Cu mare tam-tam, primarul Ovidiu Crețu anunța încă de la finalul anului trecut că vrea să reabiliteze termic toate apartamentele din Bistrița, dacă se poate cu fonduri europene. Cu proiectul aprobat și banii promiși de la Uniunea Europeană, edilul s-a apucat să ceară avizele necesare. Problema este că deși s-au cerut certificate de urbanism, multe dintre asociațiile de proprietari nu au fost nici măcar anunțate, iar proprietarii nu și-au dat acordul pentru aceste lucrări.
Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din Bistrița a început încă din anul 2008, investițiile fiind susținute iniţial din bugetul local. În patru ani însă, municipalitatea a reușit să izoleze termic doar 800 de apartamente și nu fără scandal, lucrările fiind posibile doar în condițiile în care toți proprietarii își dădeau acordul și se angajau să suporte o parte din costurile implicate.
În anul 2012, Primăria Bistrița a „mirosit” o altă oportunitate de finanțare și a pus la punct un proiect pentru atragere fondurilor europene, fiind primul oraș reședință de județ care beneficia de bani de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea termică a blocurilor. Potrivit ghidului solicitantului pus la punct în 2012 de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, sunt vizate în special blocurile de locuințe construite în perioada 1950-1990, în care locuiesc categorii sociale vulnerabile și familii cu venituri reduse. Se vizează lucrări de termoizolare pereți exteriori, termoizolare paleți goli de ferestre și uși, termoizolare soclu clădire, termo-hidroizolarea planșeului de peste ultimul nivel, înlocuirea ferestrelor și a ușilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuințe, cu tâmplărie performantă energetic.
Pași mici, planuri mari
Deși la finalul anului 2012 deja era gata un ghid al solicitantului pentru accesarea de fonduri europene destinate reabilitării termice, abia la finalul anului 2013 a reușit Primăria Bistrița să primească ok-ul pentru prima serie de blocuri, numărându-se totuși printre puținele orașe care au intrat în programul pilot.
La finalul anului 2013, când a obținut prima finanțare, Ovidiu Crețu anunța că vor fi reabilitate anul acesta nu mai puțin de 2115 apartamente. În acest moment, consumul necesar încălzirii estimat la nivelul orașului Bistrița ajunge la 200/Kw/mp/an, în timp ce în țările scandinave, unde iarna este mult mai aspră, dar locuințele izolate termic, acesta ajunge la doar 40/Kw/mp/an. Primarul Ovidiu Crețu anunța la final de 2013 faptul că prin astfel de programe de reabilitare își propune să scadă consumul la nivelul orașului la 80/Kw/mp/an. Tot atunci edilul municipiului anunța faptul că primele lucrări urmau să debuteze la început de primăvară, în luna martie a anului 2014. Nici aici nu a nimerit-o primarul, termenul limită pentru depunerea ofertelor la prima licitație care include primele două loturi de blocuri fiind 30 aprilie.
Proiectul este împărțit în trei loturi, primul incluzând 4 blocuri cu 235 de apartamente, pentru care municipalitatea a primit 3,6 milioane de lei, al doilea include 15 blocuri cu 1074 de apartamente finanțat cu 17,7 milioane de lei, iar al treilea include 10 blocuri cu 794 de apartamente finanțat cu 15,6 milioane de lei. Din valoarea fiecărui proiect, 60% sunt fonduri nerambursabile, 20% este contribuția municipiului și 20% contribuția proprietarilor de apartamente. Contribuția proprietarilor de apartamente va lua forma unor taxe. Acestea nu vor fi mai mari de 50 de lei pe lună și se vor întinde pe trei sau cinci ani, în funcție de mărimea apartamentelor. Primarul Ovidiu Crețu vrea ca până la sfârșitul exercițiului financiar 2014-2020 să fie reabilitate toate blocurile de locuințe din Bistrița.
„Vrem să reabilităm termic toate apartamentele din oraș, facem o economie însemnată de energie și o reducere însemnată la emisia de dioxid de carbon. Nu se pune problema să facem fără acordul asociațiilor, acolo unde am avut probleme, am ocolit și ne-am dus mai departe, nu avem vreme să ne judecăm cu cineva care nu vrea. Au fost și situații delicate”, a declarat în luna martie primarul Ovidiu Crețu.
Proprietarii locuințelor propuse nu cunosc intențiile edilului
Tot în această primăvara a fost pusă la punct licitația pentru proiectarea blocurilor B-dul Decebal nr. 46, str. Gheorghe Şincai nr. 28, str. Piaţa Morii nr. 2, str. 1 Decembrie nr. 1, str. 1 Decembrie nr. 2 Bl. 3, str. 1 Decembrie nr. 2 Bl. 4, str. C.R. Vivu nr. 6, str. Gării nr. 30, str. Gării nr. 32, str. Mihai Eminescu Bl. 3, B-dul Decebal nr. 2, str. Iosif Vulcan nr. 4 Bl. C2, str. Andrei Mureşanu Bl. 9, str. O. Goga nr. 4 Bl.B1, str. O. Goga nr. 6 Bl. B2, str. O. Goga nr. 8 Bl. B3, str. Solomon Haliţă nr. 2, B-dul Independenţei Bl. 1, B-dul Independenţei Bl. 2, B-dul Independenţei nr. 71, Aleea Margaretelor nr. 2, str. Rodnei nr. 1, str. Rodnei nr. 20, str. Carpaţi nr. 10, str. C.R. Vivu nr. 2, str. Arţarilor nr. 28 Bl. M3. În luna martie a acestui an au fost cerute certificatele de urbanism pentru toate aceste blocuri. În ciuda declarațiilor edilului, potrivit cărora lucrările nu se vor face fără acordul asociațiilor și respectiv a locatarilor, lucrurile par să stea altfel. Astfel, deși municipalitatea face pași mari cel puțin cu hârțogăria necesară, locatarii blocurilor propuse nu par să știe că locuințele lor vor fi reabilitate. De asemenea, edilul a ținut să precizeze faptul că se va începe cu blocurile de locuințe unde acordul proprietarilor nu va fi o problemă.
Este și cazul blocului nr. 1 de pe strada Rodnei, unde niciunul dintre locatari nu știe nimic despre această reabilitare termică, mai ales că blocul este în proporție de 70% reabilitat pe cheltuiala proprietarilor. La fel stau lucrurile și la asociația de proprietari, care nu a fost înștiințată despre această intenție, iar anunțurile în acest sens lipsesc cu desăvârșire și de la avizierele scărilor blocului. Lucrurile sunt mai complicate decât atât, asta pentru că, potrivit primarului Ovidiu Crețu, cei care deja și-au reabilitat termic locuințele vor suporta și ei aceleași costuri ca și cei care nu au niciun soi de izolare termică.
Cum este posibil așa ceva? Explicația primarului Ovidiu Crețu este halucinantă. Acesta susține că lucrările deja făcute de proprietarii blocurilor în cauză sunt de mântuială și cu materiale ieftine și cu siguranță nu respectă noul proiect de reabilitare, care presupune materiale de calitate și lucrări realizate de profesioniști. Mai mult, primarul Ovidiu Crețu a dat de înțeles la ultima conferință de presă în care a abordat acest subiect că cei mai mulți dintre proprietarii care deja și-au reabilitat locuințele nu au documente nici pentru lucrări și nici pentru materialele utilizate, iar asta ar putea reprezenta o problemă pentru ei.
