Popas la Iclod, de la amintirea episcopului Ioan Bob, la modernizare

Primarul actual al comunei Iclod, Maria Mureşan, a realizat o serie de proiecte, din fonduri europene, printre care extindere şi mansardare la şcoala de la Livada, reabilitarea căminului cultural şi peste 10 km de asfalt. Printre următoarele proiecte de investiţii se află canalizarea localităţilor racordate la conducta de aducţiune a apei potabile, reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale.
Printre activităţile specifice zonei întâlnim prelucrarea lemnului, agricultura (creşterea animalelor şi cultivarea terenurilor). Viitorul economic al comunei se va axa însă pe prestări de servicii, întrucât din ce în ce mai mulţi investitori îşi arată interesul pentru localitate. Un investitor important pentru Iclod îl reprezintă IROM, fabrică italienească care produce calorifere. Fabrica respectivă a generat 250 de locuri de muncă pentru oamenii din comună şi din satele limitrofe.
În 1998 a fost pornită o mică fabrică de lapte, în curtea unei gospodării, sub numele de S.C Picolact Prodcom SRL. În luna mai 2008, fabrica şi-a schimbat locaţia, într-o clădire nouă şi modernă, şi funcţionează după normele europene. Cu un număr de 25 de angajaţi, specializaţi în industria alimentară, 4 dintre ei veniţi de la Napolact Dej, fabrica produce o gamă mare de brânzeturi: telemea, caşcaval, brânză de vaci şi mozzarela. Produsele lactate se distribuie în Arad, Sibiu, Bucureşti, Piteşti, Târgovişte, Cluj, precum şi în depozitele en-gros din majoritatea localităţilor.   

Un mileniu şi jumătate de istorie

Având o istorie foarte interesantă, acolo au fost descoperite morminte şi cimitire aparţinând populaţiei daco-romane, precum şi obiecte creştine datând din secolul IV şi V d.Chr. la Napoca, Clujul de azi, şi Someşeni Dej, iar obiecte romane din sec. VI au fost găsite la Sic. Descoperirile arheologice efectuate în zona Someşului Mic au scos la iveală între Iclod şi Livada obiecte daco-romane datând din sec VI. Acele urme provenite de la daco-romani au fost descoperite în Fundătura şi la Orman.
Un monument istoric ce merită vizitat este Biserica Înălţarea Domnului din Iclod, construită în 1650, situată chiar lângă casa parohială a satului, biserică ce iniţial a aparţinut confesiunii ortodoxe, dar odată cu înfiinţarea celei greco-catolice, a devenit lăcaş de cult al uniţilor. Biserica este considerată un model reprezentativ de trecere de la arhitectura specifică bisericilor din lemn la cele din zid.
Biserica ortodoxă este de dată recentă, fiind ridicată între 1958 şi 1961. Părintele satului, care slujeşte în această parohie din 1991, ne-a dezvăluit evoluţia bisericii. O frescă impresionată, în culori vii, ne-a atras atenţia în momentul intrării în biserică, pictură realizată chiar de un localnic al satului, Cosma Vasile. Un alt monument, aflat în curtea bisericii, este cel al martirilor construit între 1995-1997 de primărie în colaborare cu Biserica Ortodoxă.  
Învăţământul şi tot ceea ce înseamnă educaţie reprezintă un element important pentru localnicii din comuna Iclod, primăria, biserica şi alte instituţii implicându-se în acest domeniu. Festivalul de colinde datează de 18 ani, alte evenimente fiind simpozioanele organizate pe teme istorice. În ceea ce priveşte viaţa religioasă a comunei, a existat o perioadă de tensiune între ortodocşi şi greco-catolici. Divergenţele au fost uitate, cu trecerea anilor, iar acum localnicii convieţuiesc în armonie. Preotul satului le transmite un mesaj credincioşilor prin intermediul Gazetei prin care îi îndeamnă să păstreze tradiţiile de Sărbătoarea Naşterii Domnului: „Să umblaţi la colindat!”

Episcopul Ioan Bob, omul care a sfinţit locul
 
                                                     
Muzeul istoric şi etnografic al  satului reprezintă un loc de prestigiu pentru săteni. Are 12 săli, 6 dedicate istoriei localităţii şi 6 etnografiei. Cel care s-a ocupat de acest muzeu, mai bine de 20 de ani, a fost Aurel Bulbuc, profesorul de istorie al comunei. Si pentru că ne aflăm la momentul dezvăluirii unor personalităţi de seamă a comunei Iclod, trebui să îl amintim pe episcopul unit Ioan Bob, născut în 1739, în satul Orman, unul dintre marii promotori ai emancipării românilor din Transilvania. Acesta a înaintat curţii imperiale de la Viena mai multe memorii, între care cel mai important este Supplex Libellus Valachorum, din 1791, semnat şi de episcopul ortodox Gherasim Adamovici. Episcopul Bob este autorul primei ample lucrări lexicografice româneşti tipărite, Dicţionarul românesc, latinesc şi unguresc (Cluj 1822-1823). A mai scris Teologia Dogmatică după Tournely, Cartea de învăţături creştineşti despre deşertăciunea lumii, Cuvânt păstoresc etc. Episcopul Ioan Bob s-a stins din viaţă la vârsta de 91 de ani, în 1830.  
O altă personalitate a vieţii publice româneşti care provine din Iclod este Gheorghe Moceanu (1838-1909), primul profesor român de gimnastică, scrimă şi dansuri populare, promotor al educaţiei fizice în România. Chiar de la începutul carierei, a sprijinit reformele care urmăreau modernizarea învăţământului, reforme promovate de Spiru Haret, ministru al Instrucţiunii Publice la jumătatea secolului XIX. Marele merit al lui Gheorghe Moceanu a fost contribuţia sa la introducerea gimnasticii în şcoli şi armată. A elaborat programe şcolare, a organizat competiţii şi a scris primul manual de gimnastică. Activitatea practică a lui Gheorghe Moceanu s-a concretizat prin întocmirea şi pregătirea unor ansambluri de dansuri populare, precum şi pregătirea unor exerciţii acrobatice, stârnind admiraţia privitorilor din turneele ce se desfăşurau din Franţa până în India.