifice a celor îndrituiţi prin lege să se ocupe pe plan local de asemenea fapte ilegale, din contră, senzaţia este că îi protejează.
Sigur, nu ştim dacă din neputinţă, dacă din neştiinţă sau din anumite complicităţi, în judeţul Bistriţa-Năsăud nu se întâmplă nimic deosebit. Sigur, la un moment dat, omul simplu, plătitorul de impozite, îşi pune întrebarea şi pe bună dreptate, că „ăştia de la noi ce fac”, .. „ce păzesc, pentru ce iau banii”? Şi sunt vizaţi, bineînţeles poliţiştii, cei din serviciile secrete locale, SRI şi „doi şi un sfert”, dar în acelaşi timp şi procurorii de la parchetele din judeţ.
Judeţului Bistriţa-Năsăud i s-a dus buhul în toată România că este „judeţul unde nu se întâmplă nimic”, unde anumiţi şefi din poliţie sunt numiţi politic şi singura lor treabă este să-şi servească „politrucul” care i-a cocoţat în funcţie şi lunar să aştepte plicul cu valută de la afacerişti veroşi, sau diferite produse în natură, un miel, un ied, pe „de-a moca”, că de, se apropie Paştele. La asta se reduce toată activitatea lor, după modelul patentat la Caraş-Severin, unde se pare că a început o adevărată „curăţenie de primăvară”. Dar despre subiectul corupţiei la nivelul conducerii poliţiei judeţene din Bistriţa-Năsăud, într-un material viitor al Gazetei de Bistriţa.
Filaţi timp de 6 luni
Referitor la cazul instrumentat de către procurorii DIICOT Mureş, acesta a debutat în urmă cu circa şase luni. În faza iniţială informaţiile despre existenţa şi activitatea unei grupări organizate specializate în comercializarea fără forme legală a legumelor şi fructelor achiziţionate din spaţiul intercomunitar, având drept scop, eludarea impozitului pe venit si a TVA-ului aferent si reintroducerea sumelor de bani astfel obţinute în circuitul legal, au fost obţinute şi investigate informativ de către Direcţia Judeţeană de Informaţii Mureş (SRI). Trebuie amintit faptul că la conducerea SRI Mureş, se află un bistriţean, colonelul Ioan Mocanu, care a condus ani în şir Direcţia Judeţeana de Informaţii Bistriţa-Năsăud (SRI).
Peste 700.000 euro, prejudiciu
Partea „văzută” a operaţiunii a debutat în dimineaţa zilei de 31.03.2014, când sub coordonarea procurilor DIICOT din Serviciul Teritorial Mureş,în dosarul penal nr.27/D/P/2013, poliţiştii specializaţi din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (şi aici facem o nouă paranteză, BCCO Mureş este condusă tot de un bistriţean, cms. şef de poliţie, Dumitru Bâltag, fost la conducerea SCCO Bistriţa-Năsăud şi candidat la postul de adjunct al şefului IPJ BN, pe care l-a pierdut, pe postul respectiv fiind impus politic, fostul şef al Poliţiei Năsăud, cms. şef Ciprian Buta) în cooperare cu structuri specializate din cadrul a 17 judeţe, experţi din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, Gruparea Mobilă de Jandarmi „Regele Ferdinand I”, IJJ Mureş şi IJJ Bistriţa-Năsăud, au organizat şi desfăşurat o acţiune complexă pe raza a 4 judeţe, inclusiv în Bistriţa-Năsăud. Cu acest prilej au fost efectuate mai multe percheziţii domiciliare la adresele de domiciliu/reşedinţă şi sediile unor persoane fizice şi juridice. În urma derulării acestor activităţi, au fost identificaţi şi ridicaţi în vederea confiscării, 233.000 lei şi 29.000 euro, ce nu au putut fi justificaţi de către persoanele implicate în grupul infracţional organizat.
Potrivit experţilor DIICOT, până la această dată în cauză a fost stabilit un prejudiciu de 720.000 de euro. Toată această operaţiune a DIICOT Mureş, având suportul informaţional şi tehnic al SRI Mureş, prezintă un interes pentru opinia publica din Bistriţa, având în vedere că din cei patru cetăţeni sirieni implicaţi în acest grup organizat, trei sunt stabiliţi şi au firme care îşi desfăşoară activitatea în judeţul Bistriţa-Năsăud.
Alături de aceştia au fost identificaţi şi doi cetăţeni români care au fost acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 367 alin.1 C.P, evaziune fiscală, faptă prevăzută şi pedepsită de art.9 alin. 1 lit.c din Legea nr. 241/2005 şi spălare de bani, faptă prevăzută şi pedepsită de art.29 alin.1 lit.a, c din legea nr.656/2002.
Reţea bine pusă la punct
În cauză există „suspiciunea rezonabilă”, un termen la modă folosit în aceste timpuri de către procurori, (mai corect ar trebui să afirme că sunt probe… un om nu poate fi reţinut pe suspiciuni) că, membrii grupării organizate, în perioada 2012 şi până în prezent, prin intermediul a trei societăţi comerciale de pe raza judeţului Mureş, controlate de mai mulţi cetăţeni sirieni, au aprovizionat mai multe firme cu marfă achiziţionată din spaţiul intracomunitar, în valoare de peste 6,8 milioane lei, prin interpunerea altor societăţi comerciale din jud. Bistriţa Năsăud.
Societăţile comerciale înmatriculate în judeţul Bistriţa-Năsăud funcţionau, în principal, pentru realizarea scopului ilicit, de fraudare a bugetului de stat, respectiv pentru înregistrarea achiziţiilor din spaţiul intracomunitar, solicitate de cetăţenii sirieni şi prin emiterea de facturi către firmele deţinute de aceştia, care fiind înregistrate în evidenţa contabilă a beneficiarilor reali, permiteau deducerea TVA-lui aferent acestor achiziţii (aprox. suma de 1,6 milioane lei stabilită până la această dată). Ulterior, societăţile interpuse nu plăteau TVA-ul aferent vânzărilor fictive către societăţile cetăţenilor sirieni, ajungând să acumuleze datorii semnificative către bugetul de stat, motiv pentru care au fost aduse în stare de insolvenţă de către administratorii de fapt.
La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Târgu Mureş au fost audiate iniţial 15 persoane şi au fost făcute 20 percheziţii pe raza judeţelor Mureş, Bistriţa-Năsăud, Bihor şi Sălaj. Firmele identificate în judeţul Mureş au dedus ilegal TVA emiţând facturi fictive către companii deţinute de sirieni în celelalte judeţe, inclusiv în Bistriţa-Năsăud. Tribunalul Mureş a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă a celor şase suspecţi, care au fost reţinuţi pentru 24 de ore, şi a luat faţă de aceştia măsura preventivă a controlului judiciar. Procurorul Alin Lazăr, şeful DIICOT Târgu-Mureş, a declarat că a depus contestaţie împotriva încheierii penale şi că dosarul va ajunge la Curtea de Apel Târgu-Mureş.
