Aproape două milioane de euro estimează municipalitatea bistriţeană condusă de primarul Ovidiu Creţu că ar fi suma necesară pentru amenajarea unui singur kilometru de drum în Slătiniţa. Strada ce poartă aceeaşi denumire, Slătiniţa, este un drum de pământ neluat în seamă de ani de zile de primărie. Şi nu este singurul de acest fel la nivelul municipiului, fiindcă mai sunt încă aproximativ 70 km. În tot acest timp, Ovidiu Creţu ţine musai să spargă 18 milioane lei pe o pârtie de schi nefezabilă, în condiţiile în care mai marele său de partid şi şeful Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, coace întocmirea unor mega-proiecte care vizează realizarea unor domenii schiabile în judeţ.
Necesităţile stringente ale locuitorilor municipiului Bistriţa sunt nimicuri în ochii primarului Ovidiu Creţu. O dovedeşte modul în care ţine cu dinţii să arunce pe apa sâmbetei nu mai puţin de 18 milioane lei pentru pârtia de schi, în timp ce în Bistriţa europeană, cum îi place edilului să spună, sunt câţiva zeci de kilometri de străzi de pământ şi alte multe care ar trebui reabilitate.
S-a gândit să amenajeze un kilometru de drum. Deocamdată pe hârtie
Săptămâna trecută, consilierii locali au aprobat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico economici pentru amenajarea unui singur kilometru de drum – strada Slătiniţa. Investiţia este estimată la 1.832.961 lei, din care C+M – 1.640.952 lei, iar execuţia se va întinde pe durata unui an de zile. Potrivit documentaţiei, strada Slătiniţei este într-o stare avansată de degradare, „cu elemente geometrice neamenajate în plan şi în spaţiu, prezentând numeroase degradări şi văluriri”, circulaţia fiind îngreunată. Din aceeaşi documentaţie reiese că pentru a aduce drumul la standarde, este necesară lăţirea platformei străzii pe unele sectoare, trebuie efectuate lucrări de sprijinire a terasamentelor mai ales în zona Văii Slătiniţei, care curge paralel cu traseul străzii pe unele sectoare. În acest moment podeţele existente sunt deteriorate sau subdimensionate şi nu există şanţuri şi rigole. Potrivit proiectului, vor fi montate patru podeţe tubulare şi unul metalic şi vor fi realizate şanţuri de beton pe o lungime de 322 m şi rigole carosabile pe o lungime de 645 m.
Cu banii pentru pârtie ar putea amenaja circa 10 km de străzi de pământ
Nu mai puţin de 18 milioane lei sunt alocaţi de la bugetul localpentru construirea pârtiei de schi din încă inexistentul Wonderland. Banii provin din împrumutul obţinut anul trecut de municipalitatea bistriţeană, în valoare de circa 40 milioane lei şi pentru care edilul bistriţean s-a zbătut vreo doi ani la rând să pună mâna pe el. La suma amintită se mai adaugă 200.000 lei, bani necesari pentru întocmirea documentaţiei pentru defrişarea unei porţiuni de pădure din zona respectiv – scoaterea din fondul forestier – şi plata avizului de la ministerul de resort. Tot pentru zona Wonderland, Ovidiu Creţu vrea să cheltuiască 142.000 lei pentru întocmirea studiului de fezabilitate a complexului de agrement acvatic Aqua-Park, dar şi încă 92.000 lei pentru plata documentaţiei – studiu de fezabilitate şi proiect tehnic – pentru „Drum de acces şi utilităţi aferente Complexul polivalent municipiul Bistriţa”, adică Wonderland.
Dacă tragem linie, rezultă aproape 18,5 milioane lei doar pentru Wonderland. Deocamdată. Fiindcă pentru realizarea Aqua-Park dar şi a drumului de acces şi asigurarea utilităţilor vor mai fi necesare alte câteva milioane bune de lei. În tot acest timp, drumurile de pământ din municipiu rămân neasfaltate fiindcă Ovidiu Creţu nu vrea să cheltuiască banii de împrumut pe amenajarea unor străzi. Şi discutăm de aproximativ 70 km de drumuri de pământ. Dacă Ovidiu Creţu ar fi direcţionat cele 18 milioane spre amenajarea de drumuri şi nu spre realizarea unei pârtii de schi inutilizabile, ar putea fi modernizaţi şi asfaltaţi aproximativ 10 km de drumuri din municipiu. Consilierul local Gheorghe Tuţă a prezentat în urmă cu aproximativ două săptămâni, într-o conferinţă de presă, o altă variantă posibilă de utilizare a banilor împrumutaţi de primarul Creţu.
