Episcopia contraatacă. Biserica stă cu ochii pe comoara lui Brâncoveanu.

Episcopia Severinului şi Strehaiei a formulat o plângere la poliţie în legătură cu săpăturile arheologice de la mănăstirea din Baia de Aramă, conduse de arheologul clujean Gheorghe Petrov. Într-un comunicat de presă, Episcopia se plânge că săpăturile nu au fost executate după cum era regulamentar, în mod stratificat, şi susţine că Inspectoratul Teritorial de Muncă a oprit executarea lucrărilor, întrucât puneau în pericol siguranţa muncitorilor. Arheologul explică, în schimb, că autorizaţia a fost eliberată pentru altfel de lucrări decât susţin preoţii, iar neregulile sunt închipuite.

”În ziua de 11 noiembrie 2013, la mânăstirea Sfinţii Voievozi  din Baia de Aramă, o echipa  de cercetători formată din Gheorghe Petrov, responsabil ştiinţific de şantier, Horaţiu Dorin Groza, Marin-Iulian Neagoe şi Vasile Paul Scrobotă a început aşa-zise lucrări de evaluare de teren, în baza Autorizaţiei  de Diagnostic Arheologic nr. 266/2013 emisă de Ministerul Culturii pentru  Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Autorizaţia în cauză a fost emisă pentru efectuarea „evaluării de teren în zona curţii bisericii, urmărindu-se următoarele obiective arheologice: evaluarea potenţialului arheologic, verificarea stratigrafiei, pentru iniţierea unei viitoare cercetări preventive”.
Prezenţi la faţa locului, reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei, însoţiţi de un arheolog expert, dr. Gabriel Crăciunescu, au constatat cu stupoare că, pentru atingerea obiectivelor menţionate în autorizaţie, echipa de cercetători contractase o firmă care să presteze servicii cu un buldoexcavator, cu braţ şi cupă de excavare, freză şi picamer cu aer comprimat. Protestând împotriva acestui mod de lucru, reprezentanţii episcopiei s-au lovit de indiferenţa echipei de cercetare, astfel încât buldoexcavatorul a început să excaveze”, arată Episcopia Severinului şi Strehaiei în comunicatul de presă.
Inspectori buluc

În legătură cu ”pericolul” în care se aflau muncitorii, care ar fi fost constatat de Inspectoratul Teritorial de Muncă, Gheorghe Petrov a precizat că din partea firmei care a făcut lucrările au fost prezenţi patronul, fiul acestuia, care e angajat al societăţii, şi un muncitor, dar toţi aveau acte în regulă şi lucrau în condiţiile prevăzute de lege, fiind pregătiţi dinainte cu actele la ei în eventualitatea unui control trimis de reprezentanţii Bisericii. ”Ei m-au aşteptat pregătiţi cu tot arsenalul, au reactivat un arheolog pensionar, orice să monitorizeze şi să găsească orice fleac, să ne alunge de acolo”, spune arheologul clujean.

Reprezentanţii Bisericii au chemat inclusiv Inspectoratul de Stat în Construcţii, care nu are nimic de-a face cu intervenţiile arheologice. În plus, deşi preoţii invocă mai multe prevederi regulamentare legate de felul în care trebuia făcută cercetarea, arheologul clujean explică faptul că un diagnostic arheologic permite şi intervenţia mecanică.

”Eu trebuia numai să verific cavitatea, să văd dacă este într-adevăr ceva acolo. Dar pentru ei nu e convenabil nici dacă se confirmă, nici dacă nu, pentru că dacă se confirmă existenţa tezaurului de către altcineva, nu au nici un beneficiu de pe urma lui, iar dacă se infirmă, le strică planul de promovare a mănăstirii. Chiar primarul a declarat că are un proiect de promovare turistică acolo”, mai arată Petrov.