„Avem studii de fezabilitate din 2009, pentru 20 de străzi din oraş, partea de la sensul giratoriu, străzile din Ştefan cel Mare, străzile din zona Sucevei. Noi propunem ca 11 milioane din acest împrumut pentru Wonderland să fie direcţionaţi spre aceste străzi. Avem drumul de acces la zona de agrement Unirea, care este neasfaltat. Propunem 3 milioane pentru accesul în această zonă. Altfel, ne trezim cu pârtia de schi acolo şi noi mergem pe un drum pietruit. Asta nu este viziune! Avem puntea pietonală Petru Maior, cu studiu de fezabilitate. Propunem să demarăm construcţia acestei punţi pietonale. Apoi, este modernizarea străzii Tărpiului. Aceste obiective se referă la împrumutul pentru pârtia de schi. Noi am aprobat studiul pentru pârtia de schi, dar l-am aprobat ca să se facă pe fonduri europene sau cu un parteneriat public-privat. Am spus din start că nu vom fi de acord să angajăm un împrumut bancar.
Potrivit consilierului local, alte 6 milioane lei ar putea fi disponibilizate de la cheltuielile de funcţionare ale primăriei, pentru infrastructură.
„Este vorba de modernizarea străzii Taberei şi de 20 de străzi noi în municipiu, pentru care avem studii. Acestea sunt străzi care sunt cuprinse în toate strategiile de dezvoltare ale municipiului. Problema este cât vrei să o întinzi. Pe 20 de ani vrei să termini de asfaltat străzile din Bistriţa sau pe 4-5 ani? Dar în 5 ani este fezabil ca municipiul să îşi termine de asfaltat străzile”, a conchis Gheorghe Tuţă.
Cu domeniile schiabile, Radu Moldovan îi dă cu tifla lui Creţu
În timp ce Ovidiu Creţu visează cu îndârjire la o pârtie de schi nefezabilă, Radu Moldovan, şeful administraţiei judeţene, a anunţat deja întocmirea unor proiecte de anvergură pentru realizarea unor domenii schiabile în Bistriţa-Năsăud, cu finanţare din fonduri europene. Şi discutăm de zone dispuse la altitudine mult mai mare decât Dealul Cocoşului unde ar urma să fie realizată pârtia de schi a primarului Creţu.
Astfel, ar fi vorba într-o primă fază de dezvoltarea unui domeniu schiabil în zona Colibiţa pe nu mai puţin de 42,5 ha, cu 13 pârtii de schi care vor avea diferite nivele de dificultate, amplasate la altitudini de peste 1400 m. De asemenea sunt luate în calcul şi Valea Someşului – Sângeorz Băi, dar şi Valea Sălăuţei pentru amplasarea altor două astfel de domenii.
Cine va răspunde pentru o asemenea cheltuială de la buget?
Cu privire la inutilitatea pârtiei de schi visată de Ovidiu Creţu, la finele anului trecut, preşedintele Asociaţiei Civice, Adrian Chereji, a trimis o scrisoare deschisă municipalităţii şi legislativului local, prin intermediul căreia i-a avertizat pe aleşii locali că în cazul în care nu vor reconsidera investiţia, vor deveni răspunzători pentru o cheltuială de circa 3 milioane de lei anual pe următorii 10 ani, perioada de rambursare a creditului.
„În cazul în care se va contracta această lucrare conform caietului de sarcini publicat în SEAP pe website-ul e-licitatie.ro, veţi fi răspunzători pentru o cheltuială de cca 3.000.000 lei/an din bugetul local în următorii 10 ani.
Studiul de fezabilitate (SF) care stă la baza documentației întocmit de SC Centrul Profesional Proiectări Cadastru SA Petroşani se bazează pe realizarea investiţiei cu atragerea de fonduri nerambursabile (europene sau de la Ministerul Dezvoltării şi Turismului). Din analiza financiară a SF, rezultă un profit de 8600 lei/an, în condiţiile în carefondurile de investiţie nu trebuie rambursate. În condiţiile în care municipalitatea intenţioneazărealizarea investiţiei din creditul bancarcontractat cu Unicredit Ţiriac Bank, la cheltuielile de operare şi întreţinere din SF trebuie adăugate cheltuielile privind rambursarea creditului de cca 3 mil.lei/an şi de aici rezultă o cheltuială de cca 3 mil.lei/an din bugetul local în următorii 10 ani (perioada de rambursare a creditului)”, a scrisChereji în documentul adresat consilierilor locali. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Civice, studiul de fezabilitate este greşit, fiindcă „firma care l-a elaborat nefiind de specialitate; nu vor putea fi obţinute veniturile nici măcar la nivelul prevăzut în SF, iar cheltuielile de întreţinere şi operare vor fi mai mari decât cele prevăzute, astfel că în final pierderea anuală pe care bugetul local va trebui s-o suporte va fi mai mare de 3 mil. lei/an”.