Pregătiţi cu furci şi torţe

Reprezentanţii Episcopiei susţin că au fost scoase două blocuri de piatră de la fundaţia absidei, dar arheologul arată că e vorba despre bucăţi de stâncă, care nu aveau nicio legătură cu fundaţia bisericii. Ulterior, acestea au fost puse la loc, iar arheologii au lăsat terenul aşa cum l-am găsit.

”Am înţeles că mi-au făcut o sesizare penală, pe care au scris-o chiar în mănăstire. Dar pe mine nu m-au convocat la poliţie. Au fost mulţi implicaţi ca să ne dea afară, deşi noi eram cu legea în mână. Au făcut pe proştii când le-am arătat autorizaţiile. Dacă aş fi vrut să continui, trebuia să merg cu mascaţii, să mă păzească, pentru că nu mai făceam faţă. Practic, am fost lăsat singur într-un teatru de război”, arată Petrov.

În cazul în care ar fi refuzat să permită accesul cercetătorilor pe teren, cei de la mănăstire s-ar fi supus unor contravenţii, pentru că ar fi încălcat legea. În schimb, aceştia au chemat diferite controale şi chiar au pregătit o revoltă populară în cazul în care cercetătorii ar fi insistat cu săpăturile. ”Poliţia judeţului mi-a spus că avem tot dreptul să continuăm, dar să avem grijă, că ni se pregăteşte altceva. Statul nu şi-a putut impune autoritatea pentru că interesele locului nu au dorit asta. Când e vorba de averi, nu mai există lege”, subliniază arheologul.

În comunicatul Episcopiei se arată în mod repetat cum ar fi trebuit să fie făcută o ”evaluare de teren”, susţinând că autorizaţiile echipei de arheologi s-ar fi referit numai la aşa ceva. O evaluare de teren ar fi fost convenabilă pentru aceştia, deoarece nu implică săpături, însă Gheorghe Petrov susţine că aprobările au fost pentru un diagnostic arheologic, care permite săpături cu mijloace atât manuale, cât şi mecanice. ”Poţi să îţi pui legea în ramă pe piept, că mori cu ea în mână”, spune acesta.

Căutătorii de comori

Interesul de fapt ar fi fost să nu se afle că monumentul a fost ”hăcuit” de-a lungul timpului, nefiind îngrijit corespunzător de cei însărcinaţi cu aceasta. De altfel, au existat mai multe sesizări în legătură cu intervenţii ilegale demarate chiar de preoţi, iar căutătorii de comori au săpat nestingheriţi la adăpostul nopţii. Astfel, obiectivul este practic compromis arheologic.

Intenţii de a verifica legenda aurului ascuns de Brâncoveanu au mai existat şi în anii 70, când armata a făcut prospecţiuni în zonă. Armata a verificat în perioada aceea mai toate ctitoriile lui Brâncoveanu pentru a verifica existenţa tezaurului despre care se vorbeşte în legende. Astfel, s-au prospectat şi mănăstirile Cozia şi Tismana, iar Nicu Ceauşescu a fost implicat în căutări ca geolog.

Miza este valorificarea tezaurului. Dacă comoara este găsită de un arheolog, intră automat în patrimoniul statului, fiind evaluată şi expusă de istorici. Dacă, în schimb, o găseşte o persoană care nu are nicio legătură cu meseria de arheolog şi nu este reprezentant al statului, aceasta poate avea beneficii materiale, primeşte un procentaj din valoarea tezaurului găsit. Trebuie oricum să îl predea statului, pentru că acesta are drept de preemţiune. ”După document, sunt valori deosebite. Ar fi descoperirea nu numai a secolului, ci a tuturor timpurilor, şi nu doar în România, ci în întreaga Europa, o descoperire epocală. Se precizează că este vorba despre vistierie domnească. În document apare şi un blestem, care spune că cine găseşte comoara trebuie să o folosească în beneficiul mănăstirii”, arată Petrov.

Diana Gabor